Ferovîa Ceva-Ormea

Questa pagina a l'è scrita in savuneize
Da Wikipedia
SV
Questa pagina a l'è scrita in savuneize
'na duggia Aln 663 in sce u ponte du Tànau a Nuxei

A ferovîa Çeva-Urmea (cunusciüa ascì cumme feruvia du Tànau, Fèruvia Zevo-Ulmèa in urmeàscu) a l'è 'na linea ferovîaria italiann-a, ca se tröva in te l'Ata Liguria in t'ù cö de Arpi Marittime Liguri, in ta pruvinsa de Cuneo, situà asci vixin a-a Rivea Ligure de punente.

Stòia[modìfica | modìfica wikitèsto]

Calendaiu de curse du 1915

Zà da i anni '50 du 1800, in te discuisciun pe culegà e aree de l'ata Liguria s'ea parlau da puscibitai de unì Çeva cun Impeia Ineja pe l'ata vallà du sciumme Tànau (ditu in dialettu garescin Tane). Ma in tu 1879, in sce-a discusiùn sciù a proposta de leze de l'on. Baccarini, l'è emèrsa a forte rivalitai cun u prugettu da Ferovîa du Tenda, culegante Cuneo a Vintimiggia; anche se a Çeva-Urmea-Ineja g'aveiva ben di sustenituri (cumme i on. Celesia, Borelli e Basteris), u onurevule Giuseppe Biancheri de Vintimiggia, forte sustenitù duu prugettu du Colle de Tenda, l'ha ottenüu l'appruvasiun du sò prugettu, avansandu cumme mediaçiun l'approvasiun d'in pian pe a custrusiun du toccu da Çeva a Urmea.

Inaugurasiun e interventi[modìfica | modìfica wikitèsto]

U punte da feruvîa in sciu Tànau a Garesce
Tratti Inaugurasiun[1]
Çeva-Priöa 15 settembre 1889
Priöa-Garesce 15 luglio 1890
Garesce-Trappa 15 aprile 1891
Trappa-Urmea 15 febbraio 1893

Inauguà in ciù tratti tra u 1889 e u 1893, segundu e speranse a lìnia l'avieva duvûu esse alungà fin a Impeia (anche se gh'é sun stài prugetti che veghivan u culegamèntu de Garesce cun a citæ d'Arbenga); cuscì nu l'è avvenûu e a ferovîa a s'è truvà immediatamènte in sce ina pusisiun secundaia. In interventu impurtante u l'è avegnûu in tu 1938, quandu a ferovîa a l'è stæta elettrificà in trifase, ma za in tu 1973, quando quaxi tütte e line-e a traziun trifase in Piemunte e in Ligüria vegnivan convertie a-a curènte cuntinua, a Çeva-Urmea a vegne ascì de-elettrificà e trasfurmà a trasiun termica, perché de impurtansa secundaia.

In tu 1988 e stasiui de Nuxei, Priöa e Trappa vegnan trasfurmae in fermate pe u servissiu pe i viaggiatui e i bagaggi[2]. In tu 2000 l'amministrasiun da-a linia l'è passà a e Ferovîe du Statu Italian. In ti anni seguènti atre stasiui vegnan trasfurmae in fermae ferovîarie, cun a rimusiun di binari de scangiu e secundari, tranne che pe l'impiantu garescin, e in sce a tratta u vegne inseiu l'esercisiu fèruviariu a spola.

In tu 2009 l'è nasciüu u "Comitato pe a valorissasiun de-e fèro-tramvie in te l'Alta Val Tànau e in tu unente ligure[3], pe purtà in evidènsa a situasiùn a ræ ferovîaria lucale, cun particulare rifèrimentu a-a Çeva–Urmea.

Suspençiun e avertüa cun scopi turistici[modìfica | modìfica wikitèsto]

U cazellu 22 da feruvìa, pocu primma da stasiun de Garesce, cun u passaggiu a livellu

In tu 2012 a linia l'è stæta definìa a bassa frequentasiun da-a Regiun Piemunte, perdèndu i finansiamenti pe u mantenimèntu, e cuscì u servissiu u vegne cancelau da u 17 zügno (assemme a atre 12 linee)[4].

Doppu 'na seie de dibattiti in sce a preservasiun da linia, u 16 de zügno du 2015 l'ing. Luigi Cantamessa, diretù de-a Fundasiun FS Italiann-e, l'à eseguiu in ispesiun cun in caréllo ferovîariu, in vista de 'n puscibile utilizzu cumme ferovia turistega.

U 3 de frevà 2016 vegne testau in viaggiu da-a Regiun, cun in treno cumpostu da 'na duggia automotrice FS ALn 663, in partènsa da Turin Porta Növa, teizo a effettuà in cuntollu de a linea e dee stazioni cun e autorità a bordu, prugramàndu in moddu evidènte a riavertüa e l'inseimèntu da tratta in tu progetto "Binai sènsa tèmpu"[5][6]. A zugno du 2016 sun cumènsai i travaggi de pulisia e manutensiun, cun u ripristino du segundu binaio da stasiun de Urmea (pe e manövre di lucumutori)[7].

A-a metài de agustu du stessu annu l'è stætu ufficialisau in calendaio di sbrivassi (numme garescin e urmeascu che l'indica i trèn) stoici che purtiàn i turisti in giu pe-a valle fin a Urmea partèndu da l'11 de settembre 2016[8]. I colunvogli saian cumposti da caròsse Centoporte, cun trasiun a gasoliu o a vapure.

D.345 a Urmea

U 25 nuvèmbre de u mèximu annu a linea se interutta in tu trattu tra Cevetta e Priöa pe l'esundasiun du Tanau, ca l'a causau 'na frana vixin a u lettu du sciümme, cun a distrusiun de 500 metri de binari[9]. Sciben i danni, a s'è svolta uguale l'ürtima cursa turistega in prugramma pe l'8 dixembre 2016 cun u sbrivassu a vapù, limitando u percursu fin a Bagnascu[10]. A-a fin de l'annu i risultai ottegnüi vegnivan cunscideai ottimali, andandu a registrà ben ben di turisti a bordo de e carrosse. In tu 2017 sun cumènsai i travaggi de ripristinu du tratto franao cun a rimusiun di binai danneggiai[11] e in to mentre gh'è stæta a prugrammasiun pe de atre curse turistiche tra e lucalitæ de Çeva e Cevetta[12]. Ascì in te l'anno 2018 vegne riallacià a ferruvia in tu trattu alluviunau, cun u tèrmine a-a fin de zügnu. Au mese d'agustu a tratta turna cumpletamènte funsiunante[13]. A u 16 setèmbre, entru e tempistiche de RFI, gh'è a primma cursa turistica fin a Urmea, in occasione della 57ª "Mostra du Funzu de Çeva"[14].

Puscibili prugetti[modìfica | modìfica wikitèsto]

Za da i primmi anni de funsiunamènto se parlava de diversci prugetti pe l'ingrandimènto da tratta pé zunze in Ligüria cun u culegamèntu versu Ineja o versu Arbenga, passandu o pe u Colle de Nava (passandu pe Purnasce e A Cêve o pe u Colle de San Benardu. Se parla ancua de recente de 'sti prugetti[15], tantu che sun stai presentai vari tracciai puscibili, cumme quellu pe a Val du Neva (cun puscibili stasiui a Cirixöa, Berriöi d'Erli, Erli centru, Süccaellu e Cixan)[16].

In tu 2014, l'è stæta avansà a pruposta pe u recuperu da linia, grassie a u prugettu "MetroGranda" prumossu da l'Univesitai de Turin e fundasiun CRC, cu prevedeiva l'usü de e linie dismesse da pruvinsa Cuneese (cun ascì a Çeva-Urmea) pe a creasiun de ina linia metrupulitann-a legêa, cun in svilüppu da struttüa pulicentrica du teritoriu e cun a valurisassiun de-e tipicitai lucali[17].

Ascì in tu 2020 (doppu l'aluviun du Tànau e cun i effetti du Coronavirus Covid-19) ghe sun stai de voxe che spingean pe l'avertüa da tratta cun a vuluntai de duveɹala cumme servisiu regulare pe i fieui e pe i lavuatui, anche se segundu a regiun i costi saievan troppu elevai[18].

Carateristiche[modìfica | modìfica wikitèsto]

In cavalcavia in ta zona de Bagnascu

A tratta a l'è a binaiu ünicu e sènsa eletrificasiun a scartamèntu nurmale de 1435 mm, lunga in tutale 35,5 chilometri. U gestù RFI a l'ha qualificà cumme "linea cumplementare".

A l'è caratterisà da 'n percursu cu se snodda in ta vallà du Tànau, traversau per növe otte in tüttu u tracciau. E irregularitai altimetriche in sce u terèn vegnan aggiàe grassie a-a custrusiun de ciù fèrudotti: un di ciù grandi l'è presentau all'ingressu da stasiun de Urmea, vegnindu da Çeva, caratterisau da quaranta archi.

Cun i pruvèdimènti de semplificasiun adutài a-i inizi di anni 2000, l'urtimu scangiu rimastu se tröva a Garesce, che a g'ha dui binari (culegai da in suttupassaggiu), assèmme a a stasiun capolinea de Urmea, dunde l'è stau ripristinau u segundu binaiu in tu 2016 pe effettuà e manovre di sbrivassi stoici. I trén ponan aveghe a velucitai mascima de 80 km/h.

Percursu[modìfica | modìfica wikitèsto]

Stasiui[modìfica | modìfica wikitèsto]

Descrisiun[modìfica | modìfica wikitèsto]

A stasiùn de Urmea, capulinea da tratta

A linea se destacca da-a stasiun de Çeva, diramanduse da a Turin-Fussan-Savuna in diresiun sud-ovest, andandu versu in cavalcavia cu unisce e due colle, travèrsandu u riun vixin a o turènte Cevetta, fin a a primma galeria. Doppu ina seie de galerie, a linea suttupassa l'Autostradda A6, passandu pe di tratti in trincea doppu cui se veggan di bei paesaggi naturalistici-collinari, se traversa i Tanau, pe poi zunze a-a prima fermà, quella de Nuxei, dundu gh'è u museo etnugraficu e de quellu da Çeva-Urmea. Supeà Nuxei, a ferovîa a travèrsa turna u Tànau, andandu verso a spunda a sinistra, e in sce a destra l'afianca a stradda statale 28. Da Bagnascu a sede da ferovîa cumènsa a muntà, scumpasàndu a stradda du Colle de Nava, pe poi custésala a u fiancu destru, ma ciù in atu. Da Cevetta a Priöa a tratta se faccia proppiu in sce a spunda du Tànau (dunde sun caütti i binari in te l'aluviun du 2016), mèntre a destra a g'ha a statale 28, ma ad in livellu inferiure. A Garesce a sciümaia l'è traversà da dui punti de fèru. Vixin a l'impiantu de Garesce (in ta tratta subitu doppi i dui pontu) gh'è u Burgu Ponte, definiu tra i ciù belli d'Italia. Se riva poi a-a fermà de Trappa, rivandu cuscì a-a stasiun de Eca-Nasagò traversàndu atre quattru galerie, tucandu da vixin sèmpre SS28 e a Tana. L'urtimo trattu se cunclüdde pèrcurèndu u cavalcavia feruviariu ad archi ciù longu e impurtante da linia, da dunde se veggan e Arpi Liguri e u burgu muntan de Urmea cun i rèsti du castellu. Urmea a l'è a lucalità capulinea da tratta.

Trafficu[modìfica | modìfica wikitèsto]

U regulare servissiu passegei l'è sospeisu da u 17 zugnu 2012 e sustituiu da di autoservissi (curriere gestie da Riviea Trasporti). U servisiu l'ea efettüau da trèn regiunali de Trenitalia. Da u 2016 a linea a l'è percursa sulamènte da sbrivassi stoici da Fondasiun FS, cun culega mènti che partan suviatüttu da Turin.

Curiuxitai[modìfica | modìfica wikitèsto]

- In te l'Ata Valle do Tànau (siviatüttu a Garesce e Urmea) u tren u vegne ciamau in moddu dialetale "sbrivassu" o "scuriassu" a segunda che u trèn u vagga da bassa a l'ata valle o vicevèrsa[19]

- Tra i diversci caselli feruvîari presènti ghe ne sun diversci restaurai, cumme u caséllu 23, vixin a u Burgu Ponte de Garesce, ancheu in puntu de infurmasiùi türistiche[20].

Nòtte[modìfica | modìfica wikitèsto]

  1. (IT) Pruspettu tempurale di tratti averti da u 1839 a u 31 dixèmbre 1926, in sce trenidicarta.it, 6 frevâ 2014. URL consultòu o 6 arvî 2021.
  2. (IT) Notizie flash, in I Treni Oggi, n. 82, Salò, Editrice Trasporti su Rotaie, màzzo 1988, p. 6.
  3. (IT) Comitato Sbrivazzo de-e Alpi Liguri, in sce comitatotrenoalpiliguri.wordpress.com. URL consultòu o 6 arvî 2021.
  4. (IT) Silvia Adorno, Chiusure in Piemonte, in I Treni, n. 351, seténbre 2012, pp. 14-19.
  5. (IT) Gianni Gennaro, Guarda al turismo la riapertura della ferrovia Ceva-Ormea, in sce regione.piemonte.it. URL consultòu o 3 arvî 2021.
  6. (IT) ImperiaTV, Viaggiu in sce a Ceva-Ormea, in sce youtube.com. URL consultòu o 6 arvî 2021.
  7. (IT) "Ferrovia del Tanaro", procedono le attività sulla linea in vista della riapertura a scopi turistici, in sce fondazionefs.it, Fondazione FS Italiane. URL consultòu o 6 arvî 2021 (archiviòu da l'url òriginâle o 4 agósto 2016).
  8. (IT) Paola Scola e Muriel Bria, Torna a vivere la storica ferrovia Ceva-Ormea, in sce lastampa.it, 17 agòsto 2016. URL consultòu o 3 arvî 2021.
  9. (IT) Danneggià dall'alluviun a fèruvia Ceva - Ormea, in sce ferrovie.info, 25 novénbre 2016. URL consultòu o 3 arvî 2021.
  10. (IT) Muriel Bria e Paola Scola, Il “treno della rinascita” più forte dell’alluvione, in sce lastampa.it, 8 dexénbre 2016. URL consultòu o 3 arvî 2021.
  11. (IT) Alluvione, iniziati i lavori di rimozione dei binari della ferrovia Ceva-Ormea a Priola, in sce lastampa.it, 25 zenâ 2017. URL consultòu o 6 arvî 2021.
  12. (IT) La Ferrovia del Tanaro si rialza dopo l'alluvione con i treni turistici del 2017, in sce ferrovie.it, 21 arvî 2017. URL consultòu o 6 arvî 2021.
  13. (IT) Lavori di ripristino della ferrovia Ceva-Ormea distrutta dalla piena del Tanaro a Pievetta, in sce lastampa.it, 1º agòsto 2018. URL consultòu o 6 arvî 2021.
  14. (IT) Alessandro Nidi, Ferrovia del Tanaro, c'è l'annuncio ufficiale: dopo quasi 2 anni la tratta è di nuovo interamente percorribile, in sce targatocn.it, 6 novénbre 2018. URL consultòu o 6 arvî 2021.
  15. (IT) Stefano Sibilla, La ferrovia Garessio – Albenga (Ormea) ‘stabilimento a cielo aperto’ e la piattaforma di Vado Ligure che disattende l’Europa, in sce trucioli.it, 18 arvî 2019. URL consultòu o 6 arvî 2021.
  16. (IT) Stüddiu de fattibilitai da linia Garesce-Arbenga (PDF), in sce www.afpiemonte.it, 2007.
  17. (IT) U prugettu MetroGranda, in sce metrogranda.polito.it. URL consultòu o 6 arvî 2021.
  18. (IT) Andrea Lobera, U tren pe i studenti da Ceva a Urmea u l'è impuscibile, in sce unionemonregalese.it, 30 novénbre 2020. URL consultòu o 6 arvî 2021.
  19. (IT) Microfono Avertu in sce Impeia TV, ImperiaTV, 6 frevâ 2016. URL consultòu o 6 arvî 2021.
  20. (IT) Ata via du sà, in sce altaviadelsale.it. URL consultòu o 6 arvî 2021.

Âtri progètti[modìfica | modìfica wikitèsto]