San Fé (Arbenga)
Câa
AR
|
Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese |
San Fê frasiùn geugrafica | |
---|---|
San Fe, vistu d'in scia stradda
| |
Localizaçión | |
Stâto | Itàlia |
Región | Ligü(r)ia |
Provìnsa | Savuna |
Comùn | Arbenga |
Teritöio | |
Coordinæ: | 44°02′40.69″N 8°11′07.28″E |
Altitùdine | 60 m s.l.m. |
Abitanti | 836[1] (2007) |
Âtre informaçioìn | |
CAP | 17031 |
Prefìsso | 0182 |
Fûzo oràrio | UTC+1 |
Nomme abitanti | sanfeìn |
Sànto patrón | San Simùn e Giuda |
Giórno festîvo | 28 utùbre |
Cartògrafîa | |
San Fé (San Fedele in italiàn) a l'è ina frasiùn de Arbenga, ch'a cunta 836 abitànti (dati agiurnài au 2007).[1]
Geugrafia
[modìfica | modìfica wikitèsto]Stòia
[modìfica | modìfica wikitèsto]Abitanti
[modìfica | modìfica wikitèsto]Evulusiùn demugrafica
[modìfica | modìfica wikitèsto]Abitanti censìi[n. 1]
Posti de interesse
[modìfica | modìfica wikitèsto]Architetü(r)e religiuse
[modìfica | modìfica wikitèsto]- Gêxa paruchiâle di Santi Scimùn e Giüdda: a se tröva lungu a pruvinsâle che da Vaìn a pòrta a Villanöva. A strutü(r)a a l'è u(r)iginâ(r)ia du XIV seculu, ma u campanìn (rizalènte au seculu XII) u rizülta êsse de stìle rumanicu. L'âtribusiùn ai dui sànti a l'è avegnüa int'in segundu mumèntu, defèti presedentemènte u santu dedicata(r)iu u l'é(r)a San Fé. Da l'àula spartìa inte trê navàe (quella de mezzu cuvèrta a capriàe, e âtre dûe a cruxe(r)a), au de drentu a l'è caraterizâ daa presensa de pilàstri in laterissiu cu'a base utagunâle, racurdài da àrchi gotichi. Inta mü(r)aja da navâ de drìta se cunservan di afreschi ch'i mustran e scêne da vitta de San Giuànni u Batìsta.[12]
- U(r)atò(r)iu de San Giuvanni Batìsta, edificàu du seculu XV, se tröva au de fiancu da paruchiâle e u cunserva au sò internu ina sé(r)ie de afreschi du 1574 atribuìa a Bartolomeo Bottoneri de Che(r)àscu. Sti lì i sun presenti ai dui làtti de l'àula (cuverta a butte) e inta cuntrufaciâ, che e sun e parte ciü antìghe de l'edifissiu. U vegne rapresentàu l'episodiu da pasciùn e da messa in crûxe de Cristu. A l'è a sede da cunfraternita du paìse. Au de fö(r)a, de cuntru, l'edifissiu u se mustra sobriu, cu'u têitu a cabànna e a faciâ cu'n barcùn reundu.[13]
Architetü(r)e sivìli
[modìfica | modìfica wikitèsto]- Vìlla Còsta (o du Cian Bellìn), ti(r)â sciü fra a fìn du seculu XVI e u cumensu du XVII dai frài Costa, a se tröva a San Fé inta regiùn cu'u mèximu numme. A pusisiùn pe'a sò custrusiùn a l'e(r)a stèta sernüa vista a vixinansa da sitè e a tranquilitè du pòstu, ideâle pe l'instalasiùn de 'n giardìn scignurìle, cun tantu de decu(r)asiùi de marma(r)u e de funtâne. A vìlla a presènta, versu a pruvinsâle ch'a porta in Lüxignàn in carateristicu purtâle d'ingressu in bügnàu, ch'u l'inmetteva versu u giardìn da prupietè, in sciu che se ghe faciâvan a cà veggia dìta "A Tûre", 'na capélla privâ dedicâ a San Giuànni u Batìsta e a rexidènsa stessa, pü(r)e s'ancöi du cumplessu u(r)igina(r)iu u l'è restàu pôcu.[14]
- Villa Borea-Ricci, cunusciüa ascì cumme u cunvèntu de muneghe de San Fé, vista a destinasiùn ch'a l'ha avüu a partì dau 1903, quand'e sun rivàe in Arbenga quatòrze muneghe Ursulìne scapàe daa Fransa, in esiliu vista l'emanasiùn lézze Combe, che gh'axeva pruibìu l'insegnamèntu. Avanti ch'a l'avesse sta funsiùn religiusa a l'e(r)a a rexidènsa di marchesi, che difatti i s'e(r)an mustrài ben dispunibili a uspitâle. Inti ànni u cunvèntu u vegne ascì trasfurmàu inte 'n istitüu sculasticu pe' l'aviamèntu magistrâle, ricunusciüu ufisialmènte du 1936, asèmme ae scöe meddie. A cumünitè a se desfà intu nuvèmbre du 1991, quande a San Fé restan numma che sètte religiuse, mèntre du 2017 ascì e ürtime trê l'han lasciàu sta sêde, che cuscì a l'ha seràu du tüttu.[15]
Ecunumia
[modìfica | modìfica wikitèsto]Vie de cumünicasiùn
[modìfica | modìfica wikitèsto]Àtre frasiùi d'Arbenga
[modìfica | modìfica wikitèsto]Nòtte
[modìfica | modìfica wikitèsto]- Nòtte au tèstu
- ↑ Dau 1951 u dàttu u se riferisce numma che aa pupulasiùn ürbâna de San Fé, scicumme che u paise u passa int'in'ünica ünitài de rilevamèntu cun Lüxignan, cu'u valû pe'e cà spantegàe ch'u vegne dunca a cuntà pe' l'insemme de due frasiùi e, dau 1991, pe'u cumün intregu. Dau 1981 nu gh'è du tüttu de infurmasiùi mancandu a spartisiùn fra i dui sèntri ch'i furman l'ünitài de rilevamèntu.
1871: pupulasiùn presente[2].
1881: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 251 persune[3].
1901: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 283 persune[4].
1911: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 391 persune[5].
1921: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 506 persune[6].
1931: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 390 persune[7].
1936: pupulasiùn rexidente[8].
1951: pupulasiùn rexidente[9].
1961: pupulasiùn rexidente[10].
1971: pupulasiùn rexidente[11].
- Nòtte bibliugrafiche
- ↑ 1,0 1,1 (IT) AA.VV., 1.5. La geografia insediativa (PDF), in Piano Urbanistico Comunale Città di Albenga, aspetti socio-economici, Arbenga, Cumün d'Arbenga, 2015, p. 22.
- ↑ (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: ufficio centrale di statistica, Popolazione presente ed assente per comuni, centri e frazioni di comune: censimento 31 dicembre 1871 (PDF), Vul. I, Rumma, Stamperia Reale, 1874, p. 162.
- ↑ (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: ufficio centrale di statistica, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 31 dicembre 1881 (PDF), Vul. I, Pt. I, Rumma, Tipografia Bodoniana, 1883, p. 157.
- ↑ (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: direzione generale della statistica, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 10 febbraio 1901 (PDF), Vul. I, Rumma, Tipografia Nazionale di G. Bertero e C., 1902, p. 162.
- ↑ (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: direzione generale della statistica e del lavoro, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 10 giugno 1911 (PDF), Vul. I, Rumma, Tipografia Nazionale di G. Bertero e C., 1914, p. 234.
- ↑ (IT) Presidenza del consiglio dei ministri: istituto centrale di statistica, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 1° dicembre 1921 (PDF), Vul. V, Rumma, Tipografia Nazionale di G. Bertero e C., 1926, p. 5, to(r)a 1.
- ↑ (IT) Istituto centrale di statistica del regno d'Italia, VII censimento generale della popolazione: 21 aprile 1931-IX (PDF), Vul. II, Pt. I, Rumma, Tipografia Operaia Romana, 1933, pp. 226-227.
- ↑ (IT) Istituto centrale di statistica del regno d'Italia, VIII censimento generale della popolazione: 21 aprile 1936-XIV (PDF), Vul. II, Fasc. II, Rumma, Tipografia Ippolito Failli, 1937, p. 10, to(r)a II.
- ↑ (IT) Istituto centrale di statistica, IX censimento generale della popolazione: 4 novembre 1951 (PDF), Vul. I, Fasc. 32, Rumma, Soc. Abete, 1956, p. 14, to(r)a II.
- ↑ (IT) Istituto centrale di statistica, 10° censimento generale della popolazione: 15 ottobre 1961 (PDF), Vul. III, Fasc. 9, Rumma, 1964, p. 14, to(r)a II.
- ↑ (IT) Istituto centrale di statistica, 11° censimento generale della popolazione: 24 ottobre 1971 (PDF), Vul. III, Fasc. 7, Rumma, 1974, p. 14, to(r)a II.
- ↑ (IT) Chiesa dei Santi Simone e Giuda (San Fedele), in sce beweb.chiesacattolica.it. URL consultòu o 17 lùggio 2024.
- ↑ (IT) Oratorio di San Giovanni Battista (San Fedele), in sce beweb.chiesacattolica.it. URL consultòu o 17 lùggio 2024.
- ↑ (IT) Andrea Leonardi, Un giardino tardo-manierista della campagna ingauna:"La villa delli signori Costa" a Piambellino, in Ligures. Rivista di Archeologia, Storia, Arte e Cultura Ligure, n. 2, IISL, 2004.
- ↑ (IT) Albenga, chiude la casa religiosa delle suore orsoline di San Fedele, in sce ivg.it. URL consultòu o 20 agòsto 2024.
Àtri prugètti
[modìfica | modìfica wikitèsto]- Wikimedia Commons a contêgne di files in sce San Fé