Sâta a-o contegnûo

Côrxi

44°12′18.34″N 8°17′39.88″E
Sta pagina chi a l'è scrita in finarìn
Da Wikipedia
FI
Sta pagina chi a l'è scrita in finarìn, in-tu parlô du postu
Côrxi
cumüne
Côrxi – Stemma
Côrxi – Veduta
Côrxi – Veduta
U municipiu de Côrxi
Localizaçión
StâtoItàlia Itàlia
Región Ligüria
Provìnsa Savuna
Aministraçión
ScìndicoAlessandro Comi (lista cìvica "Condividere Calice") da-o 6-6-2016 (2º mandòu da-o 4-10-2021)
Teritöio
Coordinæ:44°12′18.34″N 8°17′39.88″E
Altitùdine70 m s.l.m.
Superfìcce20,6 km²
Abitanti1 699[2] (30-10-2023)
Denscitæ82,48 ab./km²
FraçioìnCarbüa[1]
Comùn confinantiBurmia, Finô, Màllare, Orcu Feìn, Riôtu, U Tû
Âtre informaçioìn
CAP17020
Prefìsso019
Fûzo oràrioUTC+1
Còdice ISTAT009016
Cod. cadastrâB409
TargaSV
Cl. scìsmicazöna 3 (sismicitæ bàssa)[3]
Cl. climàticazöna D, 1 437 GG[4]
Nomme abitantide Côrxi
Sànto patrónSan Nicolla de Bari
Giórno festîvoprimma duménega de mas̠u
Cartògrafîa
Màppa de localizaçión: Liguria
Côrxi
Côrxi
Côrxi – Mappa
Côrxi – Mappa
Pus̠isiùn du cumüne de Côrxi in-ta pruvinsa de Savuna.
Scîto instituçionâle

Côrxi (Càrxi in s̠enéis̠e, Calice Ligure in italiàn) u l'è ün cumüne lìgüre de 1.699 abitanti[2] in-ta pruvinsa de Savuna.

Vista da canô de Carbüa cun-a Rocca de Pèrti in-sciu sfundu.

Côrxi u se truva in-te üna de valè a munte de Finô, cun-u sö céntru che u l'è in-scia cunfluénsa da sciüméra de Carbüa in-ta Pora. U sö teritoriu u s'esténde tra-a média canô du Pora e a valô ciü picenina und'a se truva a frasiùn de Carbüa. De Côrxi a fa parte ascì a ciü picina valô d'Es̠e, ch'a se truva a punénte du céntru, in-scia stradda pe Gura.

A parte ciü ôta da canô du Pora a l'è pe cuntra in-tu cumüne de Riôtu méntre, in-te cuélla de Carbüa, i teritori de Côrxi i rivan fìn a-a custéra di munti, che chi a se issa fina a-a simma du Bric da Cöggia (1041 m). A setentriùn da custéra, in-ta Burmia, u cumüne de Côrxi u s'esténde fina in-ta picina canô dund'u gh'è u pais̠e de Cravarés̠s̠a, d'ancö abandunô.

Cumme mensunó dedôtu, u cursu d'ègua ciü inpurtante ch'u passa in-tu teritoriu de Côrxi u l'è a sciüméra Pora, ch'a u travèrsa in diresiùn nord-ovèst/süd-èst pe fenî a caciôse in-tu Mô Lìgüre a-a Marina. In-ta sö pursiùn a Côrxi a Pora a cöie l'ègua de ciü rién, ma survatüttu da sciüméra de Carbüa, ch'a se ghe caccia d'in-sciu sö fiancu scinistru e, da-a drita, u Riàn Gerìn, ch'u scure in-ta canô d'Es̠e.

In-tu cumüne de Côrxi a l'è recunusciüa sulu che üna frasiùn, Carbüa[1], ch'a l'à fètu cumüne pe sö cuntu fìn du 1805. A sö otta, Cabüa a l'è spartia in-te ciü cuntrè, ch'i sùn Cà di Bèrti, Cà di Buretti, Cà di Ciri, Cà di Richeri, Cà di Ramundi, u Cantu de Surva e de Sutta, Inubriccu e San Benôrdu. Föra di dui céntri i ghe sùn ascì de ôtre cuntrè, cumme Es̠e, méssa in-ta picina canô a punénte de capulögu e furmô da ciü grüppi de cà, a Costa in-sci cunfìn cun Riôtu e Canpu Gréndu in-sce cuélli cun Finô.

Côrxi u cunfina cun Burmia e Màllare a setentriùn, cun Orcu Feìn a levante, cun Finô e U Tû a meridiùn e cun Riôtu a punénte.

Antighité e Eté de Més̠u

[modìfica | modìfica wikitèsto]

L'area de Côrxi e di cumüni vexìn a l'éra s̠a abitô in-tu Paleulìticu, cun pupulasiùi ch'i se sùn delungu dedichè a l'agricultüra, cumme testimunió da-a grénda difus̠iùn de pais̠i picìn, pe méiu cuntrulô u teritoriu. Sulu in-te di tenpi ciü resénti, pe-a sö pus̠isiùn in-ta valô e in-scia stradda pe-u mô, a cuntrô de Côrxi a l'è vegnüa cuélla ciü inpurtante. A ogni moddu, a s̠öna a l'éra de següru s̠a abitô ciü o menu 8000 agni fa, cuand'u l'éra abitó u vilàggiu truvó vexìn a-a géxa de San Bastianìn a Pèrti, d'ancö in-tu cumüne de Finô. Du periudu di Lìgüri antighi a testimuniansa ciü famus̠a a l'è però cuélla du "Vilàggiu de Agnime", ch'u remunta a l'Eté du Féru e ch'u l'è scìnbulu de l'inpurtansa du Finô cumme cunfìn tra-i teritori di Lìgüri Sabates e di Ingauni[5].

In-te l'eté rumôna i nu gh'éran di gréndi céntri, cun-a ciü parte di retruvaménti ch'i sùn lighè a l'inpurtante via Julia Augusta, durbia du 12-13 a.C., che foscia a pasôva ascì in-tu teritoriu de Côrxi. In-tu detaggiu i sùn stèti truvòi i rèsti de ün punte in-ta lücalité de Mordeglia, cunusciüu cumme Pons Paule in-te l'Eté de Més̠u[5].

De tüttu u periudu sucesivu i nu ghe sùn de grénde testimunianse da Côrxi, che, cumme u rèstu du Finô, u l'è pasó da-a môrca Aleràmica a cuélla de Savuna, pe fenî in-tu növu stètu du Marchexùn de Finô a-a sö creasiùn du 1162 cun-u Riccu I Du Caréttu. In-ta guéra du Finô u burgu de Côrxi u l'à dètu pröva da sö federté a-u marchéis̠e Galiottu I tantu che lé, du 1449, u l'à regaló a-a parocchia üna ricca cuppa d'argentu decurô cun-u stemma di Du Caréttu e e rapres̠entasiùi de San Nicolla e San Martìn, i patrùi de parocchie de Côrxi e de Carbüa[5].

Eté mudèrna e cuntenpuranea

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Però, du 1546, u guvèrnu du marchéis̠e Arfunsu II u l'è stètu tantu mô e opresivu da fô partî propriu da Côrxi üna sulevasiùn. Segundu üna tradisiùn du postu sta revurta a l'è stèta incuménsô da-u Tognu Capelìn, ün poveru cuntadìn, che u giurnu primma du mariés̠s̠u, a-u postu da sö muié, pe-u ius primae noctis u l'axéva purtó ün ôs̠e, marciandu in tésta a üna senténa de ribelli. In realté a Repübbrica de S̠éna, delungu interesô a ciapô u cuntrullu du Marchexùn, a l'axéva mandó di mers̠enôri da-a Germania a giütô a revurta. Però, cun-a morte de l'urtimu marchés̠e Sforsa Dria du 1602, u Finô u l'è pasó sutta a l'inperu spagnollu, pe fenî da-u 1713 sutta S̠éna[5].

In-te guére napuleòniche u frunte tra-i franséis̠i e austru-piemuntéis̠i pe varie otte u l'è pasó pe Côrxi, cun üna primma deschinô de trüppe di Savoia, pe ciü o menu déxemilla ommi, in-te l'avrî du 1794, p'ése i però batüi da-i francés̠i, che inte l'otubre du méximu annu i l'àn saches̠ó u pais̠e. A scituasiùn a l'è cangiô de pocu in-te l'annu de doppu, fìn a-u rivu du s̠enerô Napuleùn e a sö vitöria in-ta battaia de Löa, in-tu nuvénbre du 1795. De ciü, in-te l'avrî du 1796, u l'è pasó propriu pe-a canô du Pora, pe Côrxi e dunca pe Riôtu, a culonna du s̠enerô Augereau che, cun-u giütu de ün cuntadìn da s̠öna - in cangio de üna lira - u l'è muntó fìn a-a Colla de San Giacumu pe poi chinô in-ta Burmia, und'u gh'éra u rèstu de trüppe franséis̠i[5].

Cun-a creasiùn da Repübbrica Lìgüre u pais̠e u l'è stètu a l'inprinsipiu tacó a-u departiméntu da Maremula, cun capulögu a-a Prìa, ma poi, cun l'anesiùn da Ligüria a l'inperu franséis̠e, Côrxi u l'è stètu inseriu in-tu departiméntu de Muntenötte, sutta a-u cantùn du Finô e in-te l'arrondissement de Savuna. In-tu méximu annu, u 1805, a Côrxi u l'è stètu tacó u cumüne vexìn de Carbüa, d'ancö a sö ünica frasiùn[5].

In-tu 1815, doppu a cürta speriénsa da Repübbrica S̠enéis̠e, Côrxi e a Ligüria intregu i sùn dèti a-i Savoia, pe decis̠iùn du Cungrèssu de Viénna e dunca inserii fìn du 1927 in-ta pruvinsa de Séna, pe poi pasô in-ta növa pruvinsa de Savuna. U numme uficiô Calice Ligure u l'è stètu adutó a-i 9 de s̠ügnu du 1930. In-ta segunda guéra mundiô a Côrxi i se sùn tegnüi di scuntri tra de trüppe du Batagiùn San Marcu e i partigién, cun üns̠e de sti lì ch'i sùn stèti fucilé in-ta s̠öna de Ciàn di Corsi[5].

Da-u 1973 a-u 2011 u l'à fètu parte da Cumünité Muntôna Pollupice, che però a l'è stèta derfô[6].

Evulusiùn demugràfica

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Abitanti censî[7]

Minuranse fulône

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Segundu l'ISTAT, a-i 31 de dixénbre du 2023, a Côrxi i gh'éran 50 rexidénti fulén.

Cugnummi ciü difüs̠i

[modìfica | modìfica wikitèsto]

I cugnummi ciü difüs̠i a Côrxi i sùn Olivieri, Pampararo, Massa, Bertone e Canepa[8].

Persune lighè cun Côrxi

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Sciti de interesse

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Architetüe religius̠e

[modìfica | modìfica wikitèsto]

U teritoriu de Côrxi u l'è spartiu, da-u 3 d'agustu du 1465[12], tra-i prévi de due parocchie, ch'i se truvan sutta a-a dioces̠i de Savuna-Nori. Defèti i ghe sùn a parocchia du pais̠e, che a l'à a sö séde in-ta géxa de San Nicolla, e cuélla da frasiùn ciü grénda, Carbüa, sutta a-a géxa de San Martìn.

Parocchia de Côrxi
  • Géxa de San Nicolla: custruia du Duxéntu, a l'è a séde da parocchia de Côrxi. A l'è stèta mensunô pe-a primma otta in-te ün papé du 1356 e a l'è stèta interesô da ciü largaménti. U sö spétu d'ancö u remunta a üna recustrusiùn fèta tra-u 1773 e u 1785, segundu ün stile rococò ch'u regurda cuéllu de l'arénte oratoiu, de vint'agni ciü végiu.
  • Oratoiu de San Carlu: séde da cunfratèrnita da-u mèximu numme, u se truva acostu a-a géxa de San Nicolla. A l'inprinsipiu l'oratoiu u l'éra dedicó ascì a San Nicolla, pe poi cangiô de titulu tra-u Sincueséntu e u Séiséntu. U sö spétu d'ancö u l'è cuéllu da custrusiùn realis̠ô tra-u 1756 e u 1763, doppu che cuélla ciü antiga a l'éra stèta tacô a-a géxa, ancura in recustrusiùn.
  • Santuôriu da Madonna da Guôrdia: u l'è scituó in scia riva du briccu surva a-a lücalité d'Es̠e, ch'a se truva a punénte du céntru du pais̠e. U l'è stètu custruiu tra-u 1859 e l'annu doppu, pe poi ése ancura largó du 1926 e ün ôtra otta du 1960[13].
  • Capélla de Santa Lìbera: fundô du 1550 in-scia stradda pe Riôtu cumme capélla da Madonna da Rocca, a l'è stèta recustruia in-te sö furme d'ancö tra-u 1722 e u 1723 in-sce prugèttu du Francesco Bagutti. Dutô de ün pòrtegu, a gh'à üna cianta scuadrô cun due capelétte in-sci fianchi de l'artô, cun-e decurasiùi du dréntu ch'i sùn in-tu stile rococò[14].
  • Capélla de San Benôrdu: in-ta cuntrô de San Benôrdu d'Es̠e.
  • Capélla du Bùn Cunséiu: de proprieté in-te l'Öttuséntu da famia Giacheri, a se truva a Es̠e[15].
  • Capélla de San Gius̠éppe: capélla ch'a se truva in-ta cuntrô de Canpu Gréndu.
  • Capélla da Madonna da Mis̠ericordia: in-ta frasiùn d'Es̠e, de sutta du stradùn.
Parocchia de Carbüa
  • Géxa de San Martìn: a géxa da parocchia de Carbüa, a sö custrusiùn a l'è cumensô a-i 24 de s̠ügnu du 1699 in-sce prugèttu de maestranse ch'i ne vegnivan da-e parte de Comu, p'ése dunca benedia a-i 24 de lüu du 1707[16].
  • Géxa de San Roccu: scituô in-ta lücalité de Cà de Ramundi, a se truva in simma a-a colla d'unde a china a SP27 vèrsu a canô de Feìn.
  • Oratoiu di Santi Cosma e Damiàn: oratoiu da parocchia de Carbüa, u se truva arénte a-a géxa, dund'u l'è stètu tiró sciü du 1753[16].
  • Capélla de San Benôrdu: in-ta cuntrô de San Benôrdu de Carbüa, faciô in-scia via végia.
  • Capélla de San Giàcumu: a l'è a capélla da cuntrô de Cà di Ciri, a ciü bassa tra cuélle de Carbüa[17].
  • Capélla de San Giuanne Batista: a se truva in-tu pais̠e abandunô de Cravarés̠s̠a, s̠untô a-a regiùn du Ciàn di Corsi sulu cun di senté.
  • Capélla da Madonna de Grasie: in-sciu stradùn de Ciàn di Corsi.
  • Capélla de Santa Rus̠alia: in-ta cuntrô du Cantu de Surva, a Carbüa.

Architetüe civili

[modìfica | modìfica wikitèsto]
  • Palassu du Cumüne: a séde du munisipiu fìn a-a giurnô d'ancö, u l'è stètu tiró sciü tra-u 1936 e u 1938. Fìn a-u 1962 chi i gh'éran ascì e scöre elementôri[18].
  • Palassu di Bas̠adonne: a Carbüa, in-scia via végia ch'a traversôva a frasiùn, u l'è üna custrusiùn du Seiséntu[19].
  • Palassu Bolla: mensunó s̠a de l'Öttuséntu, u pia u numme da l'urtimu prupietôriu, méntre a l'inprinsipiu u l'éra üna proprieté da famia Cesio, pasô poi a-i Panparôtu[20].
  • Palassu Cesio: u l'è üna de ciü antighe custrusiùi de Côrxi, ch'a remunta a primma du Seiséntu. Da-u 1906 fìn a-u 1938 u l'è stètu u municipiu du pais̠e[21].
  • Palassu di Raimundi: in-ta cuntrô da Costa, a munte du pais̠e, u l'è üna cà da scignuri de l'Öttuséntu ch'a l'è stèta abandunô. A cunprénde ascì üna capelétta patrissia[22], dedicô ai Santi Angeri Cüstodi[17].
  • Cà du Cunsure: custrusiùn in-scia via végia de Finô, de prupieté da-i primmi de l'Öttuséntu da famìa di Massa. Tra-i sö prupietôri, a l'è stèta a cà du Nicolò Massa, diplumàticu cun l'incàregu de cunsure in Bras̠î, ch'u gh'à dètu cuscì u numme. Da-u 1982 a l'è vegnüa a séde de ün céntru cultürôle e, nu guéri doppu, du müs̠éu d'arte cuntenpuranea da Cà du Cunsure[23].
  • Cà de Richeri: antiga prupieté da famìa di Cesio, a se faccia in-scia via végia de Finô. A l'è üna custrusiùn a trèi cién e podôse che e sö fundasiùi i remuntan a-u Trexéntu-Cuattruséntu[24].
  • Cà di Scanavìn: tiró sciü in-ta segunda meité de l'Öttuséntu, insemme a-e ôtre cà da scignuri faciè in-scia növa via de Finô. A custrusiùn, a trèi cién, a l'è ün réru es̠énpiu de cà cun ortu supravisciüu tostu pe intregu fìn a-a giurnô d'ancö[25].
  • Müs̠eu de arte cuntenpuranea da Cà du Cunsure: creó in-ti agni Settanta in-ta custrusiùn da-u mèximu numme, u l'è ligó a-u pitû Miliu Scanavìn, che du 1964 u l'éra vegnüu a stô a Côrxi, purtandu cun lé üna picina culonia de artisti[26].

L'agricultüra a l'è steta, fina a ténpi resénti, l'ativité ecunòmica ciü inpurtante pe Côrxi, survatüttu a cultivasiùn de èrburi da früta cumme pèrseghi e setrùi, orive e vigne. Pe l'inpurtanssa de l'agricultüra u l'è stetu realisó in-tu pasó u scistema de cané, dite bealére o béi, ch'u l'è ancura in funsiùn. I gh'éran de ativité lighè a-a lavurasiùn du légnu e a üna côva de grafite, ch'a se truvôva in-ta lücalité de Cravarés̠s̠a e a-a giurnô d'ancö du tüttu abandunô. Tanti i l'éran i abitanti de Côrxi ch'i travaiôvan in-te industrie de Finô ascì, pe-u ciü in-tu stabiliméntu da Piaggio Aerospace a-a Marina.

A Côrxi u gh'è ün parcu de pôre eoliche ascì, tra-i primmi da Ligüria, scituó in simma a-a custéra di munti tra-u Ciàn di Corsi e u Bric da Cöggia e furmó da sincue inpianti, pe üna puténsa de ciü o menu 2,5 MW.

U mèximu arguméntu in detaggiu: Dialéttu finarìn.

A Côrxi a l'è parlô üna variante du finarìn, parte du gruppu du lìgüre de céntru-punénte e parló survatüttu a Finô, cun de diferénse da-e parlè da rivéra.

  • Sagra du pésciu: a s̠ügnu, a l'è organis̠ô da l'asuciasùn du postu i "Zueni de Corxi"[27].
  • Fèsta de San Nicolla: due otte l'annu, u 6 de dixénbre e a primma duménega de mas̠u. A primma dôta a l'è cuélla da fèsta religius̠a, celebrô da tütta a Géxa, cun-a segunda ch'a l'è üna fèsta sulu de Côrxi e und'a gh'è a s̠elebrasiùn sulénne. St'üs̠ansa chi a l'è incuménsô du 1872, annu cuand'a l'è stèta realis̠ô a növa statua du santu (dita "di ricchi") bénben ciü grénda de cuélla végia, decidendu che dixénbre u fusse però ün méis̠e da-u ténpu troppu grammu pe-a fèsta ciü inpurtante du pais̠e e che dunca a se duvéisse celebrô ciü tardi[28].
  • Fèsta de San Giuanne Batista: a se tegne tütti i anni u 29 d'agustu, in-ta gexétta da lücalité de Cravarés̠s̠a. A l'è u sulu giurnu cuande sta frasiùn chi, abandunô du 1964 doppu ch'a l'è stèta serô a minéra de grafite, a turna a vive e a incise de génte[29][30].

Côrxi u l'è s̠untó a-i cumüni vexìn da varie stradde: a ciü inpurtante a l'è a SP17, ch'a s̠unta u pais̠e cun Riôtu, a setentriùn, e cun Finô, a meridiùn. I ghe sùn ascì a SP46 pe Gura, a punénte, e a SP23 che, pasandu pe-a frasiùn de Carbüa, a va primma versu Feìn - cangiandu de numme in-te l'urtimu töccu in SP27 - e poi a segue a custéra di munti fìn a-u cunfin cun Burmia.

In-ta valô de Côrxi u gh'è ün cas̠ellu in-sce l'autustradda A10 ascì, ciü o menu 2 km a meridiùn du céntru du pais̠e.

Ün caruggiu de Côrxi, in-scia via veggia de Finô.

Scindici de Côrxi

[modìfica | modìfica wikitèsto]
Periudu Primmu sitadìn Partiu Càrega Nute
1831 1836 Filippo Cesio Scìndicu
1844 1847 Giuseppe Cesio Scìndicu
1848 1850 Giovanni Cesio Scìndicu
1850 1877 Giacomo Massa Scìndicu
- - - -
6 s̠ügnu 1985 8 s̠ügnu 1990 Luigi Bianchi DC Scìndicu
8 s̠ügnu 1990 24 avri 1995 Luigi Bolla DC Scìndicu
24 avri 1995 14 s̠ügnu 1999 Enrico Richeri lista cìvica de céntru-sinistra Scìndicu
14 s̠ügnu 1999 14 s̠ügnu 2004 Enrico Richeri DS Scìndicu
14 s̠ügnu 2004 8 s̠ügnu 2009 Gio Batta Decia Insieme per Calice
(lista cìvica de céntru-scinistra)
Scìndicu
8 s̠ügnu 2009 26 mas̠u 2014 Livio Sterla Nel cuore Calice
(lista cìvica de céntru-drita)
Scìndicu
26 mas̠u 2014 5 frevô 2016 Salvatore Paonessa Nel cuore Calice
(lista cìvica de céntru-drita)
Scìndicu [n. 1]
24 frevô 2016 6 s̠ügnu 2016 Livio Sterla Nel cuore Calice
(lista cìvica de céntru-drita)
Vicescìndicu [31]
6 s̠ügnu 2016 4 otubre 2021 Alessandro Comi Condividere Calice
(lista cìvica)
Scìndicu
4 otubre 2021 in càrega Alessandro Comi Condividere Calice
(lista cìvica)
Scìndicu
Nute a-u tèstu
  1. Mortu in càrega
Nute bibliugràfiche
  1. 1,0 1,1 (IT) Cumüne de Côrxi, Statuto (PDF), in sce comune.calice-ligure.sv.it. URL consultòu o 3 màrso 2025.
  2. 2,0 2,1 Dètu Istat - Pupulasiùn res̠idénte a-i 31 d'otubre du 2023.
  3. Clascificaçion sismica (XLS), in sce protezionecivile.gov.it.
  4. Lézze 26 agósto 1993, n. 412, alegòu A, Tabélla di gràddi/giórno di Comùn pe Región e Provìnsa (PDF), in sce efficienzaenergetica.acs.enea.it, 1 màrso 2011, p. 151. URL consultòu o 25 arvî 2012.
  5. 5,0 5,1 5,2 5,3 5,4 5,5 5,6 (IT) Cumüne de Côrxi, Cenni Storici, in sce comune.calice-ligure.sv.it. URL consultòu o 1º màrso 2025.
  6. (IT) L.R. 4 lüu 2008, n. 24, in sce federalismi.it. URL consultòu o 1º màrso 2025.
  7. Statìstiche I.Stat - ISTAT;  URL cunsultó u 30-12-2023.
  8. (IT) Classifiche dei Cognomi Italiani, in sce cognomix.it. URL consultòu o 7 màrso 2025.
  9. (IT) Antonio Fappani, RICHERI Vincenzo, in sce enciclopediabresciana.it. URL consultòu o 2 màrso 2025.
  10. (IT) Flavio Menardi Noguera, MASSA, Nicolò, in Dizionario Biografico degli Italiani, Vul. 71, Rumma, Istituto della Enciclopedia Italiana, 2008.
  11. (IT) Francesco Santaniello, SCANAVINO, Emilio, in Dizionario Biografico degli Italiani, Vul. 91, Rumma, Istituto della Enciclopedia Italiana, 2018.
  12. (IT) Carbuta, in sce caliceligure.org. URL consultòu o 1º màrso 2025.
  13. (IT) Santuario di Nostra Signora della Guardia, in sce caliceligure.org. URL consultòu o 1º màrso 2025.
  14. (IT) Cappella di Santa Libera, in sce beweb.chiesacattolica.it. URL consultòu o 2 màrso 2025.
  15. (IT) Cappella del Buon Consiglio, in sce caliceligure.org. URL consultòu o 1º màrso 2025.
  16. 16,0 16,1 (IT) Oratorio di Carbuta dei Santi Cosma e Damiano (PDF), in sce digilander.libero.it. URL consultòu o 7 màrso 2025.
  17. 17,0 17,1 (IT) Angelo Tortarolo, Calice Ligure - I disegni di "Bazar", in sce caliceligure.org. URL consultòu o 9 màrso 2025.
  18. (IT) Angelo Tortarolo, Il Palazzo Comunale, in sce caliceligure.org. URL consultòu o 1º màrso 2025.
  19. (IT) Palazzo Basadonne, in sce catalogo.beniculturali.it. URL consultòu o 2 màrso 2025.
  20. (IT) Angelo Tortarolo, Palazzo Bolla, in sce caliceligure.org. URL consultòu o 1º màrso 2025.
  21. (IT) Angelo Tortarolo, Palazzo Cesio, in sce caliceligure.org. URL consultòu o 1º màrso 2025.
  22. (IT) Palazzo dei Raimondi, in sce catalogo.beniculturali.it. URL consultòu o 2 màrso 2025.
  23. (IT) Casa del Console - Relazione storico-artistica (PDF), in sce srvcarto.regione.liguria.it. URL consultòu o 2 màrso 2025.
  24. (IT) Richeri ex Cesio, in sce catalogo.beniculturali.it. URL consultòu o 2 màrso 2025.
  25. (IT) Casa Scanavino - Relazione storico-artistica (PDF), in sce srvcarto.regione.liguria.it. URL consultòu o 2 màrso 2025.
  26. (IT) Cumüne de Côrxi, Il museo, in sce comune.calice-ligure.sv.it. URL consultòu o 1º màrso 2025.
  27. (IT) Sagra del pesce a Calice Ligure, in sce liguriainfesta.com. URL consultòu o 1º màrso 2025 (archiviòu da l'url òriginâle o 27 òtôbre 2021).
  28. (IT) Angelo Tortarolo, Festa patronale di San Nicolò, in sce caliceligure.org. URL consultòu o 1º màrso 2025.
  29. (IT) Pier Paolo Cervone, Il paese che non c'è più e rivive una volta l'anno per il patrono, in sce lastampa.it, 3 novénbre 2019. URL consultòu l'11 zùgno 2021.
  30. (IT) Cravarezza - La grafite per sfamarsi, in sce paesifantasma.it. URL consultòu o 1º màrso 2025.
  31. Subentró cun D.P.R 24 frevô 2016, publicó in-scia G.U. n. 58 du 10 marsu 2016

Ôtri prugètti

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Ligammi de föra

[modìfica | modìfica wikitèsto]
  • (IT) Scitu uficiô, in sce comune.calice-ligure.sv.it. URL consultòu l'11 zùgno 2021.
Contròllo de outoritæVIAF (EN245449854 · WorldCat Identities (EN245449854