Liguri Antighi: diferénse tra e verscioìn
m ò azonto n'atra carta stòrico-giogràfica |
m ò curòu l'ortografia |
||
Lìnia 1: | Lìnia 1: | ||
[[File:Gallia Cisalpina-fr.svg|thumb|I antighi Liguri in Italia]] |
[[File:Gallia Cisalpina-fr.svg|thumb|I antighi Liguri in Italia]] |
||
I '''Antighi Liguri''' son stæti a popolaçiòn originaïa da [[Liguria]]. Primma de l'etæ de [[Rumma]], e |
I '''Antighi Liguri''' son stæti a popolaçiòn originaïa da [[Liguria]]. Primma de l'etæ de [[Rumma]], e popolaçioìn lìguri ean divîze in naçioìn, e no ghe n'ean sôlo inscia Ligùria, ma se trovavan anche in squæxi tùtto o [[Piemonte]], a [[Svissëa]] meridionale de anchêu, a Provensa françèize, inte l'Oltrepò Paveise e a Provinsa de [[Piaçensa]]. Inte quest'àrea ghe son ancón tanti nommi de pèixi de origine lìgure. |
||
I Liguri no ean 'na rassa europea; quande in Italia son arrivæ i Indoeuropei, pa' che i Liguri ghe fisan za; i archeòlogi dixan ch'o l'èa 'n pòpolo pre-indeuropeo ò anario (comme i [[Baschi]]). |
I Liguri no ean 'na rassa europea; quande in Italia son arrivæ i Indoeuropei, pa' che i Liguri ghe fisan za; i archeòlogi dixan ch'o l'èa 'n pòpolo pre-indeuropeo ò anario (comme i [[Baschi]]). |
||
I Liguri parlavan a [[Lengua ligure antiga|léngoa antiga lìgure]], che a no l'éa scrïta, e coscì a l'é anæta persa; pa' che a cadensa e arcunn-e paròlle do [[Lengua ligure|lìgure]] de ancheû seggian derivæ da-o lìgure de quella vòtta. |
I Liguri parlavan a [[Lengua ligure antiga|léngoa antiga lìgure]], che a no l'éa scrïta, e coscì a l'é anæta persa; pa' che a cadensa e arcunn-e paròlle do [[Lengua ligure|lìgure]] de ancheû seggian derivæ da-o lìgure de quella vòtta. |
Versción de 21:43, 13 set 2017
I Antighi Liguri son stæti a popolaçiòn originaïa da Liguria. Primma de l'etæ de Rumma, e popolaçioìn lìguri ean divîze in naçioìn, e no ghe n'ean sôlo inscia Ligùria, ma se trovavan anche in squæxi tùtto o Piemonte, a Svissëa meridionale de anchêu, a Provensa françèize, inte l'Oltrepò Paveise e a Provinsa de Piaçensa. Inte quest'àrea ghe son ancón tanti nommi de pèixi de origine lìgure. I Liguri no ean 'na rassa europea; quande in Italia son arrivæ i Indoeuropei, pa' che i Liguri ghe fisan za; i archeòlogi dixan ch'o l'èa 'n pòpolo pre-indeuropeo ò anario (comme i Baschi). I Liguri parlavan a léngoa antiga lìgure, che a no l'éa scrïta, e coscì a l'é anæta persa; pa' che a cadensa e arcunn-e paròlle do lìgure de ancheû seggian derivæ da-o lìgure de quella vòtta. I Liguri ean gente di monti. Mangiavan surviatûtto servaginn-a, formaggio e læte. Gh'ean quei che de lòu ean merçenari e anavan a fa' a guæra pe' âtri pèixi (Cartagine o Romma). Quei che vivvevan vixìn a-o mâ ean pescoèi e mainæ, e navegavan, anche a-o largo, senpre con barche piccinn-e.
Pòpoli Liguri.
E naçoìn ciû importanti, inta Liguria de ancheû, ean:
- Apuani - inta Provinsa de Spesa e inta Lûnigiana
- Tigulli - inta Rivêa de Levante
- Genuati - a Zêna, dovve òua gh'é o Çentro Stòrego
- Vituri - a Utri
- Sabazi - a Sann-a
- Docili - dovve gh'è Arbisêua
- Epanteri - a Carcare
- Ingauni - dovve gh'è Arbenga
- Intemeli - a Vintimiggia
Ghe n'ean anche inte âtre regioìn:
- Friniati
- Ilvati
- Magelli
- Statielli
- Dertunini
- Caburriati
- Taurini
- Libui
- Veleiati
- Levi
- Marici
- Segobrigi
Letiatûa insci Liguri.
Di antighi stòrici, quei che àn scrïto de ciù insci Liguri Antighi son stæti Diodoro Siculo, Stabone, Erodoto. O professô Nino Lamboglia o l'à scrïto o lìbbro "A Liguria Antiga", ch'a l'é l'òpera ciù importante inscio argomento.