Walt Disney

Da Wikipedia
Vanni a: navegaçión, çerca
ZE Questa pagina a l'è scrîta in zenéize
AcLiBr.jpg

A Grafîa adeuviâ a l'é quélla de l'Académia Ligùstica do Brénno

Walt Disney into 1946

Walter Elias Disney, conosciûo comme Walt Disney (pronùnçia: /ˈdɪzni/[1]; dìzni / dëzni[2]), (Chicago, 5 dexénbre 1901 – Burbank, 15 dexénbre 1966), o l'é stæto un animatô, cineàsta, inprenditô, dopiatô e produtô cinematogràficco americàn. Pioniê da indùstria americann-a de l'animaçión, o Disney o l'é famôzo pe avéi creòu, insémme a Ub Iwerks, o personàggio de Topolìn e pe avéi prodûto o prìmmo film d'animaçión in technicolor: Giancanéie e i sette nâni (1937). O l'é stæto ascì o fondatô da The Walt Disney Company e ideatô de Disneyland.

Biografîa[Càngia | modifica wikitesto]

I prìmmi anni[Càngia | modifica wikitesto]

Walter Elias Disney o l’êa nasciûo o 5 dexénbre 1901, a-o 1249 de Tripp Avenue, inte un quartiê de Chicago, Illinos. Lê o l’êa o quarto fìggio de Elias Disney, nasciûo in Canadà da genitôri irlandéixi, e Flora Call, de discendensa tedesca e ingléize. Prìmma de Walt êan nasciûi Herbert, Raymond e Roy e sò seu Ruth a l’êa nasciûa into 1903. Quande Walt avéiva quattro anni, a seu famìggia a s’êa trasferîa a Marceline, Missouri, donde o seu barba Robert avéiva acatòu tæra.

Into 1911 i Disney êan andæti a Kansas City[3], donde vivêivan i sò fræ Herbert e Raymond. Li o Disney o l’à incontròu a schêua de Walter Pfeiffer, che o l’à introdûo into móndo di Vaudeville e do cîne. Walt agiutâva seu poæ co-i fræ  a distribuî i giornâli inte i barachìn, alsândose ascì a-e 4.30 do matìn. O Disney o s’êa diplomòu a-a schêua secondària de Benton l’8 zùgno 1917 e in quell’anno o s’êa iscrîto a-o córso de l’Art Institute of Chicago.   

Esendo stæto refuòu da l'esèrcito perché tròppo zoêno, o l’aiva falsificòu o seu certificato de nascita pe poéi conbâtte in Europa. Arolòu cómme goidatô d’anbulànsa, o Disney o l’êa arivòu a novenbre do 1918, dapeu a fìn da goæra. O Disney o l’aiva decoròu o fianco de l’anbulànsa co-i personaggi di cartöni, e dötréi seu diségni son stæti publichæ in sciô giornâle de l'esèrcito Stars and Stripes.[4] O l’êa tornòu a Kansas City inte l’ötôbre do 1919, donde o l’à louòu cómme aprendìsta into Pesmen-Rubin Commercial Art Studio, disegnando ilustraçioìn pe-a publicitæ, spetàcoli teatrâli e cataloghi. In quello perîodo o l’é diventòu amîgo do Ub Iwerks.    

Cariêra[Càngia | modifica wikitesto]

1920-1928[Càngia | modifica wikitesto]

Un corto Laugh-O-Gram (1921)

Into zenâ 1920, dæto che i goâgni di Pesmen-Rubin êan armenæ, o Disney e l’Iwerks êan stæti licençiæ. Intræ in sociêtæ, i doî son stæti contatæ dâ Kansas City Film Ad Company, do A. V. Cauger, pe realizâ cartoìn animæ publicitâi co-a técnica da cutout animation (animaçión realizâ mesciândo pessi de papê).[5] Coscì o Disney o s’êa interesòu a l’animaçión; a ògni mòddo lê o preferîva 'n'animaçión ciù scìmile a quella de Koko the Clown ò Mutt and Jeff (sàiva a dî disegnâ in sce ciù féuggi de papê). Agiutandose co’n lìbbro in sce l’animaçión e ‘na machina fotogràfiga, o l’aiva iniçiòu a sperimentâ da câ sò.

Entròu in dezacòrdio co Cauger, o Disney o l’à fondòu un nêuvo stùdio co Fred Harman, co-o quæ o l'à fæto curtometraggi animæ pe-o Newman Theater, ciamæ “Newman’s Laugh-O-Grams”.  Into mazzo do 1921, graçie a-o sucésso de “Laugh-O-Gram”, o Disney o l’à possûo fondâ o Laugh-O-Gram Studio, asuméndo ciù animatoî (tra i quæ Hugh, fræ de Barman, Rudolf Ising e l’Iwerks). A ògni mòddo, i cartoìn prodûti no ricavâvan tanto dinâ, coscì o Disney a l’à iniçiòu a prodûe “Alice’s Wonderland” ("o móndo de mävégge de Alîce"),  mesciândo ripréize da-o vîvo co l’animaçión[3]. O córto, de 12 menûti, o l’è stæto però conpletòu troppo tardi pe sarvâ o stùdio, che o l’é falîo into 1923. 

O Disney o s’é trasferîo a Hollywood into lùggio do 1923. Scibén che o centro de l’animaçión o l’êa New York, lê o l’é andæto a Los Angeles perché sò fræ Roy o l’êa lì in convalescénsa pe-a tubercolòsi. Inta California o Disney o l’é riuscîo a stipolâ ‘n contræto co Margaret J. Winkler, a distribotôa de cartoìn che a l’aiva apénn-a perso i diritti pe Out of the Inkwell e Felix the Cat e a l'aiva bezéugno d'un nêuvo produtô. I Disney àn possûo coscì prodûe ciù série de Alice's Wonderland. Fondòu insémme a Roy o Disney Brothers Studio, o Disney o l'à persoâzo o Davis a andâ a Hollywood co’n contræto da 100$ a-o méize e into zùgno do 1924 l’Iwerks ascì o l’è arivòu inta California[6].

'Na locandinn-a de un corto de Oswald the Lucky Rabbit

A l’iniçio do 1925, o Disney o l’à asónto ‘na inciostratôa, Lillian Bounds. Lô se son spozæ into lùggio do stésso anno. O matrimònio o l’é stæto generalménte felîçe, scibén che, cómme dixe o biogràfo do Disney Neal Gabler, lê a “no acetâva façilménte e decixoìn e o status do Walt, ametténdo che sò maio o dixêa a-e personn-e che se sentîva asediòu”. Da-a sò unión o l'é nasciûo dôe figge, Diane (nasciûa into dexénbre do 1933) e Sharon (adotâ quande a l’aiva sêi setemann-e, fæto che o no l’é stæto mâi ascôzo). I Disney, sorviatûtto dapeu o rapiménto Lindbergh, êan atenti a no fâ fotografâ dai giornalisti e figêue.

Into 1926 a distribuçión di córti de Alice a l’é pasâ a-o maio da Winkler, Charles Mintz, o quæ aiva ‘n rapòrto teizo co-o Disney. Dapeu a fin da série de Alice, into 1927, o Disney o l’à decizo de prodûe ‘na série pe l’Universal Pictures bazâ in sce’n personaggio creòu da-o Disney e l’Iwerks, ciamòu Oswald the Lucky Rabbit (Oswald o conìggio fortunòu)[7].        

Into frevâ do 1928 o Disney o l’é andæto a New York pe ötegnî da-o Mintz a magiô quòta de goâgni; però o distributô, dapeu avéi persoâzo molti colêghi do Disney (tra i quæ Harman, Ising, Carman Maxwell e Friz Freleng), sapendo che i dirìtti do personaggio Oswald êan a l’Universal, ghe voéiva redûe o stipéndio, minaciândo de prodûe in propio a série a un refûo do Disney. O Disney o l’à refutòu e o l’à perso coscì tùtti i sò colaboratoî, levòu Iwerks[8].     

1928-1933[Càngia | modifica wikitesto]

O Disney e Iwerks, pe revaleggiâ co-i vêgi colêghi, àn svilupòu un personaggio scìmile a un ràtto antropomòrfo, fòscia inspiròu a un ratto che o Walt o tegnîva méntre louâva pe-i Laugh-O-Gram. O Disney o voléiva ciamâ a nêuva creaçión “Mortimer Mouse”, ma a Lillian pensava che foîse troppo sgoazôso, e a l’à sugerîo o nómme “Mickey”.  Iwerks o l’à disegnòu o Mickey Mouse (Topolìn), mentre o Disney o l’à dopiòu o personaggio fin a-o 1947, dando – cómme ‘n inpiëgòu o l’à dîto – a sò ànima[9].

 Topolìn o l’à fæto a sò primma apariçión inti córti Plane Crazy e The Gallopin’ Gaucho, i quæ, però, no àn trovòu un distributô. Visto o sucèsso do film The Jazz Singer (1927), o Disney o l’à decîzo de adeuviâ o són sincronizòu into sò terso córto, Steamboat Willie, pe creâ o primmo cartón sonòro. Dapeu o Disney o l’à fæto un contræto co-o vêgio dirigénte de l’Universal, Pat Powers, pe adeuviâ o scistêma de registraçión “Powers Cinephone”; Cinephone o l’è poi diventòu o nêuvo distributô di primmi cartoìn sonòri do Disney. Steamboat Willie o l’é stæto proietòu pe a primma vòlta o 18 novenbre 1928 a-o Universal's Colony Theatre de New York, ötegnendo coscì tanto sucesso da portâ o Disney a distribuî i âtri doî córti.

Into 1929, dapeu o sucesso da série do Mickey Mouse, o Disney o l’à iniçiòu, co-a sciortîa de The Skeleton Dance de l’Iwerks, a produçión de unn-a série muxicâle co l’agiùtto de Carl Stanning: E Scinfonîe alêgre. Scibén a popolaritæ di córti Disney, i fræ Disney pensâvan de no reçéive o giùsto goâgno da Powers. Into l’anno dapeu, o Disney o l’à provòu a domandâ ‘n aomênto a Powers, o quæ però o l’à refuòu e o l’à dîto che l’Iwerks aviæ louòu pe lê; pe de ciù o Stanning o s’é dimisso. O Disney o l’é cheito in depresción into l'ötôbre do 1931, prendendose ‘na pösa da-o lòu.

A-o ritórno dâ convalescénsa, o Disney o l’à firmòu ‘n contræto co-a Columbia Pictures pe-a distriboçión di cartoìn. Into 1932 o l’é stæto distriboîo a Silly Simphony Flowers and Trees, o primmo cartón che o l'à adeuviòu o Technicolor, in sciô quæ o Disney o l’à avûo l’escluxîva fin a-o 1935. Questo córto o l’à avûo tanto sucesso e o l’à fæto goägnâ a-o Disney o seu primmo Oscar into 1933. Into mæximo anno, o Disney o l’é stæto nominòu ascì pe-o córto Mickey’s Orphans e o l’à goägnòu ‘n Oscar önöâio “pe a creaçión do personaggio de Topolìn”. [10]

Into 1933 o Disney o l’à prodûto “The Three Little Pigs” (I trei porchettin), corto che o l’à goagnòu  l’Academy Award pe-o mêgio cortometraggio animòu; pe de ciù, a-a fin do 1933, o staff do studio o l’êa aomentòu a 200 personn-e.    

1934-1941    [Càngia | modifica wikitesto]

Walt Disney into trailer de Giancanéie (1937)

Into zùgno do 1934 o Walt o l’à anonçiòu a-o The New York Times a produçión do primmo film animòu da stöia, intitolòu Giancanéie e I sette nâni. A Hollywood gh’êa pöca fidùccia into progetto, ciamòu baifardaménte “Matô Disney”, e scinn-a sò mogê e sò fræ l’àn consegiòu de molâ; o Disney, a ògni mòddo, o s’é dedicòu co determinaçión a-a realizaçión do film. Pe-o magiô realismo into disegno, infæti, o l’à asónto di atoî, e adreitûa o l’à portòu di animali inti stûdi, di quæ i disegnatoî potean studiâ i moviménti. I ténici Disney, pe de ciù, àn svilupòu ‘na càmera multiciàn capâçe de dâ magiô profonditæ a-e scêne (adeuviâ a primma vòtta into corto goagnatô de un premmio Oscar “The Old Mill”) .    

Giancanéie, costòu a-a fin 1.500.000 dòllari (séi vòtte tanto o budget iniçiâle), o l’é stæto mostròu in anteprìmma into dexénbre do 1937 e distriboîo inti cîni americhen into fevrâ do 1938.  O film o l’é stæto un sucèsso: a-o mazzo do 1939 eân stæti goägnæ 6.500.000 dòllari, diventândo a pelìcola de ciù sucèsso da stöia primma da sciortîa de "Vîa co-o vénto". Giancanéie o l’é stæto nominòu a-i Oscar pe-a mêgio colònna sonöra e o Disney o l’à goägnòu ‘n Oscar önöâio pe-a realizaçion do film, formòu da ‘na statoétta e sétte statoetinn-e.[11] Graçie a-i goâgni do film, o Disney o l’à possûo costroî a nêuva sêde di studios a Burbank (California), avèrti into dexénbre do 1939.     

Into 1938 a l’é stæta iniçiâ a produçion de dôe nêuve pelìcole: Pinocchio e Fantaxîa. Tutti doî i film son stæti distriboîi into 1940 e, sciben a strabónn-a acoliénsa da critica e do pùblico, i son stæti di insucessi comerciâli a caoza de o serâ do mercòu europêo pe-a guæra. O studio o s'é ritrovòu pin de débiti e ghe son stæti di taggi a-i salâi, caozândo into 1941 un sciòpero di animatoî inta produçion de Dumbo, che o l’é duòu çinque setemann-e. Senpre into 1941 o Disney o l’à fæto ‘n viaggio in America latinn-a pe cónto do governo american.

1941-1950[Càngia | modifica wikitesto]

Dumbo o l’é distriboîo into ötòbre 1941, registrândo un bon sucesso. In dexénbre i Stati Unîi son intræ in guæra. O Disney, acordândose co-o Segretâio do Tezöo Henry Morgenthau Jr., o l’à iniçiòu a produçión de corti propagandistici pe l’acquisto de créditi de guæra (comme Der Fuehrer’s Face ò Victory Through Air Power). Questi corti no àn fæto goagnâ molto dinâ; pe de ciù, o quinto film do Disney, Bambi, a-a sò sciortîa into arvî do 1942 o no l’é riuscîo a ricuperâ i cósti de produçión, portândo a conpagnîa a avéi un débito co-a Banca d’America.[12] A produçión di corti a l’é calâ in quei dêx’anni, a caoza ascì da concorensa da Warner Bros. e da Metro-Goldwyn-Mayer. Into 1942 e into 1944 son stæti distriboîi i doî film derivæ da-o viaggio do Disney in Sud America: Saludos Amigos e I tre caballeros. A-a meitæ do dexénnio a l’è stæta iniçiâ a produçión de lungometraggi a técnica mesccia, segondo o sugeriménto do Roy.  Parte do débito, de ciù, a l’è stæto estinto co-a rediçion de Giancanéie into 1944.

Dapeu a guæera, into mêzo da “caccia a-e strîe”, o Disney, in mòddo molto controvèrso, o l’à acuzòu davanti a Comiscion pe-e ativitæ antiamericann-e (House Un-American Activities Committee) di dirigenti sindacâli de l’aziénda, tra i quæ Herbet Sorrel, David Hilberman and William Pomerance,de êse comunìsti.    

Inta seconda meitæ di anni '40 o Disney, trasferîose a Holmby Hills (Los Angeles), o l’à fæto costroî ‘na locomotîva pe-a ferovîa do sò giardin, ciamâ dapeu in önô de sò mogê Lilly Belle.

1950-1966[Càngia | modifica wikitesto]

Walt Disney o mostra o progetto de Disneyland ai fonçionâi da contêa di Orange (dexenbre 1954)

 Into 1950 o film Çenêla, o primmo lungometraggio animòu do Disney dòppo 'na pösa de sette anni, o l’à inaoguròu, co-o sò sucesso, ‘na nêuva stagion de produçioin animæ; de ciù, sénpre into 1950, o l’é stæto prodûo L’Îzoa do Tezöo (Treasure Island), o primmo di film Disney in live action.  Dâ seconda meitæ di anni ’50 o Disney o l’à lasciòu a supervixon de l’animaçion a-i “Nine Old Men”,  o grùppo di sò ciù inportanti animatoî.

 Un di prinçipæ interèsci do Disney o l’êa a realizaçion de 'n parco de divertimenti, un spaçio «polîo, incontaminòu  donde i genitoî e i figêu potesan demoâse».[13]  Into marso do 1952 o l'à avûo i permìsci pe costroî un parco a têma vixin a-i studi Disney,  a ògni mòddo o zèrbo o l’êa troppo picin e o n'é stæto çernûo 'n âtro a 56 km da-o studio. Dapeu a progetaçion (realizâ asemme a-i Imagineers, o grùppo di animatoî e designer asoldòu pe-o cònpito), i læ son iniçiæ into lùggio do 1954, finendo l’anno dapeu. L’inaoguraçion do parco, ciamòu Disneyland, a l’è stæta into 1955 e a dirètta televixîva da ABC a l’è stæta vista da 70 milioin de personn-e. Into primmo meize d’avertûa o parco o l'à riçevûo ciù de 20.000 vixitatoî a-o giorno, pe'n totâle de 3,6 milioin into primmo anno.    

Into 1954, in sce conseggio do Roy, a l’é stæta caciâ in scia ræ televixîva ABC a trasmiscion Walt Disney’s Disneyland, condûa da-o mæximo Disney. Into l’anno dapeu, o l’è stæto realizòu The Mickey Mouse Club, dedicòu a-i picini; pe de ciù, son stæti prodûi tanti film pe-a televixon e, into 1956, a l'é stæta fondâ a câza discogràfica Disneyland Records.    

Into 1959 o Disney o l’è stæto consulente pe a Espoxiçion Naçionale Americann-a de Mösca, pe a quæ o l’à realizòu un corto a 360° de 19 minuti ciamòu America the Beautiful. L’anno dapeu o l’è stæto prexidente do comitâto çerimoniâle pe i Zêughi Ölìnpici Invernâli di Squaw Valley, in California.   

Filmografîa[Càngia | modifica wikitesto]

Film in live-action[Càngia | modifica wikitesto]

Produtô[Càngia | modifica wikitesto]

Film d'animaçión[Càngia | modifica wikitesto]

Produtô[Càngia | modifica wikitesto]

Prémmi e riconosciménti[Càngia | modifica wikitesto]

Into tutta a sò vìtta, Walt Disney o l'à vinto molti prémmi. O l'é a personn-a che a l'é stæta nominâ pe o magiô nùmero de òtte a i Prémmi Oscar inta stöia (59) e che ne a l'à vinto o magiô numero (26)[14]

Prémmi Oscar[Càngia | modifica wikitesto]

  • 1932 – Oscar pe o mêgio corto animòu (Flowers and Trees): goägnòu
  • 1932 – Oscar pe o mêgio corto animòu (Mickey's Orphans): candidòu
  • 1932 – Oscar önöâio "pe a creaçión de Topolìn" [10]
  • 1934 – Oscar pe o mêgio corto animòu (The Three Little Pigs): goägnòu
  • 1934 – Oscar pe o mêgio corto animòu (Bulding a Building): candidòu
  • 1935 – Oscar pe o mêgio corto animòu (The Tortoise and the Hare): goägnòu
  • 1936 – Oscar pe o mêgio corto animòu (Three Orphan Kittens): goägnòu
  • 1937 – Oscar pe o mêgio corto animòu (The Country Cousin): goägnòu
  • 1938 – Oscar pe o mêgio corto animòu (The Old Mill): goägnòu
  • 1939 – Oscar pe o mêgio corto animòu (Ferdinand the Bull): goägnòu
  • 1939 – Oscar pe o mêgio corto animòu (Brave Little Tailor): candidòu
  • 1939 – Oscar pe o mêgio corto animòu (Good Scouts): candidòu
  • 1939 – Oscar pe o mêgio corto animòu (Mother Goose Goes to Hollywood): candidòu
  • 1939 – Oscar önöâio "pe a realizaçion de Gaincanéie e i sette nâni" [11]
  • 1940 – Oscar pe o mêgio corto animòu (The Ugly Duckling): goägnòu
  • 1940 – Oscar pe o mêgio corto animòu (The Pointer): candidòu
  • 1942 – Oscar pe o mêgio corto animòu (Lend a Paw): goägnòu
  • 1942 – Oscar pe o mêgio corto animòu (Truant Officer Donald): candidòu
  • 1943 – Oscar pe o mêgio corto animòu (Der Fuehrer's Face): goägnòu
  • 1942 – Oscar pe o mêgio corto animòu (Truant Officer Donald): candidòu

Onorificense[Càngia | modifica wikitesto]

Nòtte[Càngia | modifica wikitesto]

  1. https://www.webcitation.org/6h27GeD7e?url=http://www.oxforddictionaries.com/definition/english/disney-walt
  2. grafîa monegasca
  3. 3,0 3,1 "The Art of Walt Disney from Mickey Mouse to the Magic Kingdom" de Christopher Finch (1999)
  4. https://web.archive.org/web/20160507092701/http://query.nytimes.com/gst/abstract.html?res=9C02E6D61130E03ABC4E52DFB467838D679EDE
  5. Disney's World de Leonard Mosley pag.16
  6. https://web.archive.org/web/20160505063818/https://thewaltdisneycompany.com/about/
  7. https://www.webcitation.org/6h26yrmZv?url=http://www.bbc.co.uk/news/magazine-19910825
  8. https://web.archive.org/web/20150429005131/http://www.waltdisney.org/content/secret-talks
  9. https://web.archive.org/web/20080710052034/http://disney.go.com/disneyatoz/familymuseum/exhibits/articles/mickeymousegoldenage/index.html
  10. 10,0 10,1 https://web.archive.org/web/20160507092803/http://www.oscars.org/oscars/ceremonies/1933
  11. 11,0 11,1 https://web.archive.org/web/20160507092742/http://www.oscars.org/oscars/ceremonies/1939
  12. https://web.archive.org/web/20140602200043/http://www.waltdisney.org/content/disney-brothers-face-fiscal-crisis
  13. https://web.archive.org/web/20060518072723/http://disney.go.com/disneyatoz/familymuseum/exhibits/articles/dreamingdisneyland/index.html
  14. https://www.webcitation.org/6h22F5eNX?url=http://awardsdatabase.oscars.org/ampas_awards/help/statistics/Gen-NomsFacts.pdf

Bibliografîa[Càngia | modifica wikitesto]

Colegamenti estèrni[Càngia | modifica wikitesto]