Proa

Šta pogina ṛ’ ê š-cṛiccịa ‘n ulmioš-cu
Da Wikipedia
UL
Šta pogina ṛ’ ê š-cṛiccịa ‘n ulmioš-cu, s’cundu a gṛafia d’ Marco Michelis
Pṛoa
Fṛâziun
Pṛoa – Veduta
Pṛoa – Veduta
Višta dâ fṛâʒiun d’l Pṛoa – Bulgô Meṛlî
Localizaçión
StâtoItàlia Itàlia
Región Piemunte
Provìnsa Cuni
Comùn Ulmea
Teritöio
Coordinæ:44°07′04.19″N 7°54′17.68″E / 44.11783°N 7.90491°E44.11783; 7.90491 (Pṛoa)
Altitùdine900 m s.l.m.
Abitanti12[1]
Âtre informaçioìn
Fûzo oràrioUTC+1
Cartògrafîa
Màppa de localizaçión:
Pṛoa
Pṛoa

Pṛoa (Preallu in albenganese, Prale in italian) ṛê ina fṛâziun d’ Ulmèa, ch’ ṛô ‘ncù 12 abitonti (nüm’ṛi agiulnoi au 2019).

Geugṛâfia[modìfica | modìfica wikitèsto]

A Caplatta d’l Pṛoa ‘nsâ Pṛuvincioa

A fṛâziun a s’ tṛöva a 900 (növ’zèntu) métṛi ‘ns’ u livellu d’l moa è ṛô divèlsè bulgoi, ’mbṛicoi ‘nsa muntô d’l Possu d’l Pṛoa (1260 m), ch’ l’è ‘nsl cṛinoa fṛa a vol Aroscia è a vol Tonno. A ciü’ gṛōssa ṛê qualla dî M’lî, ch’ a s’ tṛöva ‘ns’ in pöʒʒu ch’ u dà ‘ns’ ina guṛa š-cavô da l’èuva dû Rian dî P-ndoji, muntendu ‘d ‘n Contaroina ṛê a tèlza.[2]

J’ oto bulgoi i sun: i Barotti (a Gollu), A Rōcca, i Bovi, i Luotti (Cà Suvṛone), i Licatti è a Caplatta (ch’ ṛê ‘nsa pṛuvincioa). I Batuu suvo i Bovi, lunde ch’ u j’eṛa ina vōta a ges̅c̅ịa paruchioa, è i Cöghi.

Èl cà i sun ‘n mèʒʒu ai pṛoi da š-cöa, lunde ch’è ina vōta i pultovo èl tonte vocche ch’ u j’ eṛa.

Štōṛia[modìfica | modìfica wikitèsto]

U j’è pōche ‘nfulmaziui ch’ i poḷlo d’l Pṛoa. ‘M’ ascì p’l j’ oto fṛâziui d’Ulmèa, u s’ pō’ p’nsoa al pṛ’nzippi dû švilüppu d’l bulgoi d’ muntogna, ‘ntulnu al 1600.[3] A paruchioa d’l Pṛoa r’ eṛa štô ch’m’zô ‘ntî pṛimmi oggni del 1800, quon’ ch’ u j’eṛa tonte gente ch’ i štas̅c̅èvo scilà.[2]

Da dōppu a s’cunda guèra, èl gente j’han c’munzà a ‘ndosne dal fṛâziui è ascì èl Pṛoa l’ha c’munzà a špupulose. ‘Nt’ j’ ültimi oggni cōc cà ṛê štô arngịô è calcün l’è tulna muntà a vivo ‘n lù Pṛoa.

Pōšti d’ ‘nteṛesse[modìfica | modìfica wikitèsto]

• Ges̅c̅ịa d’ Sen Zan: ṛê a parochia dî M’lî, polva, ma elegonte, èl campanin u s’vaghe ascì da j’ oto bulgoi.[4]

• Caplatta dâ Madōnna del Colmine: rê al cà suvṛone È drentu u j’è j’opeṛe d’Geniu Alduin. ‘Nsâ vota dâ geịs̅cịa dâ Madōnna del Colmine u s’ tṛöva in a fṛašcu dâ Madōnna ch’ ṛô a u rundu dis̅c̅ịöccịu ongio ‘n s’ in šfundu cèlèšte.

S’cundu a tṛadiziun Alduin u s’ eṛa išpirà, p’l li muri, al mašnoi d’l padṛun dâ tèra lunde ch’ ṛê štô foccia a geịs̅cịa, cumme Geniu u fas̅c̅èva d’lungu, che suvenzi u piova špuntu dal gente ch’ u j’eṛa ‘nsl’ poštu. Au a u dì d’ ʒô i miṛogni i sun ‘nfiltṛoi da l’ ümidità, ch’ è s’ ‘n’ s’ faṛà nènte i ṛa faṛan caṛoa [5]

• J’olgi: divelsci e spantioi ‘n tütte èl bulgoi, ina vōta duvṛoi p’l lavoa a rōba, u i n’è ‘ncù divelsci: ai M’lî, ai Bovi, ai Luotti e ascì ai Licatti.[6]

Vie di cumunicaziun[modìfica | modìfica wikitèsto]

Èl Pṛoa u s’ tṛöva ‘nsâ via pṛuvincioa 216 ch’ a ṛu culega a est cun Cṛavaina e a ovest cun Contaroina. P’ṛ arivoa ‘nt Ulmèa venta caminoa cilca 6,8 chilometṛi.

Nòtte[modìfica | modìfica wikitèsto]

  1. (IT) A fraziun d'Proa (Ulmèa), in sce italia.indettaglio.it. URL consultòu o 2 dexénbre 2021.
  2. 2,0 2,1 (IT) M. Pelazza, G. Mao, F. Merlino, D. Bassi, E. Michelis, S. Odasso, G. Casalis e G. Barrelli, Guida di Ormea, Ulmèa, Le campane di San Martino, 1986, p. 44.
  3. (IT) Cumüna d'Ulmèa, fraziùi, in sce comune.ormea.cn.it. URL consultòu o 10 dexénbre 2021.
  4. (IT) Scora furestoa ulmioš-ca, a bulgò di M'lî, in sce m.facebook.com. URL consultòu o 2 dexénbre 2021.
  5. (IT) Geniu Alduin, u travōju d'l'pitûa ulmioš-cu, in sce trucioli.it. URL consultòu o 3 dexénbre 2021.
  6. (IT) J'olgi 'nt'Ulmèa, in sce lavatoimperia.altervista.org. URL consultòu o 2 dexénbre 2021.

Oci pṛugetti[modìfica | modìfica wikitèsto]