Sâta a-o contegnûo

Spoturnu

44°13′37.59″N 8°25′09.13″E
Questa pagina a l'è scrita in savuneize
Da Wikipedia
SV
Questa pagina a l'è scrita in savuneize
Spoturnu
comùn
Spoturnu – Stemma
Spoturnu – Veduta
Spoturnu – Veduta
Panuràmma de Spoturnu
Localizaçión
StâtoItàlia Itàlia
Región Liguria
Provìnsa Sann-a
Aministraçión
ScìndicoMattia Fiorini (lista çivica Progetto Spotorno) da-o 6-6-2016 (2º mandòu da-o 4-10-2021)
Dæta de instituçión1861
Teritöio
Coordinæ:44°13′37.59″N 8°25′09.13″E
Altitùdinem s.l.m.
Superfìcce8,02 km²
Abitanti3 650[1] (30-6-2019)
Denscitæ455,11 ab./km²
Comùn confinantiBerzezzi, Nöi, Vessi e Portiu, Vuè
Âtre informaçioìn
CAP17028
Prefìsso019
Fûzo oràrioUTC+1
Còdice ISTAT009057
Cod. cadastrâI926
TargaSV
Cl. scìsmicazöna 3 (sismicitæ bàssa)[2]
Cl. climàticazöna D, 1 440 GG[3]
Nomme abitantispoturneixi
Sànto patrónSantiscima Nonçiâ
Giórno festîvo25 marsu
Cartògrafîa
Màppa de localizaçión: Liguria
Spoturnu
Spoturnu
Spoturnu – Mappa
Spoturnu – Mappa
Poxiçiùn d'u cumün de Spoturnu int'a pruvinsa de Sann-a
Scîto instituçionâle

Spoturnu (ascì Sputurnu[4], scrîtu ascì Spotórno in zenéize, Spotorno in italiàn) o l'è in cumüne de 4.171 abitanti inta Pruvinsa de Sann-a.

«Spôturnu, avèrta a l'orizunte,
mà, sù, oìve e frunde...»

(Spôturnu, de Giuliano Meirana[5])

O comüne l'è situòu int'a Rivèa de Punente, tra Punta do Maiolo e Punta do Vescovado, e o sö territòrio o fa parte da Comunitæ Montan-a Pollupice. Dista da Sann-a çirca 13 km e 40 km da Zena. A çitæ l'e stèa insignîa int'o 2007 da Bandèa Blö pe a qualitè de e sö spiaxe.

Spoturnu secunda l'Eneide l'è stèu fundòu da Turno, Re dei Rutuli, nemigu du Enea. Int'u 1227 Nöi, alleà de Zena cùntru Sann-a, ö l'ha destrûttu. Int'u 1385 divegne parte da Repubbrica de Zena. Int'u 1872 ü seu territoriu l'ha attraversòu a ferruvîa tra Zena e Nizza e all'inizio du XX secolu s'è sviluppou u turismu e sun stæti edifichè multi alberghi. Int'o 1953 Alberto Lattuada u l'ha piggiou a spiaxa de Spoturnu pe giäghe o seu film A spiaxa.

Pòsti de interesse

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Castelli e Ture

[modìfica | modìfica wikitèsto]
  • O Castellu vescovile (du XII secolo). Destrûttu int'o 1227 e ricostruîu int'o XIV-XVI secolo), ancheu u l'è in ruinn-a. U se trœa in-scia culinn-a che a dòmina u paize.
  • E Ture de avvistamentu du XVI seculu.

Architettûe religiuse

[modìfica | modìfica wikitèsto]

L'ecunumia a se basava in-sciu cûmmerciu marittimu versu a Fransa, a Sicilia, a Sardegna e in-scia produçiun de caçin-a, di cui se cunservan i resti de e antiche fornxe. Ancheu a prinçipale furma de l'ecunumia a l'è u turiximo.

Abitanti censìi[6]

Spoturnu per via du sö aumentu du turìximu a l'ha subìu un aumentu de populaçiun int'i ûrtimi decenni, arrivando a çirca 4000 abitanti. U cõ du centro stoicû de Spotorno röa attornu a ciassa Aonzo e a vixinn-a via De Maestri, pinn-a de caruggi trasversali.

Manifestaçioin

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Tûtti i anni gh'è 'n campiunòu de fumetti e ghe sun varie cumpetiçuin. Addirittûa ghe n'è unn-a pe cæn che a l'è ciamâ Bagnin a quattro sampe.

Spoturnu a l'è situâ lungo a Stradda Provinciale 1 Aurelia (a l'ea già Strada Statale). Inoltre u l'è razunzibile anche grassie a-u propriu casellu autostradale in-scia Autostradda A10.

Spoturnu g'ha una staçiun ferruviaria in-scia Ferovîa Zêna-Vintimìggia, vixin a Sann-a, fra a staçiun de Noi e de Voœ.

Amministrasiùn

[modìfica | modìfica wikitèsto]
  1. Dato Istat - Populaçiun rexidente a- 30 de zügnu d'u 2019.
  2. Clascificaçion sismica (XLS), in sce protezionecivile.gov.it.
  3. (IT) Tabella dei gradi/giorno dei Comuni italiani raggruppati per Regione e Provincia (PDF), Lézze 26 agósto 1993, n. 412, Al. A, Agenzia nazionale per le nuove tecnologie, l'energia e lo sviluppo economico sostenibile, 01-03-2011, p. 151. URL consultòu o 3 màzzo 2025 (archiviòu da l'url òriginâle o 1º zenâ 2017).
  4. (LIJIT) Angelo Gastaldi, Nummi de sittè, paisi e lucalitè, in De tüttu in po', Arbenga, Edizioni del Delfino Moro, 1996, p. 121.
  5. Poexîa cuntegnüa in (LIJIT) Giuliano Meirana, L'aja ch'a recamma. Poesie in vernacolo spotornese, Spoturnu, Circolo Socio Culturale Pontorno, 2022, p. 3.
  6. Statìstiche I.Stat - ISTAT;  URL consultòu u 30-12-2023.

Âtri progètti

[modìfica | modìfica wikitèsto]
Contròllo de outoritæVIAF (EN243854882 · LCCN (ENno2009103669 · GND (DE4513659-2 · WorldCat Identities (ENno2009-103669