Sâta a-o contegnûo

Ciàssa di Pésci (Arbenga)

Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese
Da Wikipedia
AR
Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese sitadìn
A Ciàssa di Pésci

A Ciàssa di Pésci (A Ciassa di Pessci dandu amèntu aa norma du Gastaldi[1], Piazza delle Erbe pe'a tupunumastica italiana) a l'è üna de ciàsse d'Arbenga Veggia, parte du quartê de Sant'Eulàlia.

A Ciàssa di Pésci du 1991, quand'u gh'é(r)a u mercàu fìssu

A Ciàssa a vegne mensunâ zà dai tèmpi antighi cumme Platea Canapi, defèti inte l'Etè de Mezzu u pà che chi u se truvasse u mercàu da càneva, pe'u smerciu che pe' di ànni u l'ha rezüu l'ecunumìa d'Arbenga. Ciü che u mercàu da càneva, mensunàu zà du 1413 int'ina deliberasiùn du Cunseju cumünâle, a Platea Canapi a l'é(r)a a sêde ascì du mercàu setimanâle. A l'ürtimu, inta ciàssa u se gh'è tegnüu ancù u mercàu di pésci, ch'u g'ha dètu u numme intu parlà, e quellu da früta e da verdü(r)a, de dunde u ne vegne u numme ufisiâle.[2][3]

Cumme testimuniàu da di papèi du '700, a ciàssa a s'é(r)a fèta cunusce fina pe'a presènsa de 'na gêxa impurtante, dedicâ a San Teudo(r)u, che recarcandu u parlà de gènte a l'é(r)a ciamâ ascì Piazza di Santi Ori. Caciâ zü intu cursu du Sinquesèntu, u se sà ascì che da vixìn u se ghe truvava in pussu, ch'u l'ha fètu a mèxima fìn che a gêxa.[4][5]

«[...] Peui cumme i sùn rivei, lèsti i spa"issce
ridandu vuje ai rumui de tütti i giurni.
Ma vella, cumme se ninte u fusse, a rèsta sèmpre lì
a fà da padruna da "Ciassetta di Pessci".»

(Vincenzo Dagnino, A funtana[6])

Serâ fra Vìa Cavour a meridiùn (ch'a scûre fra Ciàssa San Michê e u Caruggiu de verdü(r)e(r)e) cun l'isulàu du Palàssiu di Bassu-Seulìn, u Caruggiu du Mercàu (turna aa Ciàssa de San Michê) e u carugettu cuèrtu ch'u pòrta au Munümèntu (Vico Ester Siccardi), a ciàssa a cröve inte tüttu 282 mêtri quaddri.[2]

Mappa da Ciàssa di Pésci, cu'i caruggi ch'i se ghe incruxan
  • Vìa Cavour, a scûre au meridiùn da ciassa, andandu vèrsu a Ciàssa de San Michê da 'na pàrte pe' finì in Vìa de Medaje d'Ò(r)u o senù au cuntra(r)iu, dandu in sciu Caruggiu de verdü(r)e(r)e. A g'ha 'na lunghessa de ciü de 100 mêtri inte tüttu[7].
  • U Caruggiu du Mercàu, ch'u finìsce in Ciàssa San Michê, u l'è lungu 24 mêtri in tüttu e u dêve u sò numme au fètu de purtà aa Ciàssa di Pésci, sêde du mercàu d'alantu(r)a, de ciü, inta vìa a se ghe faccia ina carateristica cà du Sinquesèntu[8].
  • U Caruggiu cuèrtu (Vico Ester Siccardi), u pìa u numme daa benefatrixe de l'asilu d'Arbenga, ch'u sciorte dau Münumèntu e u l'è du tüttu vurtàu, u g'ha ina lunghessa de 23 m[9].
Figü(r)a Numme Descrisiùn
s.n.c[n. 1] Palàssiu Bassu-Seulìn U Palàssiu Bassu-Seulìn u cröve tòstu tüttu l'isulàu ch'u và dau cantu cu'u Caruggiu de verdü(r)e(r)e, fìn a dund'u se tröva u Caruggiu di Cassulìn, ch'u l'inmette vèrsu a Ciàssa di Pésci, dund'u l'ha u sò ingrèssu prinsipâle. Derucàu dau teramòttu de Diàn du 1887, u l'è stètu turna ti(r)àu sciü du 1892 e ancù rangiàu fra u 1984 e u 1985, cumme ripurtàu da due targhe tachèi in sce mü(r)aje. U se presènta cu'in pruspettu a trèi cièi làttu ciàssa, mèntre versu u caruggiu u l'è pe'a ciü pàrte a dui livélli, levâ a manega ciü a levante, ch'a n'ha turna trèi.
- s.n.c[n. 2] Gêxa de San Teudo(r)u A Gêxa de San Teudo(r)u a l'è stèta üna de gêxe ciü impurtanti d'Arbenga inte l'Etè de Mezzu, mensunâ pe'a primma votta inti rendicunti du 1413, a se faciava in scia Platea Canapi. Duve(r)â cumme depôxitu, ch'i ne u dixen i registri da fin du Sinquesèntu, a l'è stèta caciâ zü fra u seculu XVI e u XVII.[5] I sò rèsti i sun vegnüi fö(r)a int'ina campagna de scâvi fèta du 2006 inta Ciàssa.[10] Dai rilevamènti ch'i ne sun emèrsi a sa(r)ea stèta ti(r)â sciü in sci rèsti de 'n edifissiu pübbricu d'epuca impe(r)iâle, mèntre a sò strutü(r)a a l'é(r)a de cianta squadrâ, cu'u fundu a mezzu serciu gi(r)àu au setentriùn. In tòccu du lastregu u se truvava in sciu fiancu de levante, e ancù au de sutta d'in pavimèntu de maùi, e sun stète truvèi dixöttu tumbe, cuntegnüe inte sezze fòsse, segnu che l'edifissiu u l'é(r)a stètu duve(r)àu fina cumme semite(r)iu.[10]
Nòtte au tèstu
  1. U Palàssiu u sèra a Ciàssa a meridiùn, ma defèti a sò entrâ a se tröva in sce Vìa Cavour, au sivicu n°56
  2. Edifissiu ch'u nu l'existe ciü
Nòtte bibliugrafiche
  1. (LIJ, IT) Angelo Gastaldi, U strada”iu, in De tüttu in po', Arbénga, Edizioni del Delfino Moro, 1996, p. 55.
  2. 1 2 AA.VV., 2001, pp. 36-37
  3. Costa Restagno, 1979, V. I mercati e le attività commerciali e artigiane, p. 120
  4. AA.VV., 2001, p. 37
  5. 1 2 Costa Restagno, 1979, II. Il centro cittadino e gli insediamenti religiosi, pp. 55-58
  6. (LIJ, IT) Vincenzo Dagnino e Ciso Risso (ilustrasiùi de), Farfalle. Poesie, Arbenga, Litografia Bacchetta, Utùbre 2011, pp. 12-13.
  7. AA.VV., 2001, p. 31
  8. AA.VV., 2001, p. 43
  9. AA.VV., 2001, p. 59
  10. 1 2 (IT) Chiesa di San Teodoro, in sce catalogo.beniculturali.it. URL consultòu o 27 seténbre 2024.

Âtri prugètti

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Ligammi de fö(r)a

[modìfica | modìfica wikitèsto]