Sâta a-o contegnûo

Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi

Sta pagina chi a l'è scrîta in borṡìn
44°09′28.08″N 8°18′32.29″E
Da Wikipedia
BO
Sta pagina chi a l'è scrîta in borṡìn, segundu a grafîa Nari
Bòrṡi e Veréssi
(IT) Borgio Verezzi
'Na lucumutîva E.464 inta stasiùn, 2019
Lucaliṡasiùn
StâtuItàlia Itàlia
Lucalitê Bòrṡi e Veréssi, Bòrṡi
Curdinê44°09′28.08″N 8°18′32.29″E
LinieFeruvîa Ṡena-Vintimìggia
Caraterìstiche
TîpuFermâta in superficie, pasànte
Stâtu d'üṡuDevöâ
GestûRete Ferroviaria Italiana
Ativasiùn1° de frevâ du 1878 (fermâta)
12 d'otubre du 1908 (stasiùn)
Binàri1
InterscàngiCuriêre, tascì
Da vixìnBòrṡi
 
Màppa de localizaçión: Liguria
Bòrṡi e Veréssi
Bòrṡi e Veréssi

A stasiùn de Bòrṡi e Veréssi[n. 1] (stazione di Borgio Verezzi in italiàn) a l'è ina stasiùn feroviària ch'a se tröva in sciü a feruvîa Ṡena-Vintimìggia, avèrta da-u 1878, ch'a se tröva intu paìṡe de Bòrṡi, a-u servìssiu du cumün de Bòrṡi e Veréssi, inta pruvincia de Savuna.

In trênu a-u pasaggiu a livéllu de Bòrṡi, a l'intrâ da stasiùn, dund'u se tröva u véggiu caṡèllu

A l'avertǜa da stradda ferâ, du 1872, a Bòrṡi u nu gh'êa ina vêa stasiùn, cu-i trêni ch'i se fermâva da-u "Caṡèllu", in curispundénsa du pasaggiu a livéllu. Sta custrusiùn, ch'a l'è ancùa in pé, a l'è stêta fêta intu 1870 da ina divixùn da sucietê "Ferrovie Alta Italia", che gh'axêva a sö sêde operativa a Finâ[1].

Da-u caṡèllu u s'è rivòn a 'na fermâta pe i trêni sulu cuarch'annu ciǜ târdi, dêtu che, cumme cuélla du Burghéttu, a l'è stêta ṡunta a-a linea propiu pe l'insisténsa di paiṡén[2]. A-u 1° de frevâ du 1878 u l'è duncue cumensòn u servìssiu a-a fermâ de Bòrṡi di trêni pe i pasegê, pe i bagàggi e pe a merse da "grande velucitê", mentre i trêni pe a merse da "picìna velucitê" i nu se ghe puxeva ancùa fermâ[3][4]. Da cuélli anni u l'è nasciüu anche u prugèttu de fabricâ ina stasiùn ciǜ grande e funsiunâle, spunciòn da in'instansa da ciǜ citadìn preṡentâ a-u cumün de Bòrṡi. A-i 4 de nuvenbre du 1877 u Cumün u l'ha duncue numinòn ina Cumisciùn pe u prugèttu e u l'ha cumensòn a canpâ e sustanse necesâje pe tiâ sciǜ a stasiùn, a garitta du guardiàn, e âtri servìssi e i giardìn[5].

A stu prugèttu u g'ha sübitu pigiòn pârte anche u cumün de Veréssi, ch'u l'ha cumensòn a canpâ de sustanse intu sö teritòju, mentre i borṡìn i han trovòn d'agiüttu tra i discendenti di emigrê a Muntevideo e a Buenos Aires. De stu moddu, a-u 15 d'avrî du 1882 a Cumisciùn a axeva ṡà pagòn 10.777 franchi, ch'i cruvian tütte e speṡe pe a stasiùn, ch'a l'è cuscì vegnüa a primma inta Rivêa de Punénte a esse fêta de müàgge, sicumme che alantùa i l'êan ancùa devuê de gabine de légnu. Intu detaggiu, a custrusiùn a l'è in'opera da sucietê Saldarini, a prupietâja de cave de röṡa de Veréssi, ch'a l'ha devulüu stu materiâle pe fâne i baṡamenti[6].

Intu mentre, a-u 1° de setenbre du 1887 u l'è stêtu inandiòn u servìssiu di trêni mersi da picìna velucitê, tantu nurmâle che acelerâ, in aṡunta a cuélli pe i pasegê e pe e mersi de grande velucitê[7]. A-i 17 de setenbre du 1893, cumme u rèstu da Rivêa de Punénte, a stasiùn a l'è stêta curpìa da 'na gran buriâna ch'a l'ha fêtu inversâ dui vagùi càrighi de carbùn. Inte sti lì u l'è vegnüu a picâghe drentu u trênu pasegê ch'u ne vegnìva da Ventimìggia ma, pe l'esperiénsa du machinista, l'asidente u nu ha fêtu ne de morti ne di grossi danni[8].

Avanti de l'avertǜa da stasiùn, a sucietê de feruvîe a l'ha cumandòn âtri 568 franchi de speṡe pe i aredamenti, paghê de tüttu da-u Cumün[6]. Pasòn du tenpu pe rangiâ tütte ste cuestiùi, a-u 12 d'otubre du 1908 a növa stasiùn a l'è stêta avèrta a-u servìssiu[9][10].

Inti anni Nuvanta, da-a stasiùn de Bòrṡi u gh'è stêtu levòn u segundu binàriu, pe esse declasâ a fermâta sensa de persunâle a-u 12 de frevâ du 1997[11][12].

A stasiùn de Bòrṡi e Veréssi a g'ha in fabricòn pe i viagiatùi sciü dui cén, cu-u sö numme scrîtu sciü-a faciâta pe meṡu de léttere de ceràmica blö d'Arbissöa, ch'i sun uriginâli da cuànd'u s'è fêtu a stasiùn[13]. De ciǜ, de pocu ciǜ a levante u se trovâva ascì u ciasâ de càrigu cu-u magaṡìn pe e merse, ch'u se vaciâva in sce 'n binàriu de càrigu ligòn a-a feruvîa cun dui racòrdi[9]. Lì, fìna a-i anni '50 e '60, i ghe rivâvan de lunghe fîe de câri pìn de frü̂ta e de verdǜe, da mandâ cu-u trênu in sci merchê de Ṡena, de Milàn e de Turìn, grassie a di vagùi ch'i l'êan portê inta stasiùn cuàndu i ciamâva i cuntadìn de Bòrṡi che, pe stu fêtu, i s'êan misci insemme inta Sucietê Agricula, fundâ a-i 24 de ṡügnu du 1893[14].

A-a giurnâ d'ancö a stasiùn a g'ha sulu che in binàriu ma, da prinsìpiu fìna inti anni Novanta, a Bòrṡi u gh'êa dui binàri de cursa, cun cuéllu de munte ch'u l'êa devöòn pe a cuscì dìta "picìna velucitê", mentre inte cuéllu vèrsu u mâ i ghe pasâva i trêni da "grande velucitê"[14].

Segundu a clasìfica de RFI a stasiùn de Bòrṡi e Veréssi a l'è ina stasiùn de categurîa "brunsu"[15].

A stasiùn de Bòrṡi e Veréssi a l'è servìa da trêni regiunâli de Trenitalia inte l'ànbitu du sö cuntrattu du servìssiu pe a regiùn[16].

A stasiùn a g'ha de[17]:

  • Servìssi igiénici
Notte a-u tèstu
  1. ↑ Stasiùn de Bòr̭ṡi e Ver̭éssu a Veréssi, stasiùn de Bòrzi e Veéssu a-a Prìa, staçion de Bòrxi e Veressi in ṡeneṡe
Notte bibliugràfiche
  1. ↑ Nari, 1993, Impianto della linea ferroviaria a Borgio con fermata al "casello" del passaggio a livello - 1870, p. 37
  2. ↑ (IT) AA. VV., Quando a Borghetto..., Arbénga, Litografia Bacchetta, Nuvénbre 2010, p. 97.
  3. ↑ (IT) Luigi Mezzacapo, N. 14 - Apertura della fermata di Borgio-Verezzi sulla linea Savona-Ventimiglia (rete Alta Italia), in Giornale militare ufficiale, Annu 1878, Parte Primma, n. 5, 8 frevâ 1878, p. 139.
  4. ↑ (IT) Informazioni particolari del monitore, in Monitore delle strade ferrate e degli interessi materiali, Annu IX, n. 5, Türìn, Tip. del Monitore delle Strade Ferrate, 30 ṡenâ 1878, p. 72.
  5. ↑ Nari, 1993, Costruzione della stazione ferroviaria di Borgio Verezzi, unica della Riviera di Ponente in muratura - 1882, pp. 39-40
  6. 1 2 Nari, 1993, Costruzione della stazione ferroviaria di Borgio Verezzi, unica della Riviera di Ponente in muratura - 1882, p. 40
  7. ↑ (IT) Estensione del servizio a Borgio Verezzi e Montalto Dora, in Bollettino dei trasporti e dei viaggi in ferrovia, Annu IV, n. 17, Milàn, 1° setenbre 1887, p. 134.
  8. ↑ (IT) Società Metereologica Italiana, Appunti dai giornali. Temporali, in Bollettino mensuale pubblicato per cura dell'Osservatorio centrale del Real collegio Carlo Alberto in Moncalieri, Serie II, Vul. XIII, n. 10, Türìn, Tipografia S. Giuseppe - Collegio degli Artigianelli, Otubre 1893, p. 154.
  9. 1 2 (IT) R. Bianchi, Ordine di Servizio n. 298, in Bollettino dei trasporti e dei viaggi in ferrovia, Vul. 24, Ferrovie dello Stato, 1908, pp. 978-979.
  10. ↑ (IT) Bollettino dei trasporti e dei viaggi in ferrovia, 1908.
  11. ↑ (IT) Ferrovie dello Stato S.p.A. Servizio Potenziamento e Sviluppo, Ufficio Impianti Tecnologici, Linea Genova-Ventimiglia. Finale Ligure Marina. Impianto ACEI. Piano Schematico, 10 agustu 1999 [25 zenâ 1977].
  12. ↑ (IT) Impianti FS, in I Treni, Annu XVIII, n. 180, Salò, Editrice Trasporti su Rotaie, Marsu 1997, p. 6.
  13. ↑ Nari, 1993, Costruzione della stazione ferroviaria di Borgio Verezzi, unica della Riviera di Ponente in muratura - 1882, p. 39
  14. 1 2 Nari, 1993, Costituzione della "Società Agricola" di Borgio e della "Società Operaia di Mutuo Soccorso" di Verezzi - 1893, p. 55
  15. ↑ (IT) Stasiùi in Ligüria, in sce rfi.it. URL consultòu o 13 lùggio 2025 (archiviòu da l'url òriginâle o 21 zùgno 2015).
  16. ↑ (IT) Stazione di BORGIO VEREZZI, in sce e656.net. URL consultòu o 13 lùggio 2025.
  17. ↑ (IT) RFI, Borgio Verezzi, in sce rfi.it. URL consultòu o 13 lùggio 2025.

Âtri prugètti

[modìfica | modìfica wikitèsto]