Sâta a-o contegnûo

U Burghettu (Santu Spiritu)

Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese
44°06′32.59″N 8°14′28.89″E
Da Wikipedia
Pe de pagine cu-u mèximu titulu, vegghe U Burghettu (Aroscia)U Burghettu (Vâra).
AR
Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese, inta varietè burghetina
U Burghettu
cumün
U Burghettu – Stemma
U Burghettu – Veduta
U Burghettu – Veduta
U Burghettu miàu dau Piccheu
Localizaçión
StâtoItàlia Itàlia
Región Liguria
Provìnsa Savuna
Aministraçión
ScìndicoGiancarlo Canepa (lista sivica de centru-destra "Borghetto c'è") da-o 12-6-2017 (2º mandòu da-o 12-06-2022)
Dæta de instituçión1861
Teritöio
Coordinæ:44°06′32.59″N 8°14′28.89″E
Altitùdinem s.l.m.
Superfìcce5,39 km²
Abitanti4 627[2] (31-10-2023)
Denscitæ858,44 ab./km²
Comùn confinantiBuisàn, Löa, Tuiàn, U Sejâ
Âtre informaçioìn
CAP17052
Prefìsso0182
Fûzo oràrioUTC+1
Còdice ISTAT009012
Cod. cadastrâA999
TargaSV
Cl. scìsmicazöna 3 (sismicitæ bàssa)[3]
Cl. climàticazöna C, 1 360 GG[4]
Nomme abitantiburghetìn
cianta coi (surv.)[1]
Sànto patrónSan Matê
Giórno festîvo21 de setenbre
Cartògrafîa
Màppa de localizaçión: Liguria
U Burghettu
U Burghettu
U Burghettu – Mappa
U Burghettu – Mappa
Pusisiùn du cumün du Burghettu inta pruvinsa de Savuna
Scîto instituçionâle

U Burghettu[n. 1] (Borghetto Santo Spirito in italian) u l'è in cumün ligüre de 4.627 abitanti[2] inta pruvinsa de Savuna.

U Burghettu u se tröva sutta au Munte Piccheu (âtu 280 m) intu teritoiu sciacàu tra u Mâ Ligüre, u Riàn Cazasse e i munti ch'i u separan dau Sejâ. U teritoiu burghetìn u l'è caraterizàu daa presensa da Scciumêa Varatella, ch'a l'à furmàu a ciâna custêa dund'u l'è scituàu u paize.

U Burghettu u cunfina cun Buisàn e Löa a setentriùn, cun Tuiàn a punente e cu-U Sejâ a mezugiurnu. A levante u l'è bagnàu dau Mâ Ligüre[7].

Mappa du Burghettu fèta du 1807

Urigine du numme

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Etè cuntenpuranea

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Evulusiùn demugrafica

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Abitanti censìi[8]

Minuranse fureste

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Dandu amentu a l'ISTAT, au 31° de dixenbre du 2023, au Burghettu i ghe sun 469 residenti furesti[9].

Cugnummi ciü difüxi

[modìfica | modìfica wikitèsto]

I cugnummi ciü difüxi au Burghettu i sun Rossi, Vacca, Cattaneo, Angelucci e Bianchi[10].

Persune lighè cu-u Burghettu

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Posti de interesse

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Architetüe religiuse

[modìfica | modìfica wikitèsto]
  • Gêxa de San Matê: a l'è l'antìga parocchia du burgu, realizâ au postu de ina primma gêxa tiâ sciü intu Trexentu au mumentu da fundasiùn du pàize. A l'è stèta cunsacrâ ai 4 de utubre du 1643 dau vescu d'Arbenga Pier Francesco Costa e d'alantù a l'à cunservàu u sò stìle baroccu. Custrusiùn a trè navâte, a gh'à in artâ magiù du 1715 e ina serie de capelette laterâli; tra e opere ciü inpurtanti, drentu aa gêxa i ghe sun trei quaddri du Giuxeppe Badaraccu, ina statua de San Matê da scöa du Maragiàn e ina de Santa Maria Madalena du Paolo Olivari[11].
  • Atoiu de San Giuxeppe: u l'è l'atoiu du centru storicu, custruìu du 1685 de föa de miage e in prinsipiu dìtu da Misericordia o da "buna morte". Arangiàu ch'u nu l'è guèi, u se tröva inta ciassa dedicâ aa Madonna da Guardia e u cunserva u quaddru du Miraculu da müa, opera du Badaraccu[12].
  • Gêxa-santuariu de Sant'Antoniu: gêxa de ciü növa custrusiùn, a l'è l'âtra parocchia du pàize insèmme a quella de San Matê.
  • Capella da Madonna di Angeli: a l'è ina capella ch'a se tröva inta regiùn de Cazasse, vixìn ai cunfìn cun Löa. In urigine chi a gh'êa in atoiu, tiàu sciü du 1645 pe cuntu de Giacomo Maria Orsero, ma u l'è stètu ruvinàu du 1795 intu cursu da bataggia de Löa. A növa capella, osciüa daa famiggia Guido e realizâ au pustu de l'antigu atoiu, a l'è stèta cunsacrâ du 1939 e, da alantù, ai 2 d'agustu se festezza tütti i anni a festa da titulâre[13].
  • Capella da Madonna da Nêve: a l'è afaciâ in s'ou stradùn che dau Burghettu a và in Tuiàn, in curispundensa du burgu abandunàu de Pataè[14].
  • Cunventu de Santu Spiritu: antiga custrusiùn religiusa furmâ da ina gêxa cun, d'ataccu, in cunventu e in uspeâ, a se truvâva in simma au Càu d'Ansiu e da lê u Burghettu u l'à pigiàu u numme. Fundàu a l'11 de mârsu du 1154, u cunventu u l'è stètu aa fìn caciàu zü dai fransexi du 1811, pe druvì a stradda "nasiunâle" che d'ancö a l'è diventâ l'Aurelia[15].

Architetüe sivili

[modìfica | modìfica wikitèsto]
  • Castellu Borelli: residensa custruìa intu XIX seculu, scimile a in castellu medievâle[16].
  • Palassu Elena Pietracaprina: tiàu sciü du 1915, u l'è stètu u palassu du cumün; d'ancö u l'è vegnüu a sêde da bibliutêca cumünale[17].
  • Cumüna Veggia: sêde du Cumün du Burghettu dau 1797 fina du 1917, a l'êa stèta ricavâ inta custrusiùn de l'uspeâ pe pelegrìn de Santu Spiritu, ch'u s'êa mesciàu chi aa fìn du Sinquesentu dau cunventu in s'ou câvu. U palassu u l'è spartiu sciü dui ciè, tütti dui cuerti da ina volta a padigiùn decurâ da pitüe de l'Öttusentu, cu-a sala du Cunseggiu ch'a l'êa quella au primmu cian[18].
  • Veggia scöa materna
  • Furnu du Cumün
  • Punte da feruvia in s'ou Varatella: u l'è u punte da linea Zena-Vintimiggia, fabricàu inti anni fra u 1860 e u 1872 e fètu duggiu inti anni Trenta, ch'u permette de traversâ u Varatella. A sò strutüa a l'è a trei èrchi e, inta sò custrusiùn, p'ou ciü a l'è stèta döviâ a cuscì dita pria de Cixàn, levàu e volte ch'i sun de maùi e quarche toccu de calcâre rösa du Tanarellu[19].
  • Gumbi de Pataè

Architetüe militâri

[modìfica | modìfica wikitèsto]
  • Miagge du Burghettu: e miagge de difesa du Burghettu i ne seran tüttu u paise veggiu andandu aprövu au mèximu giu traciàu ai tempi da sò fundasiùn, du Duxentu[20].
  • Trincêe du Castelâ: in s'ou Castelâ i se trövan di resti de trincêe fète du 1795, ch'i l'êan parte de difese di austru-piemuntexi atachè intu cursu da bataggia de Löa[21].

Dialettu burghetìn

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Scindici du Burghettu

[modìfica | modìfica wikitèsto]
Periudu Primmu sitadìn Partiu Carega Notte
1945 1946 Luigi Vacca Scindicu
1946 1951 Giacomo Cavallino DC Scindicu
1951 1960 Giuseppe Rocca DC Scindicu
1960 1972 Silvano Barone DC Scindicu
1972 1975 Angelo Tito Reale DC Scindicu
1975 1984 Pierluigi Bovio PCI Scindicu
13 d'agustu du 1984 27 de mazzu du 1989 Gianluigi Figini PSI Scindicu
15 de lüggiu du 1989 25 de utubre du 1990 Gianluigi Figini PSI Scindicu
19 de dixenbre du 1990 6 de lüggiu du 1992 Riccardo Badino PDS Scindicu
6 de lüggiu du 1992 23 de dixenbre du 1992 Sergio Grandesso Silvestri Cumisâiu
straordinâiu
13 de frevâ du 1993 17 de nuvenbre du 1997 Riccardo Badino lista civica de centru-sinistra Scindicu
17 de nuvenbre du 1997 28 de mazzu du 2002 Franco Malpangotto FI Scindicu
28 de mazzu du 2002 29 de mazzu du 2007 Franco Malpangotto CdL Scindicu
29 de mazzu du 2007 6 de mazzu du 2012 Santiago Vacca PdL Scindicu
24 de mazzu du 2012 12 de lüggiu du 2016 Giovanni Gandolfo Noi per Borghetto
(lista civica de centru-sinistra)
Scindicu [n. 2]
12 de lüggiu du 2016 6 de frevâ du 2017 Andrea Santonastaso Cumisâiu
straurdinâiu
[22]
6 de frevâ du 2017 12 de zügnu du 2017 Fabrizia Triolo Cumisâiu
straurdinâiu
[23]
12 de zügnu du 2017 13 de zügnu du 2022 Giancarlo Canepa Borghetto c'è
(lista civica de centru-drita)
Scindicu
13 de zügnu du 2022 in carega Giancarlo Canepa Borghetto c'è
(lista civica de centru-drita)
Scindicu

Vie de cumünicasiùn

[modìfica | modìfica wikitèsto]
A stasiùn du Burghettu
U mèximu argumentu in detaggiu: Stasiùn du Burghettu (San Spìrtu).
Notte au testu
  1. In furma lunga U Burghettu de Santu Spiritu, Burghétu in finarìn[5], O Borghetto in zenese[6]
  2. Doppu e dimisciui de sêi consegê sciü dêxe a giünta a l'è cheita pe-a mancansa du nümeru legâle
Notte bibliugrafiche
  1. Beniscelli & Vado, 1975, p. 77
  2. 2,0 2,1 Dâtu Istat - Pupulasiùn residente ai 31 d'utubre du 2023.
  3. Clascificaçion sismica (XLS), in sce protezionecivile.gov.it.
  4. (IT) Tabella dei gradi/giorno dei Comuni italiani raggruppati per Regione e Provincia (PDF), Lézze 26 agósto 1993, n. 412, Al. A, Agenzia nazionale per le nuove tecnologie, l'energia e lo sviluppo economico sostenibile, 01-03-2011, p. 151. URL consultòu o 3 màzzo 2025 (archiviòu da l'url òriginâle o 1º zenâ 2017).
  5. (LIJIT) Luigi Alonzo Bixio, Dizionario delle parlate finalesi, U Finâ, Centro Storico del Finale, 2000, p. 152.
  6. (LIJITEN) Deize: diçionäio italian-zeneise - Borghetto Santo Spirito, in sce conseggio-ligure.org. URL consultòu o 15 agòsto 2024.
  7. (IT) Cumün du Burghettu, Statuto comunale (PDF), in sce dait.interno.gov.it, p. 8. URL consultòu o 5 màzzo 2025.
  8. Statistiche I.Stat - ISTAT;  URL cunsültàu u 30-12-2023.
  9. (IT) ISTAT, Bilancio demografico popolazione straniera, in sce demo.istat.it. URL consultòu o 20 agòsto 2024.
  10. (IT) I cugnummi ciü difüsi cumün pe cumün, U Burghettu, in sce cognomix.it. URL consultòu o 6 màzzo 2025.
  11. AA. VV., 1999
  12. AA. VV., 1999, p. 76
  13. (IT) Caterina Guido, Nostra Signora degli Angeli - La storia di una chiesa, Arbenga, Vitale Edizioni.
  14. (IT) Cappella di Nostra Signora della Neve, in sce beweb.chiesacattolica.it. URL consultòu o 3 agòsto 2023.
  15. Beniscelli & Vado, 1975, pp. 29-30
  16. (IT) Castello Borelli con cappella, giardino e pertinenze, relazione storico-artistica (PDF), in sce srvcarto.regione.liguria.it. URL consultòu o 20 agòsto 2024.
  17. (IT) Palazzo Comunale, in sce catalogo.beniculturali.it. URL consultòu o 20 agòsto 2024.
  18. (IT) Edificio dell'ex Sede Comunale - Relazione storico-artistica (PDF), in sce srvcarto.regione.liguria.it. URL consultòu o 7 màzzo 2025.
  19. (IT) Ponte ferroviario sul torrente Varatella (PDF), in sce srvcarto.regione.liguria.it. URL consultòu o 7 màzzo 2025.
  20. (IT) Torre e mura - Vincolo (PDF), in sce srvcarto.regione.liguria.it. URL consultòu l'8 màzzo 2025.
  21. (IT) Trincee Napoleoniche - Vincolo (PDF), in sce srvcarto.regione.liguria.it. URL consultòu l'8 màzzo 2025.
  22. Numinau cun Decrêtu du Presidente da Repüblica du 4 d'agustu du 2016 e püblicàu in sa Gazetta Uficiâ n. 200 du 27 d'agustu du 2016
  23. (IT) Borghetto, arrestato Santonastaso: Triolo nuovo commissario prefettizio, in sce primocanale.it, 7 frevâ 2017. URL consultòu o 6 arvî 2023.
  • (IT) Giannetto Beniscelli e Piero Vado, Borghetto Santo Spirito e la sua storia, Savuna, Stampa - Grafiche F.lli Spirito, Mârsu 1975.
  • (IT) AA. VV., La Chiesa di San Matteo in Borghetto Santo Spirito, Arbenga, Parocchia de San Matê - Tipolitografia Fratelli Stalla, Utubre 1999.

Ligammi de föa

[modìfica | modìfica wikitèsto]
  • (IT) Scitu ufisiâ, in sce comune.borghettosantospirito.sv.it. URL consultòu o 19 frevâ 2023.
Contròllo de outoritæVIAF (EN170434143 · WorldCat Identities (EN170434143