Walt Disney
ZE
|
Quésta pàgina a l'é scrîta in zenéize, segóndo a grafîa ofiçiâ |
Walter Elias Disney, conosciûo comme Walt Disney (pronùnçia: /ˈdɪzni/[1]; dìzni / dëzni[2]), (Chicago, 5 dexénbre 1901 – Burbank, 15 dexénbre 1966), o l'é stæto un animatô, cineàsta, inprenditô, dopiatô e produtô cinematogràficco americàn. Pioniê da indùstria americann-a de l'animaçión, o Disney o l'é famôzo pe avéi creòu, insémme a Ub Iwerks, o personàggio de Topolìn e pe avéi prodûto o prìmmo film d'animaçión in technicolor: Giancanéie e i sette nâni (1937). O l'é stæto ascì o fondatô da The Walt Disney Company e ideatô de Disneyland.
Biografîa
[modìfica | modìfica wikitèsto]I prìmmi anni
[modìfica | modìfica wikitèsto]Walter Elias Disney o l’êa nasciûo o 5 dexénbre 1901, a-o 1249 de Tripp Avenue, inte un quartiê de Chicago, Illinos. Lê o l’êa o quarto fìggio de Elias Disney, nasciûo in Canadà da genitôri irlandéixi, e Flora Call, de discendensa tedesca e ingléize. Prìmma de Walt êan nasciûi Herbert, Raymond e Roy e sò seu Ruth a l’êa nasciûa into 1903. Quande Walt avéiva quattro anni, a seu famìggia a s’êa trasferîa a Marceline, Missouri, donde o seu barba Robert avéiva acatòu tæra.
Into 1911 i Disney êan andæti a Kansas City[3], donde vivêivan i sò fræ Herbert e Raymond. Li o Disney o l’à incontròu a schêua de Walter Pfeiffer, che o l’à introdûo into móndo di Vaudeville e do cîne. Walt agiutâva seu poæ co-i fræ a distribuî i giornâli inte i barachìn, alsândose ascì a-e 4.30 do matìn. O Disney o s’êa diplomòu a-a schêua secondària de Benton l’8 zùgno 1917 e in quell’anno o s’êa iscrîto a-o córso de l’Art Institute of Chicago.
Esendo stæto refuòu da l'esèrcito perché tròppo zoêno, o l’aiva falsificòu o seu certificato de nascita pe poéi conbâtte in Europa. Arolòu cómme goidatô d’anbulànsa, o Disney o l’êa arivòu a novenbre do 1918, dapeu a fìn da goæra. O Disney o l’aiva decoròu o fianco de l’anbulànsa co-i personaggi di cartöni, e dötréi seu diségni son stæti publichæ in sciô giornâle de l'esèrcito Stars and Stripes.[4] O l’êa tornòu a Kansas City inte l’ötôbre do 1919, donde o l’à louòu cómme aprendìsta into Pesmen-Rubin Commercial Art Studio, disegnando ilustraçioìn pe-a publicitæ, spetàcoli teatrâli e cataloghi. In quello perîodo o l’é diventòu amîgo do Ub Iwerks.
Cariêra
[modìfica | modìfica wikitèsto]1920-1928
[modìfica | modìfica wikitèsto]Into zenâ 1920, dæto che i goâgni di Pesmen-Rubin êan armenæ, o Disney e l’Iwerks êan stæti licençiæ. Intræ in sociêtæ, i doî son stæti contatæ dâ Kansas City Film Ad Company, do A. V. Cauger, pe realizâ cartoìn animæ publicitâi co-a técnica da cutout animation (animaçión realizâ mesciândo pessi de papê).[5] Coscì o Disney o s’êa interesòu a l’animaçión; a ògni mòddo lê o preferîva 'n'animaçión ciù scìmile a quella de Koko the Clown ò Mutt and Jeff (sàiva a dî disegnâ in sce ciù féuggi de papê). Agiutandose co’n lìbbro in sce l’animaçión e ‘na machina fotogràfiga, o l’aiva iniçiòu a sperimentâ da câ sò.
Entròu in dezacòrdio co Cauger, o Disney o l’à fondòu un nêuvo stùdio co Fred Harman, co-o quæ o l'à fæto curtometraggi animæ pe-o Newman Theater, ciamæ “Newman’s Laugh-O-Grams”. Into mazzo do 1921, graçie a-o sucésso de “Laugh-O-Gram”, o Disney o l’à possûo fondâ o Laugh-O-Gram Studio, asuméndo ciù animatoî (tra i quæ Hugh, fræ de Barman, Rudolf Ising e l’Iwerks). A ògni mòddo, i cartoìn prodûti no ricavâvan tanto dinâ, coscì o Disney a l’à iniçiòu a prodûe “Alice’s Wonderland” ("o móndo de mävégge de Alîce"), mesciândo ripréize da-o vîvo co l’animaçión[3]. O córto, de 12 menûti, o l’è stæto però conpletòu troppo tardi pe sarvâ o stùdio, che o l’é falîo into 1923.
O Disney o s’é trasferîo a Hollywood into lùggio do 1923. Scibén che o centro de l’animaçión o l’êa New York, lê o l’é andæto a Los Angeles perché sò fræ Roy o l’êa lì in convalescénsa pe-a tubercolòsi. Inta California o Disney o l’é riuscîo a stipolâ ‘n contræto co Margaret J. Winkler, a distribotôa de cartoìn che a l’aiva apénn-a perso i diritti pe Out of the Inkwell e Felix the Cat e a l'aiva bezéugno d'un nêuvo produtô. I Disney àn possûo coscì prodûe ciù série de Alice's Wonderland. Fondòu insémme a Roy o Disney Brothers Studio, o Disney o l'à persoâzo o Davis a andâ a Hollywood co’n contræto da 100$ a-o méize e into zùgno do 1924 l’Iwerks ascì o l’è arivòu inta California[6].
A l’iniçio do 1925, o Disney o l’à asónto ‘na inciostratôa, Lillian Bounds. Lô se son spozæ into lùggio do stésso anno. O matrimònio o l’é stæto generalménte felîçe, scibén che, cómme dixe o biogràfo do Disney Neal Gabler, lê a “no acetâva façilménte e decixoìn e o status do Walt, ametténdo che sò maio o dixêa a-e personn-e che se sentîva asediòu”. Da-a sò unión o l'é nasciûo dôe figge, Diane (nasciûa into dexénbre do 1933) e Sharon (adotâ quande a l’aiva sêi setemann-e, fæto che o no l’é stæto mâi ascôzo). I Disney, sorviatûtto dapeu o rapiménto Lindbergh, êan atenti a no fâ fotografâ dai giornalisti e figêue.
Into 1926 a distribuçión di córti de Alice a l’é pasâ a-o maio da Winkler, Charles Mintz, o quæ aiva ‘n rapòrto teizo co-o Disney. Dapeu a fin da série de Alice, into 1927, o Disney o l’à decizo de prodûe ‘na série pe l’Universal Pictures bazâ in sce’n personaggio creòu da-o Disney e l’Iwerks, ciamòu Oswald the Lucky Rabbit (Oswald o conìggio fortunòu)[7].
Into frevâ do 1928 o Disney o l’é andæto a New York pe ötegnî da-o Mintz a magiô quòta de goâgni; però o distributô, dapeu avéi persoâzo molti colêghi do Disney (tra i quæ Harman, Ising, Carman Maxwell e Friz Freleng), sapendo che i dirìtti do personaggio Oswald êan a l’Universal, ghe voéiva redûe o stipéndio, minaciândo de prodûe in propio a série a un refûo do Disney. O Disney o l’à refutòu e o l’à perso coscì tùtti i sò colaboratoî, levòu Iwerks[8].
1928-1933
[modìfica | modìfica wikitèsto]O Disney e Iwerks, pe revaleggiâ co-i vêgi colêghi, àn svilupòu un personaggio scìmile a un ràtto antropomòrfo, fòscia inspiròu a un ratto che o Walt o tegnîva méntre louâva pe-i Laugh-O-Gram. O Disney o voléiva ciamâ a nêuva creaçión “Mortimer Mouse”, ma a Lillian pensava che foîse troppo sgoazôso, e a l’à sugerîo o nómme “Mickey”. Iwerks o l’à disegnòu o Mickey Mouse (Topolìn), mentre o Disney o l’à dopiòu o personaggio fin a-o 1947, dando – cómme ‘n inpiëgòu o l’à dîto – a sò ànima[9].
Topolìn o l’à fæto a sò primma apariçión inti córti Plane Crazy e The Gallopin’ Gaucho, i quæ, però, no àn trovòu un distributô. Visto o sucèsso do film The Jazz Singer (1927), o Disney o l’à decîzo de adeuviâ o són sincronizòu into sò terso córto, Steamboat Willie, pe creâ o primmo cartón sonòro. Dapeu o Disney o l’à fæto un contræto co-o vêgio dirigénte de l’Universal, Pat Powers, pe adeuviâ o scistêma de registraçión “Powers Cinephone”; Cinephone o l’è poi diventòu o nêuvo distributô di primmi cartoìn sonòri do Disney. Steamboat Willie o l’é stæto proietòu pe a primma vòlta o 18 novenbre 1928 a-o Universal's Colony Theatre de New York, ötegnendo coscì tanto sucesso da portâ o Disney a distribuî i âtri doî córti.
Into 1929, dapeu o sucesso da série do Mickey Mouse, o Disney o l’à iniçiòu, co-a sciortîa de The Skeleton Dance de l’Iwerks, a produçión de unn-a série muxicâle co l’agiùtto de Carl Stanning: E Scinfonîe alêgre. Scibén a popolaritæ di córti Disney, i fræ Disney pensâvan de no reçéive o giùsto goâgno da Powers. Into l’anno dapeu, o Disney o l’à provòu a domandâ ‘n aomênto a Powers, o quæ però o l’à refuòu e o l’à dîto che l’Iwerks aviæ louòu pe lê; pe de ciù o Stanning o s’é dimisso. O Disney o l’é cheito in depresción into l'ötôbre do 1931, prendendose ‘na pösa da-o lòu.
A-o ritórno dâ convalescénsa, o Disney o l’à firmòu ‘n contræto co-a Columbia Pictures pe-a distriboçión di cartoìn. Into 1932 o l’é stæto distriboîo a Silly Simphony Flowers and Trees, o primmo cartón che o l'à adeuviòu o Technicolor, in sciô quæ o Disney o l’à avûo l’escluxîva fin a-o 1935. Questo córto o l’à avûo tanto sucesso e o l’à fæto goägnâ a-o Disney o seu primmo Oscar into 1933. Into mæximo anno, o Disney o l’é stæto nominòu ascì pe-o córto Mickey’s Orphans e o l’à goägnòu ‘n Oscar önöâio “pe a creaçión do personaggio de Topolìn”. [10]
Into 1933 o Disney o l’à prodûto “The Three Little Pigs” (I trei porchettin), corto che o l’à goagnòu l’Academy Award pe-o mêgio cortometraggio animòu; pe de ciù, a-a fin do 1933, o staff do studio o l’êa aomentòu a 200 personn-e.
1934-1941
[modìfica | modìfica wikitèsto]Into zùgno do 1934 o Walt o l’à anonçiòu a-o The New York Times a produçión do primmo film animòu da stöia, intitolòu Giancanéie e I sette nâni. A Hollywood gh’êa pöca fidùccia into progetto, ciamòu baifardaménte “Matô Disney”, e scinn-a sò mogê e sò fræ l’àn consegiòu de molâ; o Disney, a ògni mòddo, o s’é dedicòu co determinaçión a-a realizaçión do film. Pe-o magiô realismo into disegno, infæti, o l’à asónto di atoî, e adreitûa o l’à portòu di animali inti stûdi, di quæ i disegnatoî potean studiâ i moviménti. I ténici Disney, pe de ciù, àn svilupòu ‘na càmera multiciàn capâçe de dâ magiô profonditæ a-e scêne (adeuviâ a primma vòtta into corto goagnatô de un premmio Oscar “The Old Mill”) .
Giancanéie, costòu a-a fin 1.500.000 dòllari (séi vòtte tanto o budget iniçiâle), o l’é stæto mostròu in anteprìmma into dexénbre do 1937 e distriboîo inti cîni americhen into fevrâ do 1938. O film o l’é stæto un sucèsso: a-o mazzo do 1939 eân stæti goägnæ 6.500.000 dòllari, diventândo a pelìcola de ciù sucèsso da stöia primma da sciortîa de "Vîa co-o vénto". Giancanéie o l’é stæto nominòu a-i Oscar pe-a mêgio colònna sonöra e o Disney o l’à goägnòu ‘n Oscar önöâio pe-a realizaçion do film, formòu da ‘na statoétta e sétte statoetinn-e.[11] Graçie a-i goâgni do film, o Disney o l’à possûo costroî a nêuva sêde di studios a Burbank (California), avèrti into dexénbre do 1939.
Into 1938 a l’é stæta iniçiâ a produçion de dôe nêuve pelìcole: Pinocchio e Fantaxîa. Tutti doî i film son stæti distriboîi into 1940 e, sciben a strabónn-a acoliénsa da critica e do pùblico, i son stæti di insucessi comerciâli a caoza de o serâ do mercòu europêo pe-a guæra. O studio o s'é ritrovòu pin de débiti e ghe son stæti di taggi a-i salâi, caozândo into 1941 un sciòpero di animatoî inta produçion de Dumbo, che o l’é duòu çinque setemann-e. Senpre into 1941 o Disney o l’à fæto ‘n viaggio in America latinn-a pe cónto do governo american.
1941-1950
[modìfica | modìfica wikitèsto]Dumbo o l’é distriboîo into ötòbre 1941, registrândo un bon sucesso. In dexénbre i Stati Unîi son intræ in guæra. O Disney, acordândose co-o Segretâio do Tezöo Henry Morgenthau Jr., o l’à iniçiòu a produçión de corti propagandistici pe l’acquisto de créditi de guæra (comme Der Fuehrer’s Face ò Victory Through Air Power). Questi corti no àn fæto goagnâ molto dinâ; pe de ciù, o quinto film do Disney, Bambi, a-a sò sciortîa into arvî do 1942 o no l’é riuscîo a ricuperâ i cósti de produçión, portândo a conpagnîa a avéi un débito co-a Banca d’America.[12] A produçión di corti a l’é calâ in quei dêx’anni, a caoza ascì da concorensa da Warner Bros. e da Metro-Goldwyn-Mayer. Into 1942 e into 1944 son stæti distriboîi i doî film derivæ da-o viaggio do Disney in Sud America: Saludos Amigos e I tre caballeros. A-a meitæ do dexénnio a l’è stæta iniçiâ a produçión de lungometraggi a técnica mesccia, segondo o sugeriménto do Roy. Parte do débito, de ciù, a l’è stæto estinto co-a rediçion de Giancanéie into 1944.
Dapeu a guæera, into mêzo da “caccia a-e strîe”, o Disney, in mòddo molto controvèrso, o l’à acuzòu davanti a Comiscion pe-e ativitæ antiamericann-e (House Un-American Activities Committee) di dirigenti sindacâli de l’aziénda, tra i quæ Herbet Sorrel, David Hilberman and William Pomerance,de êse comunìsti.
Inta seconda meitæ di anni '40 o Disney, trasferîose a Holmby Hills (Los Angeles), o l’à fæto costroî ‘na locomotîva pe-a ferovîa do sò giardin, ciamâ dapeu in önô de sò mogê Lilly Belle.
1950-1966
[modìfica | modìfica wikitèsto]Into 1950 o film Çenêla, o primmo lungometraggio animòu do Disney dòppo 'na pösa de sette anni, o l’à inaoguròu, co-o sò sucesso, ‘na nêuva stagion de produçioin animæ; de ciù, sénpre into 1950, o l’é stæto prodûo L’Îzoa do Tezöo (Treasure Island), o primmo di film Disney in live action. Dâ seconda meitæ di anni ’50 o Disney o l’à lasciòu a supervixon de l’animaçion a-i “Nine Old Men”, o grùppo di sò ciù inportanti animatoî.
Un di prinçipæ interèsci do Disney o l’êa a realizaçion de 'n parco de divertimenti, un spaçio «polîo, incontaminòu donde i genitoî e i figêu potesan demoâse».[13] Into marso do 1952 o l'à avûo i permìsci pe costroî un parco a têma vixin a-i studi Disney, a ògni mòddo o zèrbo o l’êa troppo picin e o n'é stæto çernûo 'n âtro a 56 km da-o studio. Dapeu a progetaçion (realizâ asemme a-i Imagineers, o grùppo di animatoî e designer asoldòu pe-o cònpito), i læ son iniçiæ into lùggio do 1954, finendo l’anno dapeu. L’inaoguraçion do parco, ciamòu Disneyland, a l’è stæta into 1955 e a dirètta televixîva da ABC a l’è stæta vista da 70 milioin de personn-e. Into primmo meize d’avertûa o parco o l'à riçevûo ciù de 20.000 vixitatoî a-o giorno, pe'n totâle de 3,6 milioin into primmo anno.
Into 1954, in sce conseggio do Roy, a l’é stæta caciâ in scia ræ televixîva ABC a trasmiscion Walt Disney’s Disneyland, condûa da-o mæximo Disney. Into l’anno dapeu, o l’è stæto realizòu The Mickey Mouse Club, dedicòu a-i picini; pe de ciù, son stæti prodûi tanti film pe-a televixon e, into 1956, a l'é stæta fondâ a câza discogràfica Disneyland Records.
Into 1959 o Disney o l'è stæto consulente pe l'Espoxiçión Naçionâle Americann-a de Mösca, pe-a quæ o l'à realizòu un corto a 360° de 19 minûti ciamòu America the Beautiful. L'anno dapeu o l'è stæto prexidénte do comitâto çerimoniâle pe-i Zêughi Ölìnpici Invernâli de Squaw Valley, in California. A-a fin di anni ’50 ghe son stæte varri cangiamenti inta produçion di lungometraggi animæ: Lilli e o pelandron (do 1955) o l’é stæto o primmo film animòu in CinemaScope, A bella adormîa (do 1959) o primmo in Technirama 70 mm e 101 dalmati (do 1961) o primmo animòu co-a cserografîa.
Into 1964 o l’é stæto distriboîo Mary Poppins, film bazòu in sce l’omònimo lìbbro de P.L.Travers (a quæ però a l’è stæta insodisfâ da-o rizultâto) de maggiô sucesso de tùtto o deçennio[14]. Senpre inti anni ’60 o Disney o l’à sponciòu pe a realizaçion de animatronic, comme Great Moments with Mr. Lincoln, ‘n’animatronic che interpeâva o prexidente Abraham Lincoln.
A-a fin do 1965 o Disney o l’à iniçiòu a progetaçion d’un nêuvo parco de divertimenti in Flòrida, ciamòu Disney World, o quæ o l'avieiva dovûo avéi a-o seu interno ‘na verscion de Disneyland ciù grande, ciamâ Magic Kingdom.
A mòrte
[modìfica | modìfica wikitèsto]O Disney, za da grande goæra, o s'êa dimostròu un ascidoo fumatô e into novenbre do 1966 o gh'é stæto diagnosticòu un càncou a-o pormón. Pöco tenpo dapeu, into 15 de dexénbre, o Disney o l'é mòrto pe 'n colasso circolatöio, a l'etæ de 65 anni[5]. Into commentâ a sò scomparsa, l'alôa governatô da Califòrnia, Ronald Reagan, o l'à dîto che «da ancheu o mondo o l'é ciù pövio»[15]. O sò còrpo o l'é stæto cremòu e e çénie pòste into Forest Lawn Cemetery, a Los Angeles[16].
Filmografîa
[modìfica | modìfica wikitèsto]Film in live-action
[modìfica | modìfica wikitèsto]Produtô
[modìfica | modìfica wikitèsto]- L'Îzoa do tezöo (Treasure Island), 1950
- Robin Hood e i conpagni da forèsta (The Story of Robin Hood and His Merrie Men), 1952
- Rob Roy (Rob Roy: The Highland Rogue), 1953
- Stormy, the Thoroughbred, 1954
- Davy Crockett, 1955
- Music Land, 1955
- E 22 spîe de l'Union (The Great Locomotive Chase), 1956
- Caravâna vèrso o West (Westward Ho, the Wagons!), 1956
- Old Yeller, 1957
- Johnny Tremain, 1957
- A lûxe inta foresta (The Light in the Forest), 1958
- O segno do Zòrro (The Sign of Zorro), 1958
- Third Man on the Mountain, 1959
- Rapîo (Kidnapped), 1960
- Pollyanna, 1960
- Dêxe che àn özòu (Ten who Dared), 1960
- The Absent Minded Professor, 1961
- The Parent Trap, 1961
- Greyfriars Bobby, 1961
- Moon pilot, 1962
- Mary Poppins, 1964
Film d'animaçión
[modìfica | modìfica wikitèsto]Produtô
[modìfica | modìfica wikitèsto]- Giancanéie e i sette nâni (Snow White and the Seven Dwarfs), 1937
- Pinòcchio, 1940
- Fantaxîa (Fantasia), 1940
- Dumbo, 1941
- Bambi, 1942
- Saludos Amigos, 1942
- I tre caballeros, 1944
- Mûxica méistro (Make Mine Music), 1946
- Bongo e i tre avventurieri (Fun and Fancy Three), 1947
- Tenpo de melodîe (Melody Time), 1948
- E aventûe de Ichabod e Mr. Toad (The Adventures of Ichabod and Mr. Toad), 1949
- Çenêla (Cinderella), 1950
- Alîce into Paize de mävégge (Alice in Wonderland), 1951
- Peter Pan, 1953
- Lilli e o pelandrón (Lady and the Tramp), 1955
- A bella adormîa (Sleeping Beauty), 1959
- 101 dalmata (101 dalmatians), 1961
- A spâ inta ròcca (The Sword in the Stone), 1963
- O lìbbro da gióngla (The Jungle Book), 1967
Prémmi e riconosciménti
[modìfica | modìfica wikitèsto]Inta tùtta a sò vìtta, Walt Disney o l'à vinto molti prémmi. O l'é a personn-a c'a l'é stæta nominâ pe-o magiô nùmero de òtte a-i Prémmi Oscar inta stöia (59) e c'a l'à vinto o magiô nùmero di sti prémmi(26)[17]
Prémmi Oscar
[modìfica | modìfica wikitèsto]- 1932 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Flowers and Trees): goägnòu
- 1932 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Mickey's Orphans): candidòu
- 1932 – Oscar önöâio "pe a creaçión de Topolìn" [10]
- 1934 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (The Three Little Pigs): goägnòu
- 1934 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Bulding a Building): candidòu
- 1935 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (The Tortoise and the Hare): goägnòu
- 1936 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Three Orphan Kittens): goägnòu
- 1937 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (The Country Cousin): goägnòu
- 1938 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (The Old Mill): goägnòu
- 1939 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Ferdinand the Bull): goägnòu
- 1939 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Brave Little Tailor): candidòu
- 1939 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Good Scouts): candidòu
- 1939 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Mother Goose Goes to Hollywood): candidòu
- 1939 – Oscar önöâio "pe a realizaçion de Gaincanéie e i sette nâni" [11]
- 1940 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (The Ugly Duckling): goägnòu
- 1940 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (The Pointer): candidòu
- 1942 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Lend a Paw): goägnòu
- 1942 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Truant Officer Donald): candidòu
- 1943 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Der Fuehrer's Face): goägnòu
- 1943 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (The Grain That Built a Hemisphere): candidòu
- 1943 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (The New Spirit): candidòu
- 1944 – Oscar pe-o mêgio corto documentâio (Water: Friend or Enemy): candidòu
- 1944 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Reason and Emotion): candidòu
- 1945 – Oscar pe-o mêgio documentâio (How to Play Football): candidòu
- 1946 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Donald's Crime): candidòu
- 1947 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Squatter's Rights): candidòu
- 1948 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Chip an' Dale): candidòu
- 1948 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Pluto's Blue Note): candidòu
- 1949 – Oscar pe-o mêgio corto (Seal Island): goägnòu
- 1949 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Mickey and the Seal): candidòu
- 1949 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Tea for Two Hundred): candidòu
- 1950 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Toy Tinkers): candidòu
- 1951 – Oscar pe-o mêgio corto (In Beaver Valley): goägnòu
- 1952 – Oscar pe-o mêgio corto (Nature's Half Acre): goägnòu
- 1952 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Lambert the Sheepish Lion): candidòu
- 1953 – Oscar pe-o mêgio corto (Water Birds): goägnòu
- 1954 – Oscar pe-o mêgio documentâio (The Living Desert): goägnòu
- 1954 – Oscar pe-o mêgio corto documentâio (The Alaskan Eskimo): goägnòu
- 1954 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Toot, Whistle, Plunk and Boom): goägnòu
- 1954 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Rugged Bear): candidòu
- 1954 – Oscar pe-o mêgio corto (Bear Country): goägnòu
- 1954 – Oscar pe-o mêgio corto (Ben and Me): candidòu
- 1955 – Oscar pe-o mêgio corto documentâio (The Vanishing Prairie): goägnòu
- 1955 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Pigs Is Pigs): candidòu
- 1955 – Oscar pe-o mêgio corto (Siam): candidòu
- 1956 – Oscar pe-o mêgio corto documentâio (Men Against the Arctic): goägnòu
- 1956 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (No Hunting): candidòu
- 1956 – Oscar pe-o mêgio corto (Switzerland): candidòu
- 1957 – Oscar pe-o mêgio corto (Samoa): candidòu
- 1958 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (The Truth About Mother Goose): candidòu
- 1959 – Oscar pe-o mêgio corto (Gran Canyon): goägnòu
- 1959 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Paul Bunyan): candidòu
- 1960 – Oscar pe-o mêgio corto documentâio (Donald in Mathmagic Land): candidòu
- 1960 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Noah's Ark): candidòu
- 1960 – Oscar pe-o mêgio corto (Mysteries of the Deep): candidòu
- 1961 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Goliath II): candidòu
- 1961 – Oscar pe-o mêgio corto (Islands of the Sea): candidòu
- 1962 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Aquamania): candidòu[18]
- 1963 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Symposium on Popular Songs): candidòu[19]
- 1965 – Oscar pe-o mêgio film (Mary Poppins): candidòu[20]
- 1969 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Winnie the Pooh and the Blustery Day): goägnòu[21][22]
Onorificénse
[modìfica | modìfica wikitèsto]Legion d'önô (1935)[23] | Fransa | |
Medaggia d'öu do Congresso (1968) | USA | |
Medaggia prescidençiale da libertæ (1984) | USA | |
Kentucky Colonel | Kentucky (USA) |
Nòtte
[modìfica | modìfica wikitèsto]- ↑ https://web.archive.org/web/20160503192312/http://www.oxforddictionaries.com/definition/english/disney-walt
- ↑ grafîa monegasca
- ↑ 3,0 3,1 "The Art of Walt Disney from Mickey Mouse to the Magic Kingdom" de Christopher Finch (1999)
- ↑ https://web.archive.org/web/20160507092701/http://query.nytimes.com/gst/abstract.html?res=9C02E6D61130E03ABC4E52DFB467838D679EDE
- ↑ 5,0 5,1 Disney's World de Leonard Mosley
- ↑ https://web.archive.org/web/20160505063818/https://thewaltdisneycompany.com/about/
- ↑ https://archive.ph/20130419175807/http://www.bbc.co.uk/news/magazine-19910825
- ↑ https://web.archive.org/web/20150429005131/http://www.waltdisney.org/content/secret-talks
- ↑ https://web.archive.org/web/20080710052034/http://disney.go.com/disneyatoz/familymuseum/exhibits/articles/mickeymousegoldenage/index.html
- ↑ 10,0 10,1 https://web.archive.org/web/20160507092803/http://www.oscars.org/oscars/ceremonies/1933
- ↑ 11,0 11,1 https://web.archive.org/web/20160507092742/http://www.oscars.org/oscars/ceremonies/1939
- ↑ https://web.archive.org/web/20140602200043/http://www.waltdisney.org/content/disney-brothers-face-fiscal-crisis
- ↑ https://web.archive.org/web/20060518072723/http://disney.go.com/disneyatoz/familymuseum/exhibits/articles/dreamingdisneyland/index.html
- ↑ https://web.archive.org/web/20160414231355/http://www.telegraph.co.uk/culture/film/film-news/9195930/Story-of-how-Mary-Poppins-author-regretted-selling-rights-to-Disney-to-be-turned-into-film.html
- ↑ www.dailybest.it, Walt Disney
- ↑ Walt Disney Biography
- ↑ https://web.archive.org/web/20160402095027/http://awardsdatabase.oscars.org/ampas_awards/help/statistics/Gen-NomsFacts.pdf
- ↑ http://www.oscars.org/oscars/ceremonies/1962
- ↑ http://www.oscars.org/oscars/ceremonies/1963
- ↑ https://web.archive.org/web/20121004040809/http://travel.usatoday.com/alliance/destinations/mouseplanet/post/2012/02/And-The-Academy-Award-Goes-To%E2%80%A6Walt-Disney/632850/1
- ↑ pòstumo
- ↑ http://www.oscars.org/oscars/ceremonies/1969
- ↑ "Untitled", Manchester Guardian, 20 dezenbre 1935
Bibliografîa
[modìfica | modìfica wikitèsto]- (EN) Neal Gabler, Walt Disney: The Biography, 3ª ed., Aurum, 2011, ISBN 1-845-13674-8.
- (EN) Neal Gabler, Walt Disney: An American Original, 4ª ed., Disney Book Group, 2017, ISBN 1-368-02718-0.
Âtri progetti
[modìfica | modìfica wikitèsto]- Wikimedia Commons a contêgne di files in sce Walt Disney
Colegamenti estèrni
[modìfica | modìfica wikitèsto]Contròllo de outoritæ | VIAF (EN) 36927108 · ISNI (EN) 0000 0001 2128 0724 · SBN (IT) CFIV021529 · Europeana (EN) agent/base/146949 · LCCN (EN) n78095660 · GND (DE) 118526006 · BNF (FR) cb11994688k (data) · BNE (ES) XX1163376 (data) · ULAN (EN) 500025598 · NLA (EN) 35037590 · NDL (EN, JA) 00437974 · WorldCat Identities (EN) n78-095660 |
---|