U Burghettu (Santu Spiritu)
AR
|
Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese, inta varietè burghetina |
U Burghettu cumün | ||
---|---|---|
| ||
![]() U Burghettu miàu dau Piccheu
| ||
Localizaçión | ||
Stâto | ![]() | |
Región | ![]() | |
Provìnsa | ![]() | |
Aministraçión | ||
Scìndico | Giancarlo Canepa (lista sivica de centru-destra "Borghetto c'è") da-o 12-6-2017 (2º mandòu da-o 12-06-2022) | |
Dæta de instituçión | 1861 | |
Teritöio | ||
Coordinæ: | 44°06′32.59″N 8°14′28.89″E | |
Altitùdine | 2 m s.l.m. | |
Superfìcce | 5,39 km² | |
Abitanti | 4 627[2] (31-10-2023) | |
Denscitæ | 858,44 ab./km² | |
Comùn confinanti | Buisàn, Löa, Tuiàn, U Sejâ | |
Âtre informaçioìn | ||
CAP | 17052 | |
Prefìsso | 0182 | |
Fûzo oràrio | UTC+1 | |
Còdice ISTAT | 009012 | |
Cod. cadastrâ | A999 | |
Targa | SV | |
Cl. scìsmica | zöna 3 (sismicitæ bàssa)[3] | |
Cl. climàtica | zöna C, 1 360 GG[4] | |
Nomme abitanti | burghetìn cianta coi (surv.)[1] | |
Sànto patrón | San Matê | |
Giórno festîvo | 21 de setenbre | |
Cartògrafîa | ||
![]() | ||
Scîto instituçionâle | ||
U Burghettu[n. 1] (Borghetto Santo Spirito in italian) u l'è in cumün ligüre de 4.627 abitanti[2] inta pruvinsa de Savuna.
Geugrafìa
[modìfica | modìfica wikitèsto]-
U Munte Cruxe, miàu d'in Buisàn
-
U Castelâ
-
L'ürtimu toccu da Varatella
-
U Riàn Cazasse aa sò fuxe
U Burghettu u se tröva sutta au Munte Piccheu (âtu 280 m) intu teritoiu sciacàu tra u Mâ Ligüre, u Riàn Cazasse e i munti ch'i u separan dau Sejâ. U teritoiu burghetìn u l'è caraterizàu daa presensa da Scciumêa Varatella, ch'a l'à furmàu a ciâna custêa dund'u l'è scituàu u paize.
Cunfìn
[modìfica | modìfica wikitèsto]U Burghettu u cunfina cun Buisàn e Löa a setentriùn, cun Tuiàn a punente e cu-U Sejâ a mezugiurnu. A levante u l'è bagnàu dau Mâ Ligüre[7].
Storia
[modìfica | modìfica wikitèsto]
Urigine du numme
[modìfica | modìfica wikitèsto]Antighitè
[modìfica | modìfica wikitèsto]Etè de Mêzu
[modìfica | modìfica wikitèsto]Etè muderna
[modìfica | modìfica wikitèsto]Etè cuntenpuranea
[modìfica | modìfica wikitèsto]Abitanti
[modìfica | modìfica wikitèsto]Evulusiùn demugrafica
[modìfica | modìfica wikitèsto]Abitanti censìi[8]

Minuranse fureste
[modìfica | modìfica wikitèsto]Dandu amentu a l'ISTAT, au 31° de dixenbre du 2023, au Burghettu i ghe sun 469 residenti furesti[9].
Cugnummi ciü difüxi
[modìfica | modìfica wikitèsto]I cugnummi ciü difüxi au Burghettu i sun Rossi, Vacca, Cattaneo, Angelucci e Bianchi[10].
Persune lighè cu-u Burghettu
[modìfica | modìfica wikitèsto]- Bartolomeo Borelli (A Ceve, 1829 - U Burghettu, 1905), inzegnê e puliticu
- Luigi Ossoinach (Rijeka, 1899 - U Burghettu, 1990), zügaù de balùn
- Guglielmo Borgo (Zena, 1906 - U Burghettu, 1979), zügaù e alenatù de balùn
- Enzo Di Paola (San Ferdinando di Puglia, 1910 - U Burghettu, 1988), pianista, cunpuxitù e parolê.
- Ugo Magnetto (U Burghettu, 1902 - Löa, 1984), zügaù de balùn
Posti de interesse
[modìfica | modìfica wikitèsto]Architetüe religiuse
[modìfica | modìfica wikitèsto]-
A faciâta da gêxa de San Matê
-
U santuariu de Sant'Antoniu de Padova
-
Capella da Madonna di Angeli
-
Capella da Madonna da Neive
- Gêxa de San Matê: a l'è l'antìga parocchia du burgu, realizâ au postu de ina primma gêxa tiâ sciü intu Trexentu au mumentu da fundasiùn du pàize. A l'è stèta cunsacrâ ai 4 de utubre du 1643 dau vescu d'Arbenga Pier Francesco Costa e d'alantù a l'à cunservàu u sò stìle baroccu. Custrusiùn a trè navâte, a gh'à in artâ magiù du 1715 e ina serie de capelette laterâli; tra e opere ciü inpurtanti, drentu aa gêxa i ghe sun trei quaddri du Giuxeppe Badaraccu, ina statua de San Matê da scöa du Maragiàn e ina de Santa Maria Madalena du Paolo Olivari[11].
- Atoiu de San Giuxeppe: u l'è l'atoiu du centru storicu, custruìu du 1685 de föa de miage e in prinsipiu dìtu da Misericordia o da "buna morte". Arangiàu ch'u nu l'è guèi, u se tröva inta ciassa dedicâ aa Madonna da Guardia e u cunserva u quaddru du Miraculu da müa, opera du Badaraccu[12].
- Gêxa-santuariu de Sant'Antoniu: gêxa de ciü növa custrusiùn, a l'è l'âtra parocchia du pàize insèmme a quella de San Matê.
- Capella da Madonna di Angeli: a l'è ina capella ch'a se tröva inta regiùn de Cazasse, vixìn ai cunfìn cun Löa. In urigine chi a gh'êa in atoiu, tiàu sciü du 1645 pe cuntu de Giacomo Maria Orsero, ma u l'è stètu ruvinàu du 1795 intu cursu da bataggia de Löa. A növa capella, osciüa daa famiggia Guido e realizâ au pustu de l'antigu atoiu, a l'è stèta cunsacrâ du 1939 e, da alantù, ai 2 d'agustu se festezza tütti i anni a festa da titulâre[13].
- Capella da Madonna da Nêve: a l'è afaciâ in s'ou stradùn che dau Burghettu a và in Tuiàn, in curispundensa du burgu abandunàu de Pataè[14].
- Cunventu de Santu Spiritu: antiga custrusiùn religiusa furmâ da ina gêxa cun, d'ataccu, in cunventu e in uspeâ, a se truvâva in simma au Càu d'Ansiu e da lê u Burghettu u l'à pigiàu u numme. Fundàu a l'11 de mârsu du 1154, u cunventu u l'è stètu aa fìn caciàu zü dai fransexi du 1811, pe druvì a stradda "nasiunâle" che d'ancö a l'è diventâ l'Aurelia[15].
Architetüe sivili
[modìfica | modìfica wikitèsto]-
U palassu Elena Pietracaprina
-
U castellu Borelli
- Castellu Borelli: residensa custruìa intu XIX seculu, scimile a in castellu medievâle[16].
- Palassu Elena Pietracaprina: tiàu sciü du 1915, u l'è stètu u palassu du cumün; d'ancö u l'è vegnüu a sêde da bibliutêca cumünale[17].
- Cumüna Veggia: sêde du Cumün du Burghettu dau 1797 fina du 1917, a l'êa stèta ricavâ inta custrusiùn de l'uspeâ pe pelegrìn de Santu Spiritu, ch'u s'êa mesciàu chi aa fìn du Sinquesentu dau cunventu in s'ou câvu. U palassu u l'è spartiu sciü dui ciè, tütti dui cuerti da ina volta a padigiùn decurâ da pitüe de l'Öttusentu, cu-a sala du Cunseggiu ch'a l'êa quella au primmu cian[18].
- Veggia scöa materna
- Furnu du Cumün
- Punte da feruvia in s'ou Varatella: u l'è u punte da linea Zena-Vintimiggia, fabricàu inti anni fra u 1860 e u 1872 e fètu duggiu inti anni Trenta, ch'u permette de traversâ u Varatella. A sò strutüa a l'è a trei èrchi e, inta sò custrusiùn, p'ou ciü a l'è stèta döviâ a cuscì dita pria de Cixàn, levàu e volte ch'i sun de maùi e quarche toccu de calcâre rösa du Tanarellu[19].
- Gumbi de Pataè
Architetüe militâri
[modìfica | modìfica wikitèsto]- Miagge du Burghettu: e miagge de difesa du Burghettu i ne seran tüttu u paise veggiu andandu aprövu au mèximu giu traciàu ai tempi da sò fundasiùn, du Duxentu[20].
- Trincêe du Castelâ: in s'ou Castelâ i se trövan di resti de trincêe fète du 1795, ch'i l'êan parte de difese di austru-piemuntexi atachè intu cursu da bataggia de Löa[21].
Ecunumia
[modìfica | modìfica wikitèsto]Cultüa
[modìfica | modìfica wikitèsto]Istrusiùn
[modìfica | modìfica wikitèsto]Dialettu burghetìn
[modìfica | modìfica wikitèsto]Feste e fêe
[modìfica | modìfica wikitèsto]Sport
[modìfica | modìfica wikitèsto]Aministrasiùn
[modìfica | modìfica wikitèsto]Scindici du Burghettu
[modìfica | modìfica wikitèsto]Periudu | Primmu sitadìn | Partiu | Carega | Notte | |
---|---|---|---|---|---|
1945 | 1946 | Luigi Vacca | Scindicu | ||
1946 | 1951 | Giacomo Cavallino | DC | Scindicu | |
1951 | 1960 | Giuseppe Rocca | DC | Scindicu | |
1960 | 1972 | Silvano Barone | DC | Scindicu | |
1972 | 1975 | Angelo Tito Reale | DC | Scindicu | |
1975 | 1984 | Pierluigi Bovio | PCI | Scindicu | |
13 d'agustu du 1984 | 27 de mazzu du 1989 | Gianluigi Figini | PSI | Scindicu | |
15 de lüggiu du 1989 | 25 de utubre du 1990 | Gianluigi Figini | PSI | Scindicu | |
19 de dixenbre du 1990 | 6 de lüggiu du 1992 | Riccardo Badino | PDS | Scindicu | |
6 de lüggiu du 1992 | 23 de dixenbre du 1992 | Sergio Grandesso Silvestri | Cumisâiu straordinâiu |
||
13 de frevâ du 1993 | 17 de nuvenbre du 1997 | Riccardo Badino | lista civica de centru-sinistra | Scindicu | |
17 de nuvenbre du 1997 | 28 de mazzu du 2002 | Franco Malpangotto | FI | Scindicu | |
28 de mazzu du 2002 | 29 de mazzu du 2007 | Franco Malpangotto | CdL | Scindicu | |
29 de mazzu du 2007 | 6 de mazzu du 2012 | Santiago Vacca | PdL | Scindicu | |
24 de mazzu du 2012 | 12 de lüggiu du 2016 | Giovanni Gandolfo | Noi per Borghetto (lista civica de centru-sinistra) |
Scindicu | [n. 2] |
12 de lüggiu du 2016 | 6 de frevâ du 2017 | Andrea Santonastaso | Cumisâiu straurdinâiu |
[22] | |
6 de frevâ du 2017 | 12 de zügnu du 2017 | Fabrizia Triolo | Cumisâiu straurdinâiu |
[23] | |
12 de zügnu du 2017 | 13 de zügnu du 2022 | Giancarlo Canepa | Borghetto c'è (lista civica de centru-drita) |
Scindicu | |
13 de zügnu du 2022 | in carega | Giancarlo Canepa | Borghetto c'è (lista civica de centru-drita) |
Scindicu |
Vie de cumünicasiùn
[modìfica | modìfica wikitèsto]Stradde
[modìfica | modìfica wikitèsto]Feruvìa
[modìfica | modìfica wikitèsto]
Portu
[modìfica | modìfica wikitèsto]Notte
[modìfica | modìfica wikitèsto]- Notte au testu
- ↑ In furma lunga U Burghettu de Santu Spiritu, Burghétu in finarìn[5], O Borghetto in zenese[6]
- ↑ Doppu e dimisciui de sêi consegê sciü dêxe a giünta a l'è cheita pe-a mancansa du nümeru legâle
- Notte bibliugrafiche
- ↑ Beniscelli & Vado, 1975, p. 77
- ↑ 2,0 2,1 Dâtu Istat - Pupulasiùn residente ai 31 d'utubre du 2023.
- ↑ Clascificaçion sismica (XLS), in sce protezionecivile.gov.it.
- ↑ (IT) Tabella dei gradi/giorno dei Comuni italiani raggruppati per Regione e Provincia (PDF), Lézze 26 agósto 1993, n. 412, Al. A, Agenzia nazionale per le nuove tecnologie, l'energia e lo sviluppo economico sostenibile, 01-03-2011, p. 151. URL consultòu o 3 màzzo 2025 (archiviòu da l'url òriginâle o 1º zenâ 2017).
- ↑ (LIJ, IT) Luigi Alonzo Bixio, Dizionario delle parlate finalesi, U Finâ, Centro Storico del Finale, 2000, p. 152.
- ↑ (LIJ, IT, EN) Deize: diçionäio italian-zeneise - Borghetto Santo Spirito, in sce conseggio-ligure.org. URL consultòu o 15 agòsto 2024.
- ↑ (IT) Cumün du Burghettu, Statuto comunale (PDF), in sce dait.interno.gov.it, p. 8. URL consultòu o 5 màzzo 2025.
- ↑ Statistiche I.Stat - ISTAT; URL cunsültàu u 30-12-2023.
- ↑ (IT) ISTAT, Bilancio demografico popolazione straniera, in sce demo.istat.it. URL consultòu o 20 agòsto 2024.
- ↑ (IT) I cugnummi ciü difüsi cumün pe cumün, U Burghettu, in sce cognomix.it. URL consultòu o 6 màzzo 2025.
- ↑ AA. VV., 1999
- ↑ AA. VV., 1999, p. 76
- ↑ (IT) Caterina Guido, Nostra Signora degli Angeli - La storia di una chiesa, Arbenga, Vitale Edizioni.
- ↑ (IT) Cappella di Nostra Signora della Neve, in sce beweb.chiesacattolica.it. URL consultòu o 3 agòsto 2023.
- ↑ Beniscelli & Vado, 1975, pp. 29-30
- ↑ (IT) Castello Borelli con cappella, giardino e pertinenze, relazione storico-artistica (PDF), in sce srvcarto.regione.liguria.it. URL consultòu o 20 agòsto 2024.
- ↑ (IT) Palazzo Comunale, in sce catalogo.beniculturali.it. URL consultòu o 20 agòsto 2024.
- ↑ (IT) Edificio dell'ex Sede Comunale - Relazione storico-artistica (PDF), in sce srvcarto.regione.liguria.it. URL consultòu o 7 màzzo 2025.
- ↑ (IT) Ponte ferroviario sul torrente Varatella (PDF), in sce srvcarto.regione.liguria.it. URL consultòu o 7 màzzo 2025.
- ↑ (IT) Torre e mura - Vincolo (PDF), in sce srvcarto.regione.liguria.it. URL consultòu l'8 màzzo 2025.
- ↑ (IT) Trincee Napoleoniche - Vincolo (PDF), in sce srvcarto.regione.liguria.it. URL consultòu l'8 màzzo 2025.
- ↑ Numinau cun Decrêtu du Presidente da Repüblica du 4 d'agustu du 2016 e püblicàu in sa Gazetta Uficiâ n. 200 du 27 d'agustu du 2016
- ↑ (IT) Borghetto, arrestato Santonastaso: Triolo nuovo commissario prefettizio, in sce primocanale.it, 7 frevâ 2017. URL consultòu o 6 arvî 2023.
Bibliugrafìa
[modìfica | modìfica wikitèsto]- (IT) Giannetto Beniscelli e Piero Vado, Borghetto Santo Spirito e la sua storia, Savuna, Stampa - Grafiche F.lli Spirito, Mârsu 1975.
- (IT) AA. VV., La Chiesa di San Matteo in Borghetto Santo Spirito, Arbenga, Parocchia de San Matê - Tipolitografia Fratelli Stalla, Utubre 1999.
Âtri prugetti
[modìfica | modìfica wikitèsto]Wikimedia Commons a contêgne di files in sce U Burghettu
Ligammi de föa
[modìfica | modìfica wikitèsto]- (IT) Scitu ufisiâ, in sce comune.borghettosantospirito.sv.it. URL consultòu o 19 frevâ 2023.
Contròllo de outoritæ | VIAF (EN) 170434143 · WorldCat Identities (EN) 170434143 |
---|