Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi
BO |
Sta pagina chi a l'è scrîta in borṡìn, segundu a grafîa Nari |
| Bòrṡi e Veréssi (IT) Borgio Verezzi | |
|---|---|
'Na lucumutîva E.464 inta stasiùn, 2019
| |
| Lucaliṡasiùn | |
| Stâtu | |
| Lucalitê | |
| Curdinê | 44°09′28.08″N 8°18′32.29″E |
| Linie | Feruvîa Ṡena-Vintimìggia |
| Caraterìstiche | |
| Tîpu | Fermâta in superficie, pasànte |
| Stâtu d'üṡu | Devöâ |
| Gestû | Rete Ferroviaria Italiana |
| Ativasiùn | 1° de frevâ du 1878 (fermâta) 12 d'otubre du 1908 (stasiùn) |
| Binâi | 1 |
| Interscàngi | Curiêre, tascì |
| Da vixìn | Bòrṡi |
A stasiùn de Bòrṡi e Veréssi[n. 1] (stazione di Borgio Verezzi in italiàn) a l'è ina stasiùn feruviària ch'a se tröva in sciâ feruvîa Ṡena-Vintimìggia, avèrta du 1878, ch'a se tröva intu paìṡe de Bòrṡi, a-u servìssiu du cumün de Bòrṡi e Veréssi, inta pruvinsa de Savuna.
Stòja
[modìfica | modìfica wikitèsto]
A l'avertǜa da stradda ferâ, du 1872, a Bòrṡi u nu gh'êa 'na vêa stasiùn, cu-i trêni ch'i ghe se fermâvan da-u "Caṡéllu", in curispundénsa du pasaggiu a livéllu. Sta custrusiùn, ch'a l'è ancùn in pé, a l'è stêta fabricâ du 1870 da üna de divixùi da sucietê "Ferrovie Alta Italia", ch'a gh'axêva a sö sêde operativa a Finâ[1].
Da-u caṡéllu u s'è rivòn a 'na fermâta pe i trêni sulu cuarch'annu ciǜ avanti, dêtu che, cumme cuélla du Burghéttu, a l'è stêta aṡunta a-a linia propiu pe l'inscisténsa di paiṡén[2]. A-u 1° de frevâ du 1878 u l'è duncue cumensòn u servìssiu a-a fermâta de Bòrṡi di trêni pe i pasegê, pe i bagàggi e pe e merse da "grande velucitê", mentre i trêni pe e merse da "picìna velucitê" i nu se ghe puxevan ancùn fermâ[3][4]. De cuélli anni u l'è nasciüu ascì u prugèttu de fabricâ 'na stasiùn ciǜ grande e funsiunâle, spunciòn da 'n'instansa de ciǜ sitadìn preṡentâ a-u cumün de Bòrṡi a-i 4 de nuvenbre du 1877. U Cumün u l'ha duncue numinòn 'na Cumisciùn pe u prugèttu e u l'ha cumensòn a canpâ e sustanse necesâje pe tiâ sciǜ a stasiùn, a garitta du guardiàn, i âtri servìssi e i giardìn[5].
A stu prugèttu u g'ha da sübitu piòn parte ascì u cumün de Veréssi, ch'u l'ha cumensòn a canpâ de sustanse intu sö teritòju, mentre i borṡìn i l'han truvòn d'agiüttu fra i discendenti di emigrê a Montevideo e a Buenos Aires. De stu moddu, a-i 15 d'avrî du 1882 a Cumisciùn a l'axeva ṡà pagòn 10.777 franchi, ch'i cruvivan tütte e speṡe pe a stasiùn, ch'a l'è cuscì vegnüa a primma inta Rivêa de Punénte a esse fêta de müàgge, scicumme che alantùa i l'êan ancùn devöê de gabine de légnu. Intu detaggiu, a custrusiùn a l'è 'n'opera da sucietê Saldarini, a prupietâja de cave de prìa röṡa de Veréssi, ch'a l'ha devöòn stu materiâle pe fâne i baṡamenti e i marciapé[6].
Intu mentre, a-u 1° de setenbre du 1887 u l'è stêtu inandiòn u servìssiu di trêni merse da picìna velucitê, tantu nurmâle che acelerâ, in aṡunta a cuélli pe i pasegê e pe e merse da grande velucitê[7]. A-i 17 de setenbre du 1893, cumme u rèstu da Rivêa de Punénte, a stasiùn a l'è stêta curpìa da 'na gran buriàna ch'a g'ha fêtu inversâ dui vagùi càreghi de carbùn. Inte sti lì u l'ha finìu pe picâghe drentu 'n trênu pasegê ch'u ne vegnìva da Vintimìggia ma, pe l'asperixe du machinista, l'asidente u nu l'ha fêtu di morti o di grossi danni[8].
A l'ürtimu, avanti de l'avertǜa da stasiùn, a sucietê de feruvîe a l'ha cumandòn âtri 568 franchi de speṡe pe i aredamenti, paghê du tüttu da-u Cumün[6]. Pasòn du tenpu pe rangiâ tütte ste cuestiùi, a-i 12 d'otubre du 1908 a növa stasiùn a l'è stêta avèrta a-u servìssiu[9][10].
Inti anni Nuvanta a-a stasiùn de Bòrṡi u gh'è stêtu levòn u segundu binâju, pe esse declasâ a fermâta sensa de persunâle a-i 12 de frevâ du 1997[11][12].
Inpianti
[modìfica | modìfica wikitèsto]A stasiùn de Bòrṡi e Veréssi a g'ha 'n fabricòn pe i viagiatùi in sce dui cén, cu-u sö numme scrîtu in scia faciâta pe meṡu de léttere de ceràmica blö d'Arbissöa, ch'i sun di uriginâli de cuànde s'è fêtu a stasiùn[13]. De ciǜ, de pocu ciǜ a levante u se truvâva ascì u ciasâ de càregu cu-u maṡaghìn pe e merse, ch'u se vaciâva in sce 'n binâju de càregu ligòn a-a feruvîa cun dui racòrdi[9]. Lì, fìna inti anni '50 e '60, i ghe rivâvan de lunghe fîe de câri pìn de frü̂ta e de verdǜa, mandâ cu-u trênu in sci merchê de Ṡena, de Milàn e de Türìn, grassie a di vagùi ch'i l'êan purtê inta stasiùn cuànde i ciamâvan i cuntadìn de Bòrṡi, che pe stu fêtu i s'êan missi insemme inta Sucietê Agricula, fundâ a-i 24 de ṡügnu du 1893[14].
A-a giurnâ d'ancö a stasiùn a g'ha sulu che in binâju ma, da l'inprincìpiu fìna inti anni Nuvanta, a Bòrṡi u gh'êa dui binâi de cursa, cun cuéllu de munte ch'u l'êa devöòn pe a cuscì dìta "picìna velucitê", mentre inte cuéllu vèrsu u mâ i ghe pasâvan i trêni da "grande velucitê"[14].
Segundu a clascìfica de RFI a stasiùn de Bòrṡi e Veréssi a l'è 'na stasiùn de categurîa "brunṡu"[15].
Muvimentu
[modìfica | modìfica wikitèsto]A stasiùn de Bòrṡi e Veréssi a l'è servìa da trêni regiunâli de Trenitalia inte l'ànbitu du sö cuntrattu de servìssiu pe a regiùn Ligüria[16].
Servìssi
[modìfica | modìfica wikitèsto]A stasiùn a g'ha de[17]:
Interscangi
[modìfica | modìfica wikitèsto]
Curiêre TPL Linea du traspòrtu püblicu lucâle da pruvinsa de Savuna.
Tascì.
Notte
[modìfica | modìfica wikitèsto]- Notte a-u tèstu
- ↑ Stasiùn de Bòrṡi e Ver̯éssu a Veréssi, stasiùn de Bòrzi e Veéssu a-a Prìa, staçion de Bòrxi e Veressi in ṡeneṡe
- Notte bibliugràfiche
- ↑ Nari, 1993, Impianto della linea ferroviaria a Borgio con fermata al "casello" del passaggio a livello - 1870, p. 37
- ↑ (IT) AA. VV., Quando a Borghetto..., Arbénga, Litografia Bacchetta, Nuvénbre 2010, p. 97.
- ↑ (IT) Luigi Mezzacapo, N. 14 - Apertura della fermata di Borgio-Verezzi sulla linea Savona-Ventimiglia (rete Alta Italia), in Giornale militare ufficiale, Annu 1878, Parte Primma, n. 5, 8 frevâ 1878, p. 139.
- ↑ (IT) Informazioni particolari del monitore, in Monitore delle strade ferrate e degli interessi materiali, Annu IX, n. 5, Türìn, Tip. del Monitore delle Strade Ferrate, 30 ṡenâ 1878, p. 72.
- ↑ Nari, 1993, Costruzione della stazione ferroviaria di Borgio Verezzi, unica della Riviera di Ponente in muratura - 1882, pp. 39-40
- 1 2 Nari, 1993, Costruzione della stazione ferroviaria di Borgio Verezzi, unica della Riviera di Ponente in muratura - 1882, p. 40
- ↑ (IT) Estensione del servizio a Borgio Verezzi e Montalto Dora, in Bollettino dei trasporti e dei viaggi in ferrovia, Annu IV, n. 17, Milàn, 1° setenbre 1887, p. 134.
- ↑ (IT) Società Metereologica Italiana, Appunti dai giornali. Temporali, in Bollettino mensuale pubblicato per cura dell'Osservatorio centrale del Real collegio Carlo Alberto in Moncalieri, Serie II, Vul. XIII, n. 10, Türìn, Tipografia S. Giuseppe - Collegio degli Artigianelli, Otubre 1893, p. 154.
- 1 2 (IT) R. Bianchi, Ordine di Servizio n. 298, in Bollettino dei trasporti e dei viaggi in ferrovia, Vul. 24, Ferrovie dello Stato, 1908, pp. 978-979.
- ↑ (IT) Bollettino dei trasporti e dei viaggi in ferrovia, 1908.
- ↑ (IT) Ferrovie dello Stato S.p.A. Servizio Potenziamento e Sviluppo, Ufficio Impianti Tecnologici, Linea Genova-Ventimiglia. Finale Ligure Marina. Impianto ACEI. Piano Schematico, 10 agustu 1999 [25 zenâ 1977].
- ↑ (IT) Impianti FS, in I Treni, Annu XVIII, n. 180, Salò, Editrice Trasporti su Rotaie, Marsu 1997, p. 6.
- ↑ Nari, 1993, Costruzione della stazione ferroviaria di Borgio Verezzi, unica della Riviera di Ponente in muratura - 1882, p. 39
- 1 2 Nari, 1993, Costituzione della "Società Agricola" di Borgio e della "Società Operaia di Mutuo Soccorso" di Verezzi - 1893, p. 55
- ↑ (IT) Stasiùi in Ligüria, in sce rfi.it. URL consultòu o 13 lùggio 2025 (archiviòu da l'url òriginâle o 21 zùgno 2015).
- ↑ (IT) Stazione di BORGIO VEREZZI, in sce e656.net. URL consultòu o 13 lùggio 2025.
- ↑ (IT) RFI, Borgio Verezzi, in sce rfi.it. URL consultòu o 13 lùggio 2025.
Bibliugrafìa
[modìfica | modìfica wikitèsto]- (IT) Gianni Nari, Storia di Borgio e di Verezzi: secoli 1700 e 1800, Savuna, Dan. Er Editore, Ṡügnu 1993.
Âtri prugètti
[modìfica | modìfica wikitèsto]
Wikimedia Commons a contêgne di files in sce stasiùn de Bòrṡi e Veréssi
