Batistêu d'Arbenga

Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese
Da Wikipedia
AR
Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese
L'esternu du batistêu paleucristiàn d'Arbenga

U batistêu d'Arbenga u l'è in scitu de cültu catôlicu, ch'u se tröva intu cö du sentru stòricu arbenganese, inta ciasetta vixin au caruggiu dedicàu a Ninu Lamboglia. A strutüa a l'è culucâ fra u veggiu palassu cumünâle e a catedrâle de San Michê Arcàngeu.

Stoia e descrisiun[modìfica | modìfica wikitèsto]

L'esternu du Batistêu, detaggiu da pursiun superiure da strutüa

L'edifissiu u fa parte de testimunianse de l'epuca stoica tardu rumana-âtu medievâle da sitài de Arbenga e du so vastu teritôiu d'in gîu e u va a indicà u strettu ligamme ch'u gh'ea in quell'epuca cu-u dücau de Milan.

Pe ste mutivasiun chi u batistêu u l'è cunscideràu ün di munumenti paleucristiài ciü impurtanti e cunusciüi de l'Itàlia setentriunâle.[1]

Segundu serte funti a so custrusiun a l'è avegnüa düante u rinuvamentu archutenônicu e ürbanisticu vusciüu dau generâle Custansu III ai tèmpi de l'Impeu Ruman, ma l'ipotexi au mumentu ciü asertâ a vegghe a dàtta de edificasiun fra a segunda metài du seculu V e a primma metai di seculu VI. E funti, difatti, ponen riferìse ascì a 'n batistêu ancù ciü antigu, du quale e sun stae ritruvàe e fundamènta aa fin du XX seculu, lungu a spunda de drìta da Sènta.

Se pò asedde au batistêu atraversu ina scâa, pusisiunâ in sciu lattu versu a catedrâle, ch' permette de chinà a quellu ch'u l'éa u livellu da sitài intu V seculu. A partì dau 2000, annu de custrusiun da scainâ, u batistêu u l'è turnàu a uspità selebrasiun religiuse.

A strutüa a se presenta da l'esternu cu-ina ciànta decagunâle inta parte ciü bàssa, pe poi trasfurmâse inte 'na ciànta utagunàle inta parte de surva, cun arcàe òrbe e barcùi sentinài. A parte de sutta in realtài a presenta sti dui latti in ciü pe adatà meggiu l'edifissiu aa viabilitài ürbana.

L'internu u l'è custituìu difatti da öttu latti cu-a presènsa de sfundàe nicchie quaddre e a mèzzu serciu. Ste ürtime chi se faccian au de föa cun barcui in pria arenâia "sgarbài". Dandu amentu ai stüddi cumpiüi inti sti barcui u pâ che uriginaiamènte se presentassen ciü alungàe e sulu düante l'VIII seculu l'ean stae issàe e seràe da de transenne in arenâia con decurasiun tipiche de l'arte lungubarda.

I archi i sun sustegnüi da pülvìn "paralelepipedi" ch'i funsiunan cumme mensule au de sutte de e quali se svilüppan culonne in pria còrsa e capitèlli de stîle curinsiu, cun 'na funsiun sulu de decôu e nu purtante.

Incixun cu-a strutüa uriginàia da cupula

Sezze i sun i archetti ch'i surezzen l'utagunâle tambüu superiure, curispundenti ae suttastanti nicchie e sustegnüi da lesene. A cuvertüa de legnu da cupula u l'è u frütu da rivixitasiun che l'axeva cumpiüu l'architettu Arfrêdu d'Andrâde che intu XX seculu.[2] Stu chi l'ha purtàu aa demulisiun de l'uriginâia cupula de cruvetüa, credendu ch'a fusse in òpea rinascimentâle e duccca nu adàtta au stattu antìgu du Batistêu. Stüddi ciü aprufundìi l'ha stabilìu che invêce a cupula cacciâ zü a l'ea du periudu tardu ruman, dund'u s'ea duveâ a tecnica da scistemasiùn de ànfue inglubàe inta vôta.

Internu[modìfica | modìfica wikitèsto]

Incixun du Raffaele Cattaneo, rafigüante üna de due tumbe

L'internu du batistêu u cunserva presiusi elemènti fra e quali due tumbe culucàe a l'ingressu, püe se quella aa drìta a l'è ina riprudusiun; sta chi a se pò datà aturnu au 750 e a l'è caraterizâ da decurasiun tipiche de l'arte lungubàrda e a l'uriginale a se cunserva asemme a âtre lastre de quell'epuca au museu diucesàn.

Au sentru da sala a l'e presente l'uriginaia vasca utagunâle[3], duveâ pe u rîtu du Batêximu, mentre inte due nicchie scituàe ai latti sun cunservàe a funte bateximàle in marmu du XVI seculu e 'n âtra de epuca medievâle, dund'u se pò ancù vegghe in afrescu rafigüante u Batêximu de Gesù.[4] Âtri afreschi se ponen rintracià ascì in sce müage, pe serti tràtti.

De frunte a l'ingressu ina nicchia a presenta in musaicu datàbile au VI seculu de grande interesse artisticu e ben cunservâ.

A nìcchia interna cu-u musàicu

U batezàu u l'ea tegnüu a ciumbâse inta vasca cu-u sguardu vûtàu versu sta nicchia lì; inta decurasiun se tröva 'na séie de scimbulismu teulogici. U musaicu l'è dominàu au sentru dau munugramma de Gesù seràu inte trei serci de diferenti dimensciun (scimbulu da Santiscima Trinitài) ch'i i reportan e létere greghe àlfa e ômega, che inidican Diu cumme l'inissiu e a fin de tüttu.

A ripetisiun de létere serciu pe serciu indica che tütte trei e persune da Trinitài rapresentan Dîu au mèximu moddu. U Munugramma de Crìstu u l'è sircundàu da duzze cuumbe dirette versu in âtra furma riunda cun au sentru ina cruxe russa picina, antichiscimu scimbulu du mundu.

A rappresentasiùn a vö ricurdà i duzze apostoli inviài da Cristu a predicà intu mondo e a battezâ intu numme du Pàe, du Fìu e du Spìitu Santu. Da vegghe che a paòlla cuumba, a g'ha in gregu u valû nümeicu de 801, u stessu de due létere presedentemente mensciunàe.

Questu u sutulinea ancù che i apostuli l'axevan risevüu u dònu du Spiitu Sàntu, ch'u l'è Diu.

Inta lünetta au fundu se trövan dui agnélli ch'i se vixinan aa cruxe mentre sun a scö in sc'in pràu, rapresentante u Paradìsu.

Sti li indican prubabilmente i Ebrei, populu da veggia aleànsa e i Cristiàn, populu da növa aleànsa ch'i se gîan versu a cruxe; st'ürtima a l'è strümentu de vitôia e de glòria. In sciu fruntun l'è pôi ripurtâ a dêdica e i nummi de serti sànti dinquâli e reliquie l'ean cun tütta prubabilitài cunservàe intu pavimentu.

U sfundu du musaicu presenta in sê stelàu, cun stèlle a öttu punte, sircundàu da 'na curnixe de sciùe con öttu petali. U nümeu öttu u l'è ricurente, perché u rapresenta l'utàvu dì: a dumenega, quande Cristu u vinse a morte cu-a resurresiun.

Nòtte[modìfica | modìfica wikitèsto]

  1. (ITENFRRU) U Batistéu paleucristian, in sce comune.albenga.sv.it. URL consultòu o 24 zenâ 2022.
  2. (IT) Vàrri, La piana di Albenga (7), in Guida d'Italia, Liguria, 6ª ed., Milan, Touring Club Italiano, 1982, p. 404, ISBN 88-365-0009-9.
  3. (IT) Aprufundimentu in sciu scìtu da Survintendesa da Regiun Ligüria, in sce sbapge.liguria.beniculturali.it. URL consultòu o 3 zùgno 2022 (archiviòu da l'url òriginâle o 4 màrso 2016).
  4. (IT) Percursi: u Batistêu d'Arbenga (Beweb), in sce beweb.chiesacattolica.it. URL consultòu o 3 zùgno 2022.

Âtri prugetti[modìfica | modìfica wikitèsto]

Contròllo de outoritæVIAF (EN261043801 · BAV (ENIT494/37617 · WorldCat Identities (EN261043801