Làgu de Usìlia

Questa pagina a l'è scrita in savuneize
Da Wikipedia
SV
Questa pagina a l'è scrita in savuneize
Vìsta du làgu de Usilia

U làgu de Usìlia (laj d'Oseria in dialetto de Usìlia, làgu d'Oseria, in zeneise lâgo de Osìlia, in arbenganeise làgu d'Usìa scrìtu ascì Usïa o Usija o làgu d'Uséia) u l'è in làgu atificiàle ligure c'u se tröva intu cumün d'Usilia, inta Valà du Bórmia (in pruvinsa de Sann-a), u l'è stætu custrüiu a partì da u 1937 fin a u 1939, sbaràndu u turènte "Osiglietta", grassie a ina diga artificiale. L'invàsu artifisià, cun 13 miliui de metri cubici de capiénsa u l'e u ciü grande de tüttu u Savuneize.

Giögrafìa[modìfica | modìfica wikitèsto]

Màppa de localizaçión: Liguria
Làgu d'Usilia
Làgu d'Usilia
U làgu d'Usilia inta màppa da Ligüria
Cartìna dettaggià du làgu

U lagu u gh'à ina superficcie cunplesciva de 3 chilometri de lunghessa pe quaxi 200 m de larghessa, u l'è tra l'atru atraversau da in pònte ciamàu "Pònte de Manfrin", questu u pîa u nomme de l'inzegné che u l'ha pugetóu. L'àia che u sircùnda a l'è caraterizà da bòschi de castàgni e de fò; particulare a l'è a presènsa de Carabus vagans, ina particulare spècie de scarabéu, c'a se tröva sulamènte in Italia e Fransa. Prezènti ascì diferénti specie de pésci: sciben che a pésca in te tütta a zona a l'è streitamènte regulamentà.[1]

Stòia[modìfica | modìfica wikitèsto]

A dîga, custruìa fra i ànni 1937 e 1939, a gh'à in frùnte de 224 m, cun 70,7 m d'àrtessa cunplescìva de sbaramèntu. L'impréisa che a l'ha realisàu 'stu inpiàntu a l'éa a Torno e C. de Milan. Dòppu a realisasiùn du sbaramèntu sun stæte sumèrse diferénti abitasiui du paìse, cunpréisa in gêxa: quéstu u l'hà purtòu au spupulamèntu de e frasiùi de Usilia ciamæ: Cavallotti, Giacchini e Bertolotti, a l'epuca abitæ da quaxi 300 persunn-e e a a giurnà de ancö sutta l'ægua du bacìn artificiâle. Particulare a l'è a riemersciùn di müagni e di ruderi ogni dexe o quatòrze ànni, l'ürtimu svüamèntu u l'è avegnüu fra u 2020 e u 2021, quande i rèsti de 'sta parte du paìse l'han turnàu a ésse vixibili.[2][3]

U bacìn u l'è stætu realisàu pé regulà u flüsciu d'ægua ai inpiànti de e aciaierîe Falck, a vàlle da diga, ascì furnèndu l'ægua in ti periudi de magra de l'estài.[4]

Strutüa[modìfica | modìfica wikitèsto]

A dîga

A dîga a g'ha 'na fûrma "a volta", cun a curvaüa duggia e 'na scimmetrîa rispèttu a l'àsse de mezzerìa. A l'è cunpletamente trasimabile. Custruîa dùviandu in genere de semèntu armòu, cun a bàze c'a prezènta in pulvin e ina armaüa a ræ duggia e cun dui paramènti. 'Sti dui paramènti i l'han üna cuvertüa de calcestrüssu (pé quéllu a vàlle) e de gunite (pé quéllu a mùnte). Ina tràve a và a cuvrì e zuntüe radiàli e du perimetru. Üna làmma anegâ in tu calcestrüssu a vâ a rènde au següu a resistènsa di giunti duvüi au retiâse de quést'urtimu.

Sun presènti ascì dui careghi de superficie e dui prufùndi, un de quésti a "esauriméntu", l'àtru de meszzfùndu che u l'aveiva u scòppu uriginaiamènte de ésse u càaaâe de derivasiùn da galerìî c'a saieéa servìa pé prudüe a curènte idru-eletrica. A capacità de prugèttu a l'è de 682 m3/s.

Prudusiùn de l'eletricitæ[modìfica | modìfica wikitèsto]

A dîga de Usilia a l'è stæta pensà ascì suviatüttu pé a prudusiùn de l'eletricitæ, cun üna putensa numinàle de l'inpiantu de 7 MW. U prugèttu inisiale u vegheiva ascì a custrusiun de ina sentrale idru-eletrica in tu vixin paìse de Muriaudu, avendu in canâle de 12 km[5], ma quéstu u l'è rimastu sulamènte in sce a càrta. L'ægua a tegne senpre a regìmme u sciümme che vegne dùviau pòi a vàlle, cun in òpera de presa a Mileximu (a 431 m) pé esse pòi inméssa inta türbina da sentràle de Câiru (cun üna quotta de 326 m)[4].

Ancö a l'è de prupietæ de Tirreno Power, stéssa asiènda da sentrâle elettrica de Vuè, che a nu sfrütta l'inpiantu pe a prudusiùn de energia.[6]

Sport e pesca[modìfica | modìfica wikitèsto]

A vegetasiun c'a sircunda u làgu, in sce u sfundu u pùnte Manfrìn
Kayak bipòstu in partèsa in sce u làgu

A zôna aturnu au làgu a l'è percursa da diferenti itinerari pé e escursciùi, dunde se pö vegghe ascì u culegamèntu cun a còlla du Melògnu. L'invàsu lacustre u custituisce ina riserva de pesca, u l'è ascì bén bén frequentou da appasciunài de canòa.[7]

Galerîa de inmagini[modìfica | modìfica wikitèsto]

Nòtte[modìfica | modìfica wikitèsto]

  1. (IT) L'àia prutètta du lagu d'Usilia, in sce provincia.savona.it. URL consultòu o 15 màzzo 2021.
  2. (IT) Usilia, dau làgu u emèrze turna u paise c'u nu gh'è ciü, in sce genova.repubblica.it. URL consultòu o 15 màzzo 2021.
  3. (IT) Usilia: se svöa u làgu e u paìse se riénce de türisti, in sce genova24.it. URL consultòu o 15 màzzo 2021.
  4. 4,0 4,1 (IT) Progetto dighe: Osiglietta, in sce progettodighe.it. URL consultòu o 13 màzzo 2021.
  5. U làgu de Usilia, in sce youtube.com. URL consultòu o 15 màzzo 2021.
  6. (IT) Incredibile ma vero: la diga di Osiglia non serve a niente, in sce savonanews.it. URL consultòu o 15 màzzo 2018.
  7. (IT) Gianni Farneti, 1000 oasi e parchi naturali da vedere in Italia-Il Lago di Osiglia, Rizzoli, 2011, p. 350.

Àtri prugètti[modìfica | modìfica wikitèsto]