Capella da Madonna di Angeli (U Burghettu)

Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese
Questa voce ha una versione parlata (troverai un riquadro, più in basso, con il link).
Da Wikipedia
AR
Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese, inta varietè lucâle
Vista da capella

A capella da Madonna di Angeli a l'è ina capella du Burghettu situâ inta regiùn cunusciüa cumme Cazasse, vixin au cunfìn cun Löa, in Via Madonna di Angeli. A l'è stèta custruìa intu seculu disette e, benché a se tröva intu teritoriu du cumün du Burghettu, a l'è situâ sutta aa parocchia de San Pìu X a Löa.

Storia

U primmu atoiu

I rüderi de l'antìgu atoiu

Inta regiùn nota cumme Cazasse, ai cunfìn tra u Burghettu, inclüxu intu teritoriu da Repüblica de Zêna, e Löa, che invece u faxêva pârte de ina cuntêa indipendente cuntrulâ dai Doria, se trövava intu Seisentu poche abitasiùi rüstiche de cuntadìn, dae quâli l'area a l'à pigion u numme

A storia da custrusiùn de in atoiu inta zöna a vegne racuntâ in moddu detaglion da Giovanni Ambrogio Paneri inte in sò famüsu manoscrittu ciamon Sacru e vâgu giardinellu. Inte stu documentu se tröva ina descrisiùn detagliâ di teritori da diocexi d'Arbenga intu Sedicesimu seculu, cun l'indicasiùn de tütti i edifissi religiusi ch'i ne faxêvan parte. Da chi u se vegghe cumme a custrusiùn a l'è stèta cumisciunâ da Giacomo Maria Orsero fu Pietro Batta, u quâle u l'à fèta custruì a proprie spese l'atoiu intu sò terén. P'ou ciü l'à doton de 200 franchi e d'in reditu annüu de 12 franchi, de moddu che u se puresse celebrâ ina messa au mese ciü quella du giurnu da festa patrunâle. Ste infurmasiùi i sun invece ripurtè da in attu nutarile, firmon ai 7 zügnu du 1645, ancua aua cunservâ inta bibliutêca vescuvile d'Arbenga.

Quattru giurni doppu, a l'11 de zügnu, u gh'è stèta a cerimonia pe-a posa da primma prìa, insemme aa racolta de numeruse oferte pe-a realisasiùn de l'edificio. Aa presenza du retù da parocchia de San Matê, u sciù Pier Antonio Perelli, intu postu da futüa custrusiùn l'è stètu anche misciu ina cruxe cun in simma e seguenti iscrisiùi:

(LA)

«Anno Incarnationis Dominicae MDCXXXXV, hodie die Dominico Festo S.mae Trinitatis XI mensis Junii sub felicissimis auspiciis D. N. Innocentii PP. X, Ill.mi Petri Francisci Costae Episcopi Nostri Albing., Ser.mi D.ni Lucae Justiniani Ducis Serenissimae Reipublicae Gen., et mei, ac M. R. Petri Antonii Perelli huius Ecclesiae Parochialis S.ti Matthei Rectoris, ac mei D. Joannis Jacobi Vacchae q. Petri Vincentii huius Burgi Burgeti S. Spiritus consulis, servatis servandis, Clero et Populo processionaliter accedentibus, positus fuit lapis hodie primarius a p. M. et M. R. D. Petro Antonio annuente p.Ill.mo er Rev.mo D. Episcopo huius Ecclesiae fundatae et dotatae a D. Jacobo Maria Orserio q. Petri Baptistae. huius Burgi ad honorem Ommnipotentis Dei, et Beatae Virginis Mariae Angelorum.»

(LIJ)

«Ne l'annu 1645 de l'Incarnasiùn du Segnù, da dumenega da festa da Santiscima Trinitè (du 11 de zügnu), sutta i sentìi augüri de Sua Santitè Pappa Innocensu X, de l'Illustriscimu e Reverendiscimu vescu de Arbenga Pier Francescu Costa, du Sereniscimu düxe da Repüblica de Zêna Luca Giustiniàn, du magnificu e reverendu Pietro Antonio Perelli, retù da parocchia de San Matê e du magnificu cunsule du paise du Burghettu Gian Giacumu Vacca, a l'è stèta miscia a primma prìa de sta gêxa dedicâ da don Giacumu Maria Orsero in unù de Diu onniputente e da Beata Vergine Maria di Angeli

Âtra vista di rüderi de l'atoiu

Da sti papê se ricâva anche a descrisiùn de cumme in origine a l'êa fèta a strutüa. L'atoiu, ciü grande e giron diversamente rispettu aa strutüa atuâle, u l'axêva ina lunghessa de 40 pârmi, ina larghessa de 20 e in suffittu a volta. U coru u se truvâva versu nord, invece a faciâta de l'atoiu a l'êa gjâ a mezzugiurnu. In seguitu a l'è stèta realisâ anche ina sacrestia, lunga 12 pârmi, e ina stansia dunde u staxêva u fratte eremita ch'u custudiva l'edifissiu. A custrusiùn a l'è stèta aa fìn cunpletâ cu-a realisasiùn de ina ture de avistamentu, parte du scistema difensivu lucâle cuntru i atacchi di pirati türchi.

A l'internu da gexetta u se truvâva anche, devion cumme pâla d'artâ, in inpurtante quaddru realizon da Giuseppe Badaraccu, ch'u figurâva a Madonna di Angeli, âta 12 pârmi e lârga 8. Stu quaddru u l'è stètu identificon cun quellu che aua u l'è cunservon inta gêxa de San Matê, a l'internu da capella intitulâ anche lê aa Madonna di Angeli, miscia in sa sinistra de l'artâ. Segnu da grande cunsiderasiùn di burghettìn pe-u pitù, u Paneri intu sò manoscrittu u l'arìva a mensunâ espressamente u Badaraccu, nonostante de solitu u nu dixe i nummi di artisti.

Doppu circa in annu, u 29 lüggiu du 1646, l'atoiu u l'è stètu sulennemente cunsacron dau retù de San Matê, cun a benedisiùn de l'edifissiu e du quaddru du Badaraccu, purton in procesciun pe-i Prigé dae cunfraternite de Santa Maria Maddalena e da Dottrina Cristiana. In quell'ocaxùn l'è stètu celebron a primma messa, aa quâle a l'è seguìa ina festa alietâ da cuncerti de strumenti musicâli. Inoltre, i sun stèti spaè numerusi mortaretti seguendu ina tradisiùn, declinâ inti ciü muderni foghi d'artifissiu, ch'i düa ancua ancö.

A strutüa originâle de l'atoiu a l'è stèta però gravamente danegiâ intu cursu di eventi lighè aa cusci dita bataggia de Löa. A linia du frunte a l'êa infatti restâ pe diversu tenpu lungu a scciumêa Varatella, cu-i fransexi e i austru-piemuntexi ch'i axêva i rispettivi cumândi au Burghettu e a Löa ma, u 23 nuvenbre du 1795 u l'è scaton l'ataccu generâle de truppe de napoleoniche. I cunbattimenti sustegnüi dau fiancu destru, sutta au cumandu du generâle Pierre Augerau, andaxêva ciü o menu lungu a costa che, partindu da Dari, frasiùn de Tuiàn in sa stradda pe Buisàn, prucedeva versu u mâ passandu pe-a Via de Colle, u costìn de Marixe e u Castelâ, pe arivâ aa fìn inta piana custêa fra u Burghettu e Löa. Inte sta zöna, da quâle i fan pârte i Prigé, i ghe sun stèti forti scuntri tra e due armè e, seguendu a tradisiùn du postu, in se l'ingressu du picin atoiu ormai derucon dai bunbardamenti u saieva mortu u generâle Étienne Charlet. Pe furtüna i aredi e, sovratuttu, a grande toa du Badaraccu, a l'êa za stèta spustâ pe precausiùn inta gêxa du burgu, sarvandula daa distrusiùn de l'edifissiu.

A növa capella

A festa pe l'inaugurasiùn da növa capella ai 2 de agustu du '39

Dau mumentu da sò distrusiùn, i rüderi de l'atoiu i sun restè a ricurdâ l'antìga custrusiùn, pe circa sentusincuant'anni, vegnindu aa fin demulìa pe urdine du Cumün, in quântu periculânte, inte l'annu 1938. L'annu sucessivu i terén i sun stèti acquistè daa famiggia Guido (cunusciüi cu-u supranumme de Battan) che, insemme a-âtri abitanti di Prigé, i àn cuscì decìsu de ricustruì l'atoiu cumme ina capella de dimesciùi ciü cuntegnüe e orientâ diversamente. E opere pe-a custrusiùn da gexetta, realizè da l'inpresa De Francesco (a stessa ch'a l'à demuliu i rüderi), sun dunque incumensè du 1939, pe-u custu tutâle de 5.000 franchi de l'epoca[n. 1].

Prucesciùn pe-a festa patrunâle ai 2 de agustu du 1957

Inta realisasiun, in particulâre, u pavimentu u l'è stètu dunon da l'inpresa De Francesco, invece a statua da Madonna a l'è in opera du scultù fransese Bartolomè Estrèban Murillo. A statua, arivâ au Burghettu primma da cunclusiùn di travaggi, a l'è stèta cunservâ pe in certu tenpu inta vedrina da bitêga da famiggia Ginocchio. A volta afrescâ, pagâ 14 franchi, a l'è in opera du pitù du postu Attilio Tarditi e u se dixe che, doppu avei patìu arcune disaventüe a causa du maltenpu, cun quelle palanche u l'à caton in paegu e in inpermeabile "da scignùi". U lanpadâiu u l'è ina dunasiùn da famiggia De Giovanni (in particulâre du sciù Giacumu, a mugge Angela e i figgi Gino e Minuccia), invece u cipressu, che ancua ancö u svetta a fiancu aa capella, u l'è in dono du poeta loanese Luigi Panero, dettu "U Patà".

A tâle propoxitu u se cunta ina cuiusa storia, cu-u Patà che, pe evitâ che a tèra inturnu ae reixe da cianta a nu se daneggesse, u l'à pigion "in prestito" ina tuagia de lin che a muggé a l'axêva appena finìu de recamâ, tra e sò lamentele. Trasportâ in se ina carriola da Giuseppe Vigo, dettu Pepin, a cianta - cu-a tuagia - a l'è stèta dunque interâ dunde a se tröva ancua ancö.

Finìi i travaggi u 2 agustu du 1939, giurnu da festa patrunâle, a capella a l'è stèta finalmente benedìa. Arcuni anni doppu, du 1953, u vegne custruìu u picculu canpanin a vela, cu-u sò prugettu ch'u l'è stètu dunon da l'inzegné Morgâvi. A canpâna a l'è stèta invece catâ grasie a ina culletta de 35.000 franchi da parte de famigge du postu. In urigine a l'êa a canpâna de ina nâve, infatti a gh'à ancua incisu a scrìta "Cracovia", probabilmente ina nâve du Lloyd Triestìn smantelâ du '52 inti canté de Sanna.

Tra e ürtime mudifiche ai arêdi da capella, se ricorda l'acquistu, du 1980, de in calice e de in cuntenitù pe-e ostie, dâtu che inisialmente pe-a festa patrunâle i se pigiâva in prestitu quelli da parocchia. Du 2008 i sun stète invece rinfreschè e pitùe e l'internu da capella da pârte du pitù Carlo Baraglioli e l'è stètu sustituìu u tabernaculu cu-ina dunasiun da scignùa Ramella e anche di növi candelabri, opera e dunasiùn du sciù Giovanni Gimelli.

Descrisiùn

A capella da Madonna di Angeli a l'à ina strutüa senplice, furmâ da ina sula stansia a cianta retangulâre. A l'à ina faciâta a capanna, cun teitu de tegule. In parallelu aa miagia che a sèra in fundu, u se ârsa u sò picin canpanin a vela. In sa faciâta u se tröva anche dui barcunetti ch'i cunsente l'inluminasiùn naturâle da capella ultre che, in sa sò punta, ina cruxe picina. A l'esternu, lungu a parete sinistra de l'edifissiu, u se tröva in picculu giardin cun dui grandi cipressi, tra i quâli u vegne dita a messa inte ucaxùi da festa patrunâle. Stu giardinettu u l'è delimiton dai resti de due miage, perpendiculâri aa capella muderna, ch'i sun quellu ch'u resta de pareti de l'antìgu atoiu.

L'internu da capella u l'è in buna pârte ocupon dau so artâ, realizon in se in cian rialson rispettu au restu da stansia e misciu, segundu l'usu ancua comün a l'epoca, a fì da parete. In simma a l'artâ, inte ina niccia inta parete, a se tröva a statua da Madonna, purtâ in prucesciùn u giurnu da festa patrunâle. L'internu u l'è cunpleton da ina serie de quaddri, tra cui in grüppu de quadretti ch'i rapresenta e 14 stasiùi da Via Crucis, arcuni ecs-voto e de statuine vutive.

Galerìa de futugrafìe

Notte

  1. Dandu amentu aa tradisiùn du postu, l'inprenzâiu u gh'axêva sulu da cacià zü l'antigu atoiu ma, a travaggi cumensè, a saiêva vegnüa a mancà a sò figiöa. Pe stu fètu chi u nu l'à ciü usciüu andà avanti cu-e demulisiùi, pigiàndu parte aa custrusiùn da növa capella.

Bibliugrafìa

  • (LAIT) Giovanni Ambrogio Paneri e Pier Francesco Costa, Parochiale di Borghetto S. Spirito, in Sacro e Vago Giardinello - Succinto Repilogo delle Raggioni delle Chiese e Diocesi d'Albenga, vol. 1, Arbenga, manoscrìtu, 1624.
  • (IT) Caterina Guido, Nostra Signora degli Angeli - La storia di una chiesa, Arbenga, Vitale Edizioni.

Âtri prugetti

Culegamenti esterni