Ciàssa di Pésci (Arbenga)
AR |
Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese sitadìn |

A Ciàssa di Pésci (A Ciassa di Pessci dandu amèntu aa norma du Gastaldi[1], Piazza delle Erbe pe'a tupunumastica italiana) a l'è üna de ciàsse d'Arbenga Veggia, parte du quartê de Sant'Eulàlia.
Sto(r)ia
[modìfica | modìfica wikitèsto]
A Ciàssa a vegne mensunâ zà dai tèmpi antighi cumme Platea Canapi, defèti inte l'Etè de Mezzu u pà che chi u se truvasse u mercàu da càneva, pe'u smerciu che pe' di ànni u l'ha rezüu l'ecunumìa d'Arbenga. Ciü che u mercàu da càneva, mensunàu zà du 1413 int'ina deliberasiùn du Cunseju cumünâle, a Platea Canapi a l'é(r)a a sêde ascì du mercàu setimanâle. A l'ürtimu, inta ciàssa u se gh'è tegnüu ancù u mercàu di pésci, ch'u g'ha dètu u numme intu parlà, e quellu da früta e da verdü(r)a, de dunde u ne vegne u numme ufisiâle.[2][3]
Cumme testimuniàu da di papèi du '700, a ciàssa a s'é(r)a fèta cunusce fina pe'a presènsa de 'na gêxa impurtante, dedicâ a San Teudo(r)u, che recarcandu u parlà de gènte a l'é(r)a ciamâ ascì Piazza di Santi Ori. Caciâ zü intu cursu du Sinquesèntu, u se sà ascì che da vixìn u se ghe truvava in pussu, ch'u l'ha fètu a mèxima fìn che a gêxa.[4][5]
Descrisiùn
[modìfica | modìfica wikitèsto]|
«[...] Peui cumme i sùn rivei, lèsti i spa"issce |
| (Vincenzo Dagnino, A funtana[6]) |
Serâ fra Vìa Cavour a meridiùn (ch'a scûre fra Ciàssa San Michê e u Caruggiu de verdü(r)e(r)e) cun l'isulàu du Palàssiu di Bassu-Seulìn, u Caruggiu du Mercàu (turna aa Ciàssa de San Michê) e u carugettu cuèrtu ch'u pòrta au Munümèntu (Vico Ester Siccardi), a ciàssa a cröve inte tüttu 282 mêtri quaddri.[2]
- Vìa Cavour a l'imbuccu da Ciàssa
- A Ciàssa vista vèrsu meridiùn, cu'u Palàssiu di Bassu-Seulìn
Cruxe(r)e
[modìfica | modìfica wikitèsto]
- Vìa Cavour, a scûre au meridiùn da ciassa, andandu vèrsu a Ciàssa de San Michê da 'na pàrte pe' finì in Vìa de Medaje d'Ò(r)u o senù au cuntra(r)iu, dandu in sciu Caruggiu de verdü(r)e(r)e. A g'ha 'na lunghessa de ciü de 100 mêtri inte tüttu[7].
- U Caruggiu du Mercàu, ch'u finìsce in Ciàssa San Michê, u l'è lungu 24 mêtri in tüttu e u dêve u sò numme au fètu de purtà aa Ciàssa di Pésci, sêde du mercàu d'alantu(r)a, de ciü, inta vìa a se ghe faccia ina carateristica cà du Sinquesèntu[8].
- U Caruggiu cuèrtu (Vico Ester Siccardi), u pìa u numme daa benefatrixe de l'asilu d'Arbenga, ch'u sciorte dau Münumèntu e u l'è du tüttu vurtàu, u g'ha ina lunghessa de 23 m[9].
Architetü(r)e
[modìfica | modìfica wikitèsto]| Figü(r)a | n° | Numme | Descrisiùn |
|---|---|---|---|
| s.n.c[n. 1] | Palàssiu Bassu-Seulìn | U Palàssiu Bassu-Seulìn u cröve tòstu tüttu l'isulàu ch'u và dau cantu cu'u Caruggiu de verdü(r)e(r)e, fìn a dund'u se tröva u Caruggiu di Cassulìn, ch'u l'inmette vèrsu a Ciàssa di Pésci, dund'u l'ha u sò ingrèssu prinsipâle. Derucàu dau teramòttu de Diàn du 1887, u l'è stètu turna ti(r)àu sciü du 1892 e ancù rangiàu fra u 1984 e u 1985, cumme ripurtàu da due targhe tachèi in sce mü(r)aje. U se presènta cu'in pruspettu a trèi cièi làttu ciàssa, mèntre versu u caruggiu u l'è pe'a ciü pàrte a dui livélli, levâ a manega ciü a levante, ch'a n'ha turna trèi. | |
| - | s.n.c[n. 2] | Gêxa de San Teudo(r)u | A Gêxa de San Teudo(r)u a l'è stèta üna de gêxe ciü impurtanti d'Arbenga inte l'Etè de Mezzu, mensunâ pe'a primma votta inti rendicunti du 1413, a se faciava in scia Platea Canapi. Duve(r)â cumme depôxitu, ch'i ne u dixen i registri da fin du Sinquesèntu, a l'è stèta caciâ zü fra u seculu XVI e u XVII.[5] I sò rèsti i sun vegnüi fö(r)a int'ina campagna de scâvi fèta du 2006 inta Ciàssa.[10] Dai rilevamènti ch'i ne sun emèrsi a sa(r)ea stèta ti(r)â sciü in sci rèsti de 'n edifissiu pübbricu d'epuca impe(r)iâle, mèntre a sò strutü(r)a a l'é(r)a de cianta squadrâ, cu'u fundu a mezzu serciu gi(r)àu au setentriùn. In tòccu du lastregu u se truvava in sciu fiancu de levante, e ancù au de sutta d'in pavimèntu de maùi, e sun stète truvèi dixöttu tumbe, cuntegnüe inte sezze fòsse, segnu che l'edifissiu u l'é(r)a stètu duve(r)àu fina cumme semite(r)iu.[10] |
Nòtte
[modìfica | modìfica wikitèsto]- Nòtte au tèstu
- ↑ U Palàssiu u sèra a Ciàssa a meridiùn, ma defèti a sò entrâ a se tröva in sce Vìa Cavour, au sivicu n°56
- ↑ Edifissiu ch'u nu l'existe ciü
- Nòtte bibliugrafiche
- ↑ (LIJ, IT) Angelo Gastaldi, U strada”iu, in De tüttu in po', Arbénga, Edizioni del Delfino Moro, 1996, p. 55.
- 1 2 AA.VV., 2001, pp. 36-37
- ↑ Costa Restagno, 1979, V. I mercati e le attività commerciali e artigiane, p. 120
- ↑ AA.VV., 2001, p. 37
- 1 2 Costa Restagno, 1979, II. Il centro cittadino e gli insediamenti religiosi, pp. 55-58
- ↑ (LIJ, IT) Vincenzo Dagnino e Ciso Risso (ilustrasiùi de), Farfalle. Poesie, Arbenga, Litografia Bacchetta, Utùbre 2011, pp. 12-13.
- ↑ AA.VV., 2001, p. 31
- ↑ AA.VV., 2001, p. 43
- ↑ AA.VV., 2001, p. 59
- 1 2 (IT) Chiesa di San Teodoro, in sce catalogo.beniculturali.it. URL consultòu o 27 seténbre 2024.
Bibliugrafìa
[modìfica | modìfica wikitèsto]- (IT) Josepha Costa Restagno, Albenga: topografia medioevale, immagini della città, in Collana storico-archeologica della Liguria occidentale, Vul. XXI, Milàn, Istituto Internazionale di Studi Liguri, 1979.
- (IT) Josepha Costa Restagno, Albenga, Le città della Liguria, Vul. 4, Zena, Sagep, 1993, ISBN 88-7058-479-8.
- (IT) Giosetta Bertonasco Rubatti, Le Torri di Albenga, Memoïa Arbenga, Arbenga, Edizioni del Delfino Moro, 2010.
- (IT) AA.VV., Stradario essenziale del centro storico della Città di Albenga, Arbenga, Edizioni dell'Unitre Ingauna, 2001.
- (IT) Josepha Costa Restagno, I palazzi del comune di Albenga: palazzo Comunale o Municipio, palazzo D'Aste, palazzo Rolando-Ricci, in Rivista Ingauna e Intemelia, n.s., XXXIV-XXXV, 1979-1980, pp. 32-45.
Âtri prugètti
[modìfica | modìfica wikitèsto]
Wikimedia Commons a contêgne di files in sce Ciàssa di Pésci
Ligammi de fö(r)a
[modìfica | modìfica wikitèsto]- (IT) AA. VV., Delle Erbe, piazza, in sce Albenga: Immagini e Ricordi.