Bonægia
ZE
|
Quésta pàgina a l'é scrîta in zenéize, segóndo a grafîa ofiçiâ |
Co-o nómme de bonægia (contraçión de paròlle "bónn-a" e "véuggia") se fa riferiménto a quélli òmmi che, derê a-o pagaménto de 'n çèrto stipéndio, intrâvan inte flòtte de l'Etæ de Mêzo - in particolâ inte quélle de repùbliche mainæ de Zêna e de Venéçia - cómme remoéi pe-e sò galêe.
A ògni mòddo, tra e dôe repùbliche, i bonægia êan ciù comùn inta flòtta veneçiànn-a ciufîto che in quélla zenéize: defæti, aprêuvo a-o contròllo do comèrcio di scciâvi into Mediterànio, Zêna a preferîva dêuviâ di scciâvi cómme remoéi, portàndo a 'na fòrte riduçión de spéize pò-u mantegniménto da flòtta. Pe cóntra, sta decixón chi a portâva a 'na diminuçión de òmmi disponìbili p'abordâ i âtri bàrchi[1][2].
Coscì cómme i galiöti, e bonæge vegnîvan incadenæ a-e rémme ascì ma, diversaménte da-i prexonê, inte scitoaçioìn de perìcolo êan lìberæ da-i çéppi, pe no moî negæ in câxo de naofràggio. Pe de ciù, êan dotæ de àrme pe parteçipâ e conbàtte inti abordàggi e, pe bónn-a condûta, poéivan goagnâ di prémmi in dinæ ascì.
Nòtte
[modìfica | modìfica wikitèsto]- ↑ (EN) William Ledyard Rodgers, Naval warfare under oars, 4th to 16th centuries: a study of strategy, tactics and ship design, U.S. Naval Institute, 1967, pp. 132-134, ISBN 0-870-21487-X.
- ↑ (EN) Steven A. Epstein, Speaking of Slavery: Color, Ethnicity, and Human Bondage in Italy, Cornell University Press, 2018, ISBN 1-501-72513-0.
Bibliografîa
[modìfica | modìfica wikitèsto]- (IT) Frederic Chapin Lane, Le navi di Venezia fra i secoli XIII e XVI, G. Einaudi, 1983, ISBN 88-06-05666-2.
- (IT) Pierangelo Campodonico, La marineria genovese dal medioevo all'unità d'Italia, Fabbri, 1991, ISBN 88-45-04127-1.
Colegaménti estèrni
[modìfica | modìfica wikitèsto]- (IT) Buonavòglia - Vocabolario on line, Treccani. URL consultòu o 28 arvî 2022.
- (IT) La vita su una galea, tra forzati e buonavoglia, Primmocanâ, 6 lùggio 2012. URL consultòu o 28 arvî 2022.