Riôtu
FI
|
Sta pagina chi a l'è scrita in finarìn, in-tu parlô du postu |
Riôtu cumüne | ||
---|---|---|
| ||
![]() Vista de l'ôta canô du Pora
| ||
Localizaçión | ||
Stâto | ![]() | |
Región | ![]() | |
Provìnsa | ![]() | |
Aministraçión | ||
Scìndico | Valentina Doglio (lista cìvica "Rialto Passione Comune") da-o 10-6-2018 (2º mandòu da-o 14-5-2023) | |
Teritöio | ||
Coordinæ: | 44°14′N 8°15′E | |
Altitùdine | 376 m s.l.m. | |
Superfìcce | 19,6 km² | |
Abitanti | 537[1] (31-10-2023) | |
Denscitæ | 27,4 ab./km² | |
Comùn confinanti | Burmia, Carisàn, Côrxi, Maiö, Os̠éria, U Tû | |
Âtre informaçioìn | ||
CAP | 17020 | |
Prefìsso | 019 | |
Fûzo oràrio | UTC+1 | |
Còdice ISTAT | 009053 | |
Cod. cadastrâ | H266 | |
Targa | SV | |
Cl. scìsmica | zöna 3 (sismicitæ bàssa)[2] | |
Cl. climàtica | zöna E, 2 338 GG[3] | |
Nomme abitanti | de Riôtu | |
Sànto patrón | San Péru | |
Giórno festîvo | 29 de s̠ügnu | |
Cartògrafîa | ||
![]() | ||
Scîto instituçionâle | ||
Riôtu (Riâto in s̠enéis̠e, Rialto in italiàn) u l'è ün cumüne lìgüre de 537 abitanti[1] in-ta pruvinsa de Savuna.
Geugrafia
[modìfica | modìfica wikitèsto]
U teritoriu du cumüne de Riôtu u se truva pe-a ciü parte in-te l'ôta valô da sciüméra Pora, ch'a fenisce pe caciôse in-tu Mô Lìgüre a-a Marina doppu ch'a l'à pasó u cumüne de Côrxi. U cumüne u l'è furmó da ciü cuntrè spanteghè in-scia riva di munti ch'i se faccian da setentriùn in-scia valô, méntre l'ôtra riva, au lüvegu, a l'è scuéxi du tüttu cuvèrta de boschi[4].
A setentriùn, teritoriu de Riôtu u munta fìn a-a custéra di munti ch'i u spartiscian da Côrxi e Burmia, cun-u cunfìn ch'u travèrsa, in-te l'urdine, u Bric da Cöggia (1041 m), u Munte Ôtu (1048 m), u Briccu di Proei (1016 m), u Bric Pelassa (1220 m). L'estremitè de punénte du sö teritoriu a riva scuéxi fìn a-a simma du Munte Settepani (1386 m), cun-a végia bôse militô de l'aeronàutica ch'a se truva propriu in-tu cumüne de Riôtu. A levante u cunfìn cun Côrxi u l'è segnó da-a sciüméra de Carbüa méntre cuéllu cun Maiö, a meridiùn e a punénte, u passa turna pe-a custéra di munti, che chi a cunprénde u Bric Gettina (1025 m) und'i ghe sùn e minére du Purìn, ancö abandunè ma che, a-i ténpi du Marchexùn de Finô, i l'éran tantu inpurtanti pe l'estrasiùn de l'argéntu.
Cuntré
[modìfica | modìfica wikitèsto]U cumüne Riôtu u l'è furmó da benbén de cuntré, spanteghè pe-u sö teritoriu. Levô a lucalité du capulögu, a ciü inpurtante a l'è cuélla de Véne, séde de parocchia pe sö cuntu. U cö du cumüne u l'è furmó da-e burghé de Cheiràn, da Villa e de Crevegiùn, cun-e rispetive tère ch'i sùn stète delungu separè da-i rién ch'i chinan vèrsu u Pora[5].
A ogni moddu, in-tu statütu du cumüne i sùn aura recunusciüe e cuntré de Berea, Carvi, Cheiràn, Chias̠s̠ari, Crevegiùn, Ciassa Végia, Gianchi, Murìn, Nunsiô, Vene e Villa[6][7].
Cunfìn
[modìfica | modìfica wikitèsto]Riôtu u cunfina cun Burmia e Os̠éria a setentriùn, cun Côrxi a levante, cun-u Tû a meridiùn e cun Maiö e Carisàn a punénte.
Storia
[modìfica | modìfica wikitèsto]Antighité e Eté de Més̠u
[modìfica | modìfica wikitèsto]U numme de Riôtu u l'ö dî "riàn ch'u nasce in ôtu", de prubabile cun referiméntu a-a sciüméra Pora, e u remunta a l'Eté de Més̠u. Segundu üna tradisiùn du postu, che però a mônca de pröve següre, a l'è steta üna famia du Vénetu, i Fugardo, ch'a l'averèiva fundó u pais̠e doppu ch'a l'è stèta scuria d'in Venésia[4][5].
Da l'eté ciü antighe nu gh'è de grénde testimunianse in-tu teritoriu de Riôtu, ma de següru u l'éra s̠a frecuentó da pupulasiùi de Lìgüri antighi, ch'i l'axévan ün castelô inpurtante in-scia Rocca de Pèrti, a-a giurnô d'ancö cunusciüu cumme u Vilàggiu de Agnime, ch'u remunta a l'Eté du Féru e ch'u l'è u scìnbulu de l'inpurtansa du Finô cumme cunfìn tra-e tère di Lìgüri Sabates e di Ingauni. I môncan ascì di rèsti de l'eté rumôna scicumme che a stradda ciü inpurtante da regiùn, a Via Julia Augusta, a pasôva ciü vixìn a-u mô[4].
Ancura pe tüttu l'Ôtu Mediuévu, da-a s̠öna de Riôtu i nu ghe sùn de testimunianse de frecuentasiùn, cun ste tère, cumme pe-u restu du Finô, ch'i l'éran pasè da-a Môrca Aleramica a cuélla de Savuna, pe fenî dunca in-tu Marchexùn de Finô du 1162, a-a sö fundasiùn cun-u Riccu I Du Caréttu[4].
Eté mudèrna e cuntenpuranea
[modìfica | modìfica wikitèsto]Cun-a morte de l'urtimu marchéis̠e, u Sforsa Dria, du 1602, u Finô u l'è pasó sutta a l'inpéru spagnollu, pe fenî da-u 1713 sutta S̠éna[8]. In-te guére napuleòniche u frunte tra-i francéis̠i e austru-piemuntéis̠i pe ciü otte u l'è pasóu pe Riôtu, cun di scuntri viulenti tra-u 1794 e u 1796 survatüttu in-scia custéra tra-u S̠ü du Merögno e i munti vexìn. In-te sti anni chi a statua da Madonna da Néive a l'è stèta spustô in-tu pais̠e pe de raxùi de següressa[4].
Cun-a creasiùn da Repübbrica Lìgüre u pais̠e u l'è stètu a l'inprinsipiu tacó a-u departiméntu du Letinbru, cun capulögu a Savuna, ma poi, cun l'anesiùn da Ligüria a l'inperu francése, Riôtu u l'è inserìu in-tu departiméntu de Muntenötte, sutta a-u cantùn du Finô e in-te l'arrondissement de Savuna. Du 1815, doppu a cürta speriénsa da Repübbrica S̠enéis̠e, Riôtu e a Ligüria intrega i sùn dèti a-i Savoia, pe decis̠iùn du Cungrèssu de Viénna, e dunca inserìi fìn a-u 1927 in-ta pruvinsa de S̠éna, pe poi pasô in-ta növa pruvinsa de Savuna[4].
U pais̠e u cuntribuiu a-a primma guéra mundiô cun bén settantadui ommi. In-ta segunda, versu a sö fìn, l'area a l'è vegnüa ün céntru inpurtante pe l'ativité di partigién e asci di repübrichìn e di tedeschi, che, a-i 2 de frevô du 1945 i l'àn tacó u canpu di partigién a Ciàn di Corsi, masandune ünse, a-i cuôli u l'è dedicó ün munuméntu[4].
Da-u 1973 a-u 2011, Riôtu u l'à fètu parte da Cumünité Muntôna Pollupice, che però a l'è stèta derfô[9].
Abitanti
[modìfica | modìfica wikitèsto]Evulusiùn demugràfica
[modìfica | modìfica wikitèsto]Abitanti censî[10]

Minuranse fulône
[modìfica | modìfica wikitèsto]Segundu l'ISTAT, a-u 31 de dixénbre du 2023, a Riôtu i gh'éran 16 rexidénti fulén.
Cugnummi ciü difüs̠i
[modìfica | modìfica wikitèsto]I cugnummi ciü difüs̠i a Côrxi i sùn Bianchi, Brunetto, Chiazzaro, Mallarino e Casanova[11].
Sciti de interesse
[modìfica | modìfica wikitèsto]Architetüe religius̠e
[modìfica | modìfica wikitèsto]- Parocchia de Riôtu
-
A géxa de San Péru
-
L'oratoriu
-
A Madonna da Néive
- Géxa de San Péru: a l'è a géxa da parocchia de Riôtu e a se truva in-ta lücalité de Riôtu in "sensu stréitu". U nu l'è guéri céru u muméntu da sö custrusiùn, cun-a primma testimuniansa scrita ch'a remunta a-u 1356, scibén che a géxa a ségge foscia du Duxéntu. U sö spétu d'ancö u l'è u frütu de recustrusiòi ciü mudèrne, cun l'urtima ch'a l'è stèta du Seiséntu segundu u stile baroccu, cunservandu però u canpanìn goticu[12].
- Oratoriu de San Bastianìn: scituó arénte a-a géxa de San Péru, u l'è l'oraturiu da parocchia e séde da cunfratèrnita dedicô a-u mèximu santu. U l'è stetu custruiu tra-u 1751 e u 1753 surva a üna custrusiùn ciü antiga[12].
- Capélla du Santìscimu Numme de Maìn: a se truva in-ta lücalité de Tagiéu e a l'è cunusciüa cumme a capélla de San Benôrdu asci[12].
- Capélla da Nunsiô: in-ta cuntrô di Scotti[12].
- Capélla de Nostra Scignura da Cunsulasiùn: scituô in-ta cuntrô di Carvi, a l'éra a l'inprinsipiu dedicô a San Bastianìn[12].
- Capélla de San Benôrdu: a l'è a capélla da cuntrô de Cheiràn, a l'inprinsipiu dedicô a-a Madonna[12].
- Capélla da Madonna da Néive: a se truva in simma a-a custéra di munti in-sci cunfìn de setentriùn du pais̠e, in-ta lücalité de Merögno, e a l'è steta custruia du 1666 pe dumanda di abitanti de Riôtu. Derucô da-i tedeschi du 1944 a l'è recustruia dex'agni doppu[12][13].
- Parocchia de Véne
-
A géxa de San Lurénsu
-
L'oratoriu
- Géxa de San Lurénsu: a géxa da parocchia de Véne, a sö urigine a no l'è guéri céra, pe-a destrusiùn di papé da géxa. A l'è stèta custruia in-tu stile baroccu[12].
- Oratoriu de San Benôrdu: u l'è oratoriu da parocchia de Véne e séde da cungregasiùn religius̠a da-u mèximu numme. U se truva arénte a-a géxa de San Lurénsu e u l'è stetu recustruiu du 1727 cun-u sö spétu d'ancö[12].
- Capélla de San Bastianìn: scituô in-ta lücalité de Cà de Cain[12].
- Capélla du Santìscimu Numme de Maìn: in-ta lücalité de Chias̠s̠ari, s̠a dita Santa Maìn de Rocche[12].
Architetüe civili
[modìfica | modìfica wikitèsto]- Canpu de balùn: canpu da s̠ögu pe-u balùn, u se truva in-ta frasiùn de Véne, vexìn a-a parocchia. A-a giurnô d'ancö a scuaddra du paise, a "Spes", a s̠öga in-ta serie C2.
Müs̠ei
[modìfica | modìfica wikitèsto]- Müs̠eu da civilté cuntadina: müs̠eu scituó vexìn a-a parocchia de Riôtu, u mustra vari eleménti da vitta in-ti canpi e de tradisiùi du postu[5][14].
Natura
[modìfica | modìfica wikitèsto]Parte du teritoriu du cumüne u se truva in-tu scitu de interesse comunitario (SIC) du Munte Carmu - Munte Settepai, creó da-u prugèttu Natura 2000 pe prutegge de ciante e di agnimè ch'i se truvan sulu chi, cumme a Campanula sabatia (canpanula de Savuna) o a Gentiana ligustica (gensiôna lìgüre), ciü che di oxélli cumme l'ôvia reô (Aquila chrysaetos).
Ecunumia
[modìfica | modìfica wikitèsto]L'agricultüra a l'è delungu stèta l'ativité ecunòmica ciü inpurtante pe Riôtu, in-tu detaggiu pe-a de vigne e de orive, insemme a l'alevaméntu, a-a lavurasiùn du légnu e a-a cultüra de castagne. In-tu pasó a gh'éra ascì üna fériera und'u se travagiôva u féru ch'u ne vegniva da l'is̠ura d'Elba, ciü che ün'ôtra pe-a lavurasiùn de l'argentu de minére du Purìn, serè in-te l'Öttuséntu[4].
In-ta lücalité de Ciàn di Corsi, in-sci cunfìn a setentriùn du cumüne, und'u gh'è ün curinô furestôle da regiùn asci, da-i 30 d'otubre du 2010 u gh'è in funsiùn ün parcu de pôre eòliche, furmó da tréi inpianti pe üna puténsa de ciü o menu 2,4 MW[15].
Cultüra
[modìfica | modìfica wikitèsto]Dialettu
[modìfica | modìfica wikitèsto]A Riôtu se pôrla üna varieté du finarìn, ch'u l'è parte du gruppu du lìgüre de céntru-punénte e ch'a se truva a Finô e in-ti pais̠i vexìn, cun di trèti che a Riôtu i se fan ciü cunservativi che in-te varieté da Rivéra.
Fèste e fére
[modìfica | modìfica wikitèsto]- Fèsta du Massu: fèsta pe-u primmu de mas̠u, a se tegne in-ta capélla da Madonna da Néive. Pe l'ucaxùn se porta ün massu de sciure da-u paise fìn a sta capélla, und'u l'è vendüu a l'incantu in beneficénsa[13][16].
- Fèsta de San Péru: a-i 29 de s̠ügnu, a l'è a fèsta du santu patrùn de Riôtu.
- Fèsta da Madonna da Néive: a-i 5 d'agustu, a se tegne in-ta capélla a-u Merögnu, festegiô insemme a-i cumüni vexìn[13][17].
Comunicasiui
[modìfica | modìfica wikitèsto]Stradde
[modìfica | modìfica wikitèsto]A stradda prinsipô de Riôtu a l'è a SP17 che, pasandu a-u fundu da canô du Pora, a s̠unta u pais̠e cun Côrxi, ciü vèrsu u mô. Pe-u cumüne de Riôtu u ghe passa ascì a SP23, ch'a riva d'in Côrxi e a cure lungu i cunfìn du pais̠e a setentriùn, pe tacôse dunca a-a SP490, che a munta fìn a-u S̠ü du Merögnu.
Intu cumüne de Côrxi, üna déxena de chilòmetri ciü a valle, u gh'è u cas̠éllu de l'autustradda A10 ciü vexìn a Riôtu, s̠untó a-a SP17[5].
Aministrasiùn
[modìfica | modìfica wikitèsto]
Scindici de Riôtu
[modìfica | modìfica wikitèsto]Periudu | Primmu sitadìn | Partiu | Càrega | Nute | |
---|---|---|---|---|---|
30 mas̠u 1985 | 30 mas̠u 1990 | Marisa Brunetto | DC | Scìndicu | |
30 mas̠u 1990 | 24 avrî 1995 | Marisa Brunetto | DC | Scìndicu | |
24 avrî 1995 | 14 s̠ügnu 1999 | Marisa Brunetto | Lista cìvica | Scìndicu | |
14 s̠ügnu 1999 | 14 s̠ügnu 2004 | Andrea Quaglia | Rialto verso il 2000 (lista cìvica) |
Scìndicu | |
14 s̠ügnu 2004 | 7 mas̠u 2007 | Andrea Quaglia | Rialto verso il 2000 (lista cìvica) |
Scìndicu | [n. 1] |
24 lüu 2007 | 14 avrî 2008 | Silvio Casanova | Uniti per Rialto (lista cìvica) |
Vicescìndicu | [18] |
15 avrî 2008 | 27 mas̠u 2013 | Silvio Casanova | Uniti per Rialto (lista cìvica) |
Scìndicu | |
13 s̠ügnu 2013 | 10 s̠ügnu 2018 | Silvio Casanova | Uniti per Rialto (lista cìvica) |
Scìndicu | |
10 s̠ügnu 2018 | 14 mas̠u 2023 | Valentina Doglio | Per Rialto continuità e innovazione (lista cìvica) |
Scìndicu | |
14 mas̠u 2023 | in càrega | Valentina Doglio | Rialto Passione Comune (lista cìvica) |
Scìndicu |
Binellaggi
[modìfica | modìfica wikitèsto]U cumüne de Riôtu u l'è binéllu cun cuélli de:
Nute
[modìfica | modìfica wikitèsto]- Nute a-u tèstu
- ↑ Mortu in càrega
- Nute bibliugràfiche
- ↑ 1,0 1,1 Dètu Istat - Pupulasiùn res̠idénte a-i 31 d'otubre du 2023.
- ↑ Clascificaçion sismica (XLS), in sce protezionecivile.gov.it.
- ↑ Lézze 26 agósto 1993, n. 412, alegòu A, Tabélla di gràddi/giórno di Comùn pe Región e Provìnsa (PDF), in sce efficienzaenergetica.acs.enea.it, 1 màrso 2011, p. 151. URL consultòu o 25 arvî 2012.
- ↑ 4,0 4,1 4,2 4,3 4,4 4,5 4,6 4,7 (IT) Cumüne de Riôtu, La nostra Storia, in sce comune.rialto.sv.it. URL consultòu o 1º màrso 2025.
- ↑ 5,0 5,1 5,2 5,3 (IT) Museo Diffuso del Finale, Rialto, in sce mudifinale.com. URL consultòu o 1º màrso 2025.
- ↑ (IT) Cumüne de Riôtu, Statuto (PDF), in sce municipium-images-production.s3-eu-west-1.amazonaws.com. URL consultòu o 1º màrso 2025.
- ↑ (IT) Cumüne de Riôtu, Località, in sce comune.rialto.sv.it. URL consultòu o 1º màrso 2025 (archiviòu da l'url òriginâle o 27 dexénbre 2021).
- ↑ (IT) Cumüne de Côrxi, Cenni Storici, in sce comune.calice-ligure.sv.it. URL consultòu o 1º màrso 2025 (archiviòu da l'url òriginâle o 30 màzzo 2023).
- ↑ (IT) L.R. 4 lüu 2008, n. 24, in sce federalismi.it. URL consultòu o 1º màrso 2025.
- ↑ Statìstiche I.Stat - ISTAT; URL cunsultó u 30-12-2023.
- ↑ (IT) Classifiche dei Cognomi Italiani, in sce cognomix.it. URL consultòu o 7 màrso 2025.
- ↑ 12,00 12,01 12,02 12,03 12,04 12,05 12,06 12,07 12,08 12,09 12,10 (IT) Cumüne de Riôtu, Edifici religiosi, in sce comune.rialto.sv.it. URL consultòu o 1º màrso 2025 (archiviòu da l'url òriginâle o 22 seténbre 2023).
- ↑ 13,0 13,1 13,2 (IT) Angelo Tortarolo, Madonna della Neve, in sce caliceligure.org. URL consultòu o 1º màrso 2025.
- ↑ (IT) Cumüne de Riôtu, Il museo della civiltà contadina, in sce comune.rialto.sv.it. URL consultòu o 1º màrso 2025 (archiviòu da l'url òriginâle o 27 dexénbre 2021).
- ↑ (IT) Cumüne de Riôtu, Taglio del nastro per il nostro parco eolico, in sce comune.rialto.sv.it. URL consultòu o 13 zùgno 2021 (archiviòu da l'url òriginâle l'8 zùgno 2023).
- ↑ (IT) Cumüne de Riôtu, Festa du Massu, in sce comune.rialto.sv.it. URL consultòu o 1º màrso 2025 (archiviòu da l'url òriginâle o 13 zùgno 2021).
- ↑ (IT) Cumüne de Riôtu, Festa della Madonna della Neve, in sce comune.rialto.sv.it. URL consultòu o 1º màrso 2025 (archiviòu da l'url òriginâle o 13 zùgno 2021).
- ↑ Subentró cun D.P.R du 24 lüu 2007 publicó in-scia G.U. n. 183 de l'8 agustu 2007
- ↑ (IT) Cumüne de Riôtu, Gemellaggio Rialto - Cuba, in sce comune.rialto.sv.it. URL consultòu o 1º màrso 2025 (archiviòu da l'url òriginâle o 22 seténbre 2023).
Ôtri prugètti
[modìfica | modìfica wikitèsto]Wikimedia Commons a contêgne di files in sce Riôtu
Ligammi de föra
[modìfica | modìfica wikitèsto]- (IT) Scitu uficiô, in sce comune.rialto.sv.it. URL consultòu o 1º màrso 2025.