Stasiun de Nuxei

Questa pagina a l'è scrita in savuneize
Da Wikipedia
SV
Questa pagina a l'è scrita in savuneize
Nuxèi
staçión feroviària
A stasiùn vista da i binari
Localizaçión
StâtoItàlia Itàlia
LocalitæNucetto
Cordinæ44°20′20.4″N 8°03′40.5″E / 44.339°N 8.06125°E44.339; 8.06125
Lìnieferovîa Ceva-Ormea
Caraterìstiche
TîpoFermâ in superficcie, passante
Stâto atoâlein üsu pé i trén turistici
GestôRete Ferroviaria Italiana
Ativaçión1889
Binâi1
InterscàngiCuriêre ecsraurbane
DintórniNuxèi

A stasiùn de Nuxei a l'è ina stasiun fèruvîaria de a linia Çeva-Urmea. A l'è posta a u servissiu du cumün de Nuxei, funsiunn-a cumme fermà pe i trèn turistici.

Stoia e impianti[modìfica | modìfica wikitèsto]

Nuxei vegne razonta da-a ferovîa in te u 1889 e a stasiùn vegne inaugûà cun l'ativasiùn du truncu da Çeva a Priöa u 15 setèmbre du meximu anno[1].

L'impiantu l'éa dutàu de 3 binari, ciù in scalu pe e mèrci, cun magasìn, binariu truncu e ciàn caregatù. U ciassà internu l'è cumunque vastu, dutàu de banchina.

In tu 1988 vegne ridimensciûnàu assèmme a Trappa e Priöa[2], gh'è l'eliminaçion de tütti i binari secundari: da stasiùn l'impiantu se trasfurma in fermà.

Au 2002 l'impiantu vegne impresensiau, assèmme a tütti i atri impianti da linea, tranne a stasiùn de Çeva[3].

Da u 17 zûgno 2012 a resta sènsa traffegu, pe a suspensiùn du traffegu regulare in sce a linea[4][5].

L'è turnà ativa da l'11 settembre 2016 cun l'avertüa a fin turistici[6][7].

Musei etnugraficu e ferovîario[modìfica | modìfica wikitèsto]

Ancheu u fabbricau de dui ciàn l'ospita u museu etnugravico da Valle du Tane, cüau da 'n associasiùn de vuluntari e da u cûmun, cu l'ha ristrutturau l'impiantu assèmme a RFI in t'u 2012, doppu dexe anni de inutilizzu[8].

Da u 2010 ascì, gh'è in tu fabricau merci u museu da Çeva-Urmea, dunde sun cunservai di cimeli, ina carossa merci e ascì, li vixin u gh'è in breve trattu de eletrificaçion trifase dimustrativu, e 'na culonna idraulica pe u rifurnimèntu di trén[9].

Interscàngi[modìfica | modìfica wikitèsto]

Curiere RT Piemunte.

Nòtte[modìfica | modìfica wikitèsto]

  1. (IT) Giulia Stok, Il cece di Nucetto, in sce viaggi.lastampa.it, 4 òtôbre 2011. URL consultòu o 4 arvî 2021 (archiviòu da l'url òriginâle o 12 òtôbre 2013).
  2. (IT) Notizie flash, in I Treni Oggi, n. 82, Salò, Editrice Trasporti su Rotaie, màzzo 1988, p. 6.
  3. (IT) Fabrizio Torella e Teresa Coltellese, Le stazioni impresenziate sulla rete ferroviaria italiana (PDF), in sce osservatorioriuso.it.
  4. (IT) Silvia Adorno, Chiusure in Piemonte, in I Treni, n. 351, seténbre 2012, pp. 14-19.
  5. (IT) Gianni Gennaro, Servizio con autobus sulle ferrovie a bassa frequentazione, Piemonte Informa, 16 zùgno 2012. URL consultòu o 3 arvî 2021 (archiviòu da l'url òriginâle o 13 òtôbre 2013).
  6. (IT) Gianni Gennaro, Guarda al turismo la riapertura della ferrovia Ceva-Ormea, in sce regione.piemonte.it. URL consultòu o 3 arvî 2021.
  7. (IT) Paola Scola e Muriel Bria, Torna a vivere la storica ferrovia Ceva-Ormea, in sce lastampa.it, 17 agòsto 2016. URL consultòu o 3 arvî 2021.
  8. (IT) Museo storico di Nucetto, in sce reggimento-lamarina.it, 6 òtôbre 2012. URL consultòu o 4 arvî 2021.
  9. (IT) Ceva-Ormea. Arriva il museo !, in sce comitatotrenoalpiliguri.wordpress.com, 28 novénbre 2010. URL consultòu o 4 arvî 2021.

Âtri progètti[modìfica | modìfica wikitèsto]