Zinöa
SV
|
Questa pagina a l'è scrita in savuneize, a-a manea de l'Essiu d'a Ciann-a |
Zinöa quarté | |
---|---|
![]() Panuramma de Zinöa
| |
Localizaçión | |
Stâto | ![]() |
Región | ![]() |
Provìnsa | ![]() |
Comùn | ![]() |
Teritöio | |
Coordinæ: | 44°17′10.91″N 8°26′52.44″E |
Altitùdine | 12 m s.l.m. |
Abitanti | 1 843[1] (29-12-2023) |
Âtre informaçioìn | |
CAP | 17100 |
Fûzo oràrio | UTC+1 |
Sànto patrón | San Pé |
Cartògrafîa | |
Zinöa o Zinoua (scritu Zino-a ascì[2], Zinöra int'u pasóu, Zinola in italiàn) a l'è 'na burgä e quarté d'a sitè de Sann-a ch'u gh'ha 'na pupulaçiùn de 1.843 persunn-e[1].
Geugrafìa
[modìfica | modìfica wikitèsto]
Zinöa a se tröva int'a purçiùn de ciann-a insc'ou mä a l'estremitè de punente d'u cumün de Sann-a, l'antigu planum Ziciole, inte 'n teritoju cunpresu fra a sciümèa de Cügén ('na votta flumen Ziniole[3]), a punente, u Rian d'e Quattru Stagiuìn a levante e a culinn-a de Paseggi vèrsu l'entrutèra[2]. Sti cursi d'ègua, asemme a-i ätri che se caccian int'u mä fra Sann-a e Vuè, scibèn che picìn sun stèti de gran inpurtansa int'a furmaçiùn d'a ciann-a dund'a se tröva a burgä, cu'i materiäli rubatè a valle ch'han fètu creŝĉe a maina survatüttu d'u Due-Trexentu e d'u Sei-Sètteçentu[4]. De ciü, tra i rien, a Zinöa se pö ancùn ricurdä u Rian d'u Munte, ch'u chinn-a da quella burgä pe caciäse int'u Cügén de pocu ciü in sciü d'u Çemeteju[5].
A parocchia de Zinöa, creä d'u 1873, a gh'ha pe cuntra 'n teritoju ciü esteizu, che a levante u riva a cunfinä cun quella de Leze a-u Rian Muinassu e che, vèrsu l'entrutèra, u cunprende Carpignàn, a Madonna d'u Munte e a burgä d'i Zenè ascì[6].
U çentru d'a burgä u se prezenta inte 'n cuntèstu ch'u l'è cangióu d'u bèlu da-e canpaĝn̂e che gh'ean tütt'a a l'in gìu e ascì u paize u l'è stètu curpìu da di travaggi che, da l'Öttuçentu, n'han fètu pèrde a strutüa uriginäle ch'a se sumegiäva a quella de Portu Vuè, cun di carugetti gîè de travèrsu a-u stradùn che furmävan di curtì picìn dunde se faciävan e chè, mentre u frunte mä u l'ea cunpattu e douvèrtu sulu che in curispundensa de quärche pasaggiu cruvìu[7].
De ciü, in qualitè de paize de passu, Zinöa a l'ea traversä da 'n inpurtante réi de vie. E ciü inpurtanti l'ean quelle che curivan lungu a costa, ünn-a ciü vixinn-a a-u mä e l'ätra, diramaçiùn d'a via publica superior, ch'a passäva int'i Brichetti e p'â mudèrna Via Bellavista. De ciü gh'ean benbèn de cröze che chinävan de travèrsu a ste vie pübbliche, che sun stète interunpìe da-a feruvìa: fra de ste lì u se pö ancùn vedde 'n archiôtu, d'ancö dedicóu a l'Antoniu Barba, ch'u fäva parte d'a cuscì dita "Caò", tüttu seróu da chè d'u Çinque-Seiçentu che sun u cö antigu d'a burgä[8].
Burghè
[modìfica | modìfica wikitèsto]E burghè ciü picinn-e che se pöan cunsciderä int'u teritoju de Zinöa sun:
- E Beloe (Le Bellòre): lucalitè vixinn-a a-u mä tra e Spagnolle e Zinöa, a piggia u numme da-a famiggia d'i Belloro[9].
- Int'i Brichetti (I Bricchetti): burgä sübbitu de deré a Zinöa, ch'a se dezvilüppa insce 'na travèrsa de l'Etè de Mezu[10].
- E Spagnolle (Le Spagnole): burgä int'u mezu tra Zinöa e Leze, chì a gh'ea üna d'e sei ture d'avistamentu de Leze, poi vegnüa 'na villa d'i Gavotti[11].
- I Zenè (Gennari): burgä ch'a se tröva tra u Çimiteju e a regiùn d'e Cäve, de d'ätu d'a gexa de San Pé[12].
De ciü, a fäva de riferimentu a Zinöa ancùn l'antiga burgä cuntadinn-a de ad Zinollam ultra aquam, tra e mudèrne vie Foscolo e Leopardi d'u cumün de Vuè, cunusciüe cumme e tère "de là da l'ègua"[13].
Stoja
[modìfica | modìfica wikitèsto]Urigine d'u numme
[modìfica | modìfica wikitèsto]
E primme mençiuìn du scitu de Zinöa ne vegnan da cartulai d'i scriven Arnardu Cümàn e Giuàn de Dunóu, de l'XI seculu, dund'u gh'è de mençiuìn in relaçiùn a elementi d'u sö teritoju cumme u planum Zinole, u flumen Zinole e l'aqua Zinole. Dapö, d'u XII seculu, inte di papé se ghe tröva zà de mençiuìn cumme Zinola o, cu'a tipica rutacizaçiùn ligüre, Zinora[14].
Insce l'urigine d'u numme gh'è de teurie diferenti; tra e ürtime u l'è stètu prupostu 'n ligamme a l'etimulugia de Genola, paize d'u Piemunte, ch'u ne vegniea da 'n diminutivu de numme de donna, Genevula da Geneva, che pe Zinöa u siea foŝĉia duvüu a-a prupietäja de 'n teren, a l'üzu rumàn d'i prediäli, sciben ch'u manche de ün di tipichi sufissi in -anus-, -ana, o -anum. Pe cuntra, segundu a Giulia Petracco Sicardi, u tupónimu u ne sciurtiea da l'antiga villa rumann-a de Leze, u Vicus Virginis, che pe mezu d'u vurgä ligüre u siea vegnüu Virginis, *Verze, *Verzinola e Zinola, cu'a tèrsa furma che, da diminutivu, a siea 'n moddu cumün pe marcä e burghè de 'n çentru ciü inpurtante, inte stu cäxu Leze[15].
De ciü, d'u Trexentu se trövan de mençiuìn de Zinöa ascì cumme Coagna[16][17].
Etè antiga
[modìfica | modìfica wikitèsto]U teritoju de Zinöa u l'ea ben frequentóu a-i tenpi d'a duminaçiùn rumann-a, tantu che pe de chì pasävan due vie: quella ch'a custezäva u mä vegnindune da levante e a Julia Augusta, che proppiu chì a finiva de chinä da-a Burmia, pe andä avanti a punente lungu a Rivea. L'è dunca puscibile che ghe fuise zà alantùa 'n scitu frequentóu in curispundensa d'a burgä, ligóu a-a prezensa de 'n punte insc'ä sciümèa de Cügén cumm'u sià ancùn pe di seculi, int'u mezu de 'na regiùn agricula ben sfrütä, cumme testimunióu da-i sciti de Carpignàn e de Tiensén[18].
Int'u detaggiu, l'è puscibile che chì ghe fuisan stèti finn-a duì punti, cu'a fuxe d'a sciümèa ch'a furmäva d'i teren ümmi, sciügè sulu che de l'Öttuçentu, e foŝĉia traversè a-i tenpi de Rumma pe mezu de pontes longi. U primmu passu u duveiva truväse a l'artessa de Carpignàn, int'u scitu registróu inte l'Etè de Mezzu cumme a Pilla Lunga, cu'a Julia Augusta che, chinä d'int'a valä d'u Rian d'i Tecci, a l'aviea traversóu a sciümèa insce 'n punte a ciü èrchi. Ciü in zü, in Zinöa, l'è prubàbbile che a sciümèa a fuise traversä grossu moddu in curispundensa d'u punte de Prìa. Defèti, inte l'ocaxùn d'i scävi pe mette 'n tübbu d'u gazzu d'u 1952, insc'â zinn-a drita d'a sciümèa s'è truvóu, a 50 cm de prufunditè, 'n toccu de riçö medieväle paigiu a quellu insc'ou punte e, a 90 cm, 'n riçö de ciappe ben misse ch'u duviea ese 'na purçiùn de stradda rumann-a ligä a 'n punte d'alantùa, inglubóu inte di ätri ciü mudèrni finn-a a rivä, d'u Quattruçentu, a-u Punte de Prìa[18].
Etè de Mezu
[modìfica | modìfica wikitèsto]E parte ciü antiga de Zinöa a piggia furma int'u cursu de l'Etè de Mezu, cu'a burgä ch'a se dezvilüppa insce due vie custee, ünn-a ch'a l'andäva da Sann-a in Vuè e l'ätra ch'a pasäva ciü a l'entrutèra, ciamè a via publica inferior o strata marina e a via publica superior. A segunda a traversäva Leze pe muntä de de lì vèrsu u Colle de Cadebunn-a ma, cu'ina deramaçiùn, a chinäva vèrsu u mä, pasandu int'i Brichetti p'â cröza ch'a i travèrsa ancùn e inträ dunca in Zinöa da-a gexa veggia de Santu Spiritu. De de lì a via ünnica a traversäva a sciümèa insc'ou pons Çinole, u punte de Prìa, fabricóu d'u 1434 cun de prìe de Çèlle segundu vuluntè d'u Filippu Maria Viscunti. A ogni moddu, in cuntinuaçiùn cu'a via rumann-a, sübbitu primma de stu chì u ghe duveva ese 'n ätru punte, foŝĉia du Duxentu, cumme ricurdóu da-u stòricu savuneize Giuàn Viçente Verzelìn[19].
Traversóu u punte, int'i sciti "de là da l'ègua" e da-u Lüssu che pe 'n çèrtu tenpu sun stèti sutt'a Zinöa, gh'ean de tère de prupietè d'u vescu de Sann-a armenu tra u X seculu e u 1258, da-e che u ne scuviva di rédditi. A tütte e manee sti sciti se cunpuneivan p'ou ciü de zmögge e de prè, tantu da ese alantùa mensünè cumme pantano de Vado vel Zinola[13].
Etè mudèrna e cuntenpuranea
[modìfica | modìfica wikitèsto]
Abitanti
[modìfica | modìfica wikitèsto]Evuluçiùn demugrafica
[modìfica | modìfica wikitèsto]Abitanti censìi[n. 1]

Löghi de'nteresse
[modìfica | modìfica wikitèsto]-
A gexa de Santu Spiritu de Zinöa
-
A gexa veggia de Santu Spiritu
-
U Punte d'i Saraceni
Architetüe religiuze
[modìfica | modìfica wikitèsto]- Gexa de Santu Spiritu e Cunceçiùn: a l'è gexa paruchiäle de Zinöa, cu'i prugètti p'â sö custruçiùn che sun cumensè doppu d'u 1873, quande a burgä a l'è vegnüa 'na parocchia pe sö cuntu, destacä da Leze, pe finì int'u primmu quartu d'u Növeçentu. A gexa a l'è fèta segundu u güstu neu-góticu, cun de mu̇àgge decurè a bande gianche e neigre, e a sö cianta a l'è a cruxe grega, cu'a matrixe a öttu läti[22].
- Gexa veggia de Santu Spiritu: a l'è a gexa veggia de Zinöa, da-a dèta de fundaçiùn ch'a nu l'è guèi cièa, de prubàbbile d'u Trexentu, tantu ch'a l'è ünn-a de gexe ciü antighe de Sann-a. A l'inpriçippiu 'n uspiä, dapö a l'è stèta a-e dipendense d'u munasté de Sant'Eugeniu de Berzezzi pe vegnì finn-a 'na furtessa. D'a custruçiùn, ruvinä da-i bunbardamenti d'a Segunda Guèra Mundiäle, se sun sarvè e mu̇àgge a l'in gìu, cun di èrchi a sèstu agüssu[22][23].
Architetüe civili
[modìfica | modìfica wikitèsto]- Punte de Pria: cunusciüu ascì cumme u Punte d'i Saraceni, u l'è l'ürtima versciùn d'u pasaggiu de Zinöa pe traversä a sciümèa de Cügén, che de prubàbbile u l'existeiva finn-a da l'etè rumann-a. U punte d'ancö u ne vegne da 'n interventu cumandóu da-u Filippu Maria Viscunti d'u 1434, fètu insc'ê fundaçiuìn de 'n punte ciü antigu, d'u Trexentu, cun de prìe che rivan da Çèlle[24].
- Çemiteju munümentäle de Sann-a: u çemiteju çitadìn a Zinöa u l'è stètu inaugüróu a-i 16 de zenä d'u 1880, pe pigiä u postu a quellu ch'u gh'ea a-a fuxe d'u Letinbru. D'u 1911, grassie a l'interventu de vuluntäi, u l'è dutóu de furnu crematoju mentre u tenpiu catòlicu ch'u se ghe tröva int'u mezu u l'è d'u 1914[25][26][27].
Fèste e fêe
[modìfica | modìfica wikitèsto]- Fèsta de San Pé: a l'è a fèsta p'ou santu patrùn de Zinöa e a se tegne insce tréi giurni. A-u dì d'u santu, u 29 de zügnu, u gh'è u zbarcu da-u mä d'a statua de San Pé che, fètu u salüu a-u mä e a-i cadüi, a l'è purtä in pruçesciùn p'â burgä. Inte l'ocaxùn d'a fèsta sun inandiè e "Sanpietriadi", gäre spurtive tra i figiö d'a parocchia[28].
- Dì d'u Segnù: p'â celebraçiùn d'u dì d'u Segnù a l'è inandiä 'na pruçesciùn p'ê vie de Zinöa, cun di âtäìn decurè de sciùe fèti int'e cà d'u centru d'a burgä[29].
Cultüa
[modìfica | modìfica wikitèsto]Asuciaçiuìn
[modìfica | modìfica wikitèsto]- Fratellanza Zinolese 1893: a l'è 'na sucêtè de mütuu sucursu, fundä a Zinöa d'u 1893 e turna custituìa a-i 14 de zügnu d'u 1946, doppu ch'a l'ea stèta sciurbìa da l'OND int'i anni d'u regimme. A "Fratellanza" a l'inandia a fèsta de San Pê e, in raprezentansa de Zinöa, a piggia parte a de manifestaçiuìn çitadinn-e cumme u Paliu d'i Burghi e u Cunfögu[30].
Sport
[modìfica | modìfica wikitèsto]
Zinöa a gh'ha ciü inpianti p'ê ativitè spurtive e, int'u detaggiu, se ghe trövan:
- Canpu da balùn "Felice Levratto": facióu insc'ou mä, u canpu da balùn de Zinöa u l'è stètu realizóu int'u scitu dund'u gh'ea a fàbbrica Lito-Latta, inaugüróu a-i 14 de zügnu d'u 2008 doppu di travaggi ch'han purtóu u canpu de zögu da-a tèra a-u sintéticu. L'inpiantu u l'è quellu de cà p'ou Foot-Ball Club Veloce 1910, a segunda squaddra d'a çitè[31].
- Palaçettu d'u sport de Zinöa: ditu "PalaZinola" ascì, int'a strutüa sun pratichè ciü disciplinn-e spurtive, cumme u patinaggiu artìsticu, l'hockey insce prä a-u seróu e l'hockey in liĝn̂a. Insc'ou sö canpu ghe zögan e s'alenan e squaddre d'u Savona Hockey Club e de l'Hockey Club Liguria.
Vie de cumünicaçiùn
[modìfica | modìfica wikitèsto]Stradde
[modìfica | modìfica wikitèsto]Zinöa a l'è de lungu stèta in paize de via e, ancùn a-a giurnä d'ancö, a se tröva insce l'incruxu tra a l'Aurelia, chì ciamä Via Nissa, e 'na via pe l'entrutèra, a SP58, ch'a porta a Cügén[32] e, pe mezu de 'na deramaçiùn, a Cadebunn-a muntandu sciü p'â valä d'u Rian d'i Tecci. Int'u teritoju de Zinöa u se tröva ascì u cazellu de Sann-a insce l'Autustradda A10, ligä proppiu chì cun l'Autustradda A6 pe Türìn che p'ou primmu toccu a munta sciü p'â valä d'u Rian du Munte, insce 'n camìn inaugüróu a-i 27 de zenä d'u 1960[33]. L'A10, inandiä int'i anni '50 p'â primma purçiùn tra Sann-a e Zena, a vedde l'avertüa de l'ürtimu toccu, a trèta Arbisöa-Zinöa, d'u 1967[34].
Pe Zinöa ghe passan e curiere d'a TPL Linea, che viägian in sce l'Aurelia in direçiùn Vuè o Sann-a e che, p'â SP58, i ligan ascì l'entrutèra, vèrsu Cügén.
Feruvìe
[modìfica | modìfica wikitèsto]Zinöa a l'è tagiä inte due parte da-a feruvìa Zena-Vintimiggia, ch'a passa int'u mezu fra u centru d'a burgä e la d'i Brichetti, tantu p'ou sö camìn növu e pe quellu stóricu, ancùn in funçiùn finn-a a-u portu de Vué[8]. A burgä a l'ea servia da-a liĝn̂a de tranvài Sann-a-Vuè, ch'â traversäva pasandu pe Via Nissa, restä in funçiùn da-u 1912 a-u 1946.
Notte
[modìfica | modìfica wikitèsto]- Notte a-u tèstu
- ↑ 1951: pupulaçiùn rexidente, cunpreize e tère vixinn-e int'u cumün de Vuè[20].
1961: pupulaçiùn rexidente, cunpreize e tère vixinn-e int'u cumün de Vuè[21].
- Notte bibliugràfiche
- ↑ 1,0 1,1 (IT) Residenti - Quartiere/Zona, in sce statistiche.comune.savona.it. URL consultòu o 18 màrso 2025.
- ↑ 2,0 2,1 Deraggi, 2020, p. 127
- ↑ Noberasco, 1932, p. 226
- ↑ Ricchebono & Varaldo, 1982, p. 8
- ↑ Noberasco, 1932, p. 22
- ↑ Deraggi, 2020, pp. 127-128
- ↑ Ricchebono & Varaldo, 1982, p. 173
- ↑ 8,0 8,1 Deraggi, 2020, pp. 129-130
- ↑ Noberasco, 1932, p. 28
- ↑ Noberasco, 1932, p. 29
- ↑ (IT) La Spagnuola Gavotti, Mezzo millennio di storia, in sce laspagnuola.com. URL consultòu o 19 màrso 2025.
- ↑ Noberasco, 1932, p. 39
- ↑ 13,0 13,1 Deraggi, 2020, p. 132
- ↑ Deraggi, 2020, p. 128
- ↑ Deraggi, 2020, pp. 128-129
- ↑ Noberasco, 1921, p. 109
- ↑ Noberasco, 1932, p. 10
- ↑ 18,0 18,1 (IT) Francesca Bulgarelli, Ponti romani della Val Quazzola e del Finalese lungo la Via Julia Augusta, in Lorenzo Quilici e Stefania Quilici Gigli (a cü(r)a de), Strade romane, ponti e viadotti, Rumma, L'Erma di Bretschneider, 1996, p. 238, ISBN 88-70-62951-1.
- ↑ Deraggi, 2020, pp. 130-132
- ↑ (IT) Istituto centrale di statistica, IX censimento generale della popolazione: 4 novembre 1951 (PDF), Vul. I, Fasc. 32, Rumma, Soc. Abete, 1956, p. 21, toua II.
- ↑ (IT) Istituto centrale di statistica, 10° censimento generale della popolazione: 15 ottobre 1961 (PDF), Vul. III, Fasc. 9, Rumma, 1964, p. 21, toua II.
- ↑ 22,0 22,1 (IT) Chiesa "nuova" di S. Spirito - Relazione storico-artistica (PDF), in sce sigecweb.beniculturali.it. URL consultòu o 22 màrso 2025.
- ↑ Deraggi, 2020, pp. 135-136
- ↑ Deraggi, 2020, pp. 131-132
- ↑ (IT) Il cimitero monumentale di Savona, in sce visitriviera.info. URL consultòu o 22 màrso 2025.
- ↑ (IT) Cimitero comunale di Zinola, in sce catalogo.beniculturali.it. URL consultòu o 22 màrso 2025.
- ↑ Noberasco, 1932, p. 35
- ↑ (IT) San Pietro, a Zinola la messa in spiaggia e tanti eventi, in sce chiesasavona.it. URL consultòu o 23 màrso 2025.
- ↑ (IT) Feste del Corpus Domini nelle parrocchie savonesi, in sce ivg.it, 27 mazzu 2013. URL consultòu o 23 màrso 2025.
- ↑ (IT) Rosanna Lavagna e Giordano Siccardi (a cüa de), Società Mutuo Soccorso "Fratellanza Zinolese" Zinola - Savona, in Frammenti di storia del mutualismo savonese, Sann-a, Coordinamento Provinciale Savonese delle Societa di Mutuo Soccorso, 2009, pp. 63, 65.
- ↑ (IT) Cumün de Sann-a, Campo da calcio "Felice Levratto", in sce comune.savona.it. URL consultòu o 22 màrso 2025.
- ↑ (IT) Pruvincia de Sann-a, SP 58 di Quiliano, in sce provincia.savona.it. URL consultòu o 22 màrso 2025.
- ↑ Deraggi, 2020, p. 129
- ↑ Ricchebono & Varaldo, 1982, p. 68
Bibliugrafìa
[modìfica | modìfica wikitèsto]- (IT) Filippo Noberasco, Le strade savonesi nella storia e nell'arte (PDF), in Atti della Società Savonese di Storia Patria, IV, Sann-a, Tipografia Savonese, 1921, pp. 95-160.
- (IT) Filippo Noberasco, Toponimi del Comune di Savona (PDF), in Atti della Società Savonese di Storia Patria, XIV, Sann-a, Tipografia Savonese, 1932, p. 10.
- (IT) Marco Ricchebono e Carlo Varaldo, Savona, Le città della Liguria, Vul. 1, Zena, Sagep, 1993, ISBN 88-7058-057-1.
- (IT) Aureliano Deraggi, Zinola (PDF), in Atti e Memorie della Società Savonese di Storia Patria, Vul. LVI, Sann-a, Società Savonese di Storia Patria, 2020, pp. 127-145.
Ätri prugètti
[modìfica | modìfica wikitèsto]Wikimedia Commons a contêgne di files in sce Zinöa
Ligammi de föa
[modìfica | modìfica wikitèsto]- (IT) Zinöa (Zinola), in sce italia.indettaglio.it. URL consultòu o 18 màrso 2025.
Contròllo de outoritæ | VIAF (EN) 246294878 · GND (DE) 4674863-5 · WorldCat Identities (EN) 246294878 |
---|