Sâta a-o contegnûo

Columba palumbus

Quésta pàgina a l'é scrîta in zenéize
Da Wikipedia
ZE
Quésta pàgina a l'é scrîta in zenéize, segóndo a grafîa ofiçiâ
Columba palumbus

O Colàsso, Cónbo sarvaego a Sann-a[1], Favazo a Sarzànn-a[2] (Columba palumbus Linnaeus 1758; in Italiàn Colombaccio, Famìggia Columbidae, sóttafamiggia columbini) a l'é a ciù grande e difûza spêce de conbi in Eoröpa.

O colàsso o l'a ina lónghéssa de 42 cìtti, in'avertûa alâre de 75-80 cìtti, e 'n peizo de 490-570 grammi. Masccio e femina s'asomégian: àn testa e dòrso de cô grîxo ch'o tîa a-o bleu, e remiganti primaie de cô scûo quæxi néigro; o pêto grîxo-vinàssa o sfùma into grîxo-ciæo da pansa. O l'à dôe macce de cô giànco a-i lati do còllo vèrde-metalico, in xêuo de fasce de cô giànco gh'atrevérsan a parte sôvia de âe, da pösòu o giànco o ghe ségna l'âa.

Habitat e Difuxón

[modìfica | modìfica wikitèsto]

I colàsci trigan inti bòschi de latifeugge, conifere, canpagne arboæ, parchi çitadìn. En difùzi in Medio Òriente, in tùtta Eoröpa no òltre i 65 graddi de Latitùdine Nòrd, da-e zöne do Mâ Néigro, fin a-o Nòrd Àfrica in Algerîa, Tunixîa e Maròcco.

O se nûtre de sémmi, balle d'öfeuggio e mortìn, erbe, triféuggio, erba mêga, zerméggi, de ræo insetti e lumasse; in inverno, frûti de fò e giande d'erxo e rôe.

Migratô e stançiale

[modìfica | modìfica wikitèsto]
Cà do brasallo d'òu (Casa del Bracciale d'oro), Pompei (sec.I d.C.) con doî colàsci (céntro e drîta)

A-a fin de l 'estæ i colàsci làscian e regioìn ciù setentrionali pe ritornâghe in primaveia; pe còntra o l'é stançiale in Eoröpa Meridionale e Régno Unîo. In Italia o l'é senpre stæto de passo (gh'êa o dîto "San Michê fondêa de cónbi"), e migratô svernànte. Inti ùrtimi anni o l'é vegnûo anche stançiale, o nidìfica lóngo tùtta a Penîzoa, in mòddo framentâio, o se concentra in particolâ inte Regioìn Nòrd Òcidentale conpreizo o Conparto Alpìn, e inte costêe do Medio Tirén e Basso Adriàtico, Sardégna e Sicìlia.

In Primavéia, a-a fin de Màrso - prinçipio de Arvî, pe-i migratoî a stagión a se prolónga da fin de Agòsto a l'inìçio de Seténbre, pe-i stançiâli a Òtobre fin a-i primmi freidi; inte l'anno fan dôe niæ de 2 êuve incobæ 17 giórni, làscian o nio dòppo 30-35 giórni.

I colàsci én öxelli gregai, se spòstan in sciammi numerôzi a-a çérchia de çìbbo; quande s'abàtan in scî coltivi, destrûan cereali, legùmmi, fruteti, canpi semenæ, zermóggi e piantìnn-e, con grâvi dànni pe l'agricoltûa.

O s'é rapidaménte adatòu a-a çitæ, a parchi, proéi e giardìn, a-a canpagna d'in gîo con erboi e boschétti, e o l'é aumentòu in nùmero smezûòu[3].

  1. (IT) Enrico Hillyer Giglioli, (Secondo) resoconto dei risultati della inchiesta ornithologica in Italia, Firénse, Stab. Tipografico San Giuseppe, 1907, p. 498.
  2. (IT) Enrico Hillyer Giglioli, (Secondo) resoconto dei risultati della inchiesta ornithologica in Italia, Firénse, Stab. Tipografico San Giuseppe, 1907, p. 498. O tîpo "Favazz(o)" o s'atreuva inti dialetti emilién.
  3. V. Prezenpio a Barcelona: (CA) Sarai Sarroca, La població de tudó es multiplica per quatre a Barcelona, in sce beteve.cat, 21 zenâ 2021. URL consultòu o 2 seténbre 2024.

Âtri progètti

[modìfica | modìfica wikitèsto]
Contròllo de outoritæLCCN (ENsh85147886 · GND (DE4820305-1 · BNF (FRcb12137225t (data)