Sâta a-o contegnûo

San Fé (Arbenga)

Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese
44°02′40.69″N 8°11′07.28″E
Da Wikipedia
AR
Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese
San Fê
frasiùn geugrafica
San Fê – Veduta
San Fê – Veduta
San Fe, vistu d'in scia stradda
Localizaçión
StâtoItàlia Itàlia
Región Ligü(r)ia
Provìnsa Savuna
Comùn Arbenga
Teritöio
Coordinæ:44°02′40.69″N 8°11′07.28″E
Altitùdine60 m s.l.m.
Abitanti836[1] (2007)
Âtre informaçioìn
CAP17031
Prefìsso0182
Fûzo oràrioUTC+1
Nomme abitantisanfeìn
Sànto patrónSan Simùn e Giuda
Giórno festîvo28 utùbre
Cartògrafîa
Màppa de localizaçión: Liguria
San Fê
San Fê

San Fé (San Fedele in italiàn) a l'è ina frasiùn de Arbenga, ch'a cunta 836 abitànti (dati agiurnài au 2007).[1]

U cunvèntu de muneghe intu 1908

Evulusiùn demugrafica

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Abitanti censìi[n. 1]

Posti de interesse

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Architetü(r)e religiuse

[modìfica | modìfica wikitèsto]
Paruchiâle di Santi Scimùn e Giüdda (San Fé)
  • Gêxa paruchiâle di Santi Scimùn e Giüdda: a se tröva lungu a pruvinsâle che da Vaìn a pòrta a Villanöva. A strutü(r)a a l'è u(r)iginâ(r)ia du XIV seculu, ma u campanìn (rizalènte au seculu XII) u rizülta êsse de stìle rumanicu. L'âtribusiùn ai dui sànti a l'è avegnüa int'in segundu mumèntu, defèti presedentemènte u santu dedicata(r)iu u l'é(r)a San Fé. Da l'àula spartìa inte trê navàe (quella de mezzu cuvèrta a capriàe, e âtre dûe a cruxe(r)a), au de drentu a l'è caraterizâ daa presensa de pilàstri in laterissiu cu'a base utagunâle, racurdài da àrchi gotichi. Inta mü(r)aja da navâ de drìta se cunservan di afreschi ch'i mustran e scêne da vitta de San Giuànni u Batìsta.[12]
  • U(r)atò(r)iu de San Giuvanni Batìsta, edificàu du seculu XV, se tröva au de fiancu da paruchiâle e u cunserva au sò internu ina sé(r)ie de afreschi du 1574 atribuìa a Bartolomeo Bottoneri de Che(r)àscu. Sti lì i sun presenti ai dui làtti de l'àula (cuverta a butte) e inta cuntrufaciâ, che e sun e parte ciü antìghe de l'edifissiu. U vegne rapresentàu l'episodiu da pasciùn e da messa in crûxe de Cristu. A l'è a sede da cunfraternita du paìse. Au de fö(r)a, de cuntru, l'edifissiu u se mustra sobriu, cu'u têitu a cabànna e a faciâ cu'n barcùn reundu.[13]

Architetü(r)e sivìli

[modìfica | modìfica wikitèsto]
Purtâle da vìlla du Cian Bellìn (San Fé)
  • Vìlla Còsta (o du Cian Bellìn), ti(r)â sciü fra a fìn du seculu XVI e u cumensu du XVII dai frài Costa, a se tröva a San Fé inta regiùn cu'u mèximu numme. A pusisiùn pe'a sò custrusiùn a l'e(r)a stèta sernüa vista a vixinansa da sitè e a tranquilitè du pòstu, ideâle pe l'instalasiùn de 'n giardìn scignurìle, cun tantu de decu(r)asiùi de marma(r)u e de funtâne. A vìlla a presènta, versu a pruvinsâle ch'a porta in Lüxignàn in carateristicu purtâle d'ingressu in bügnàu, ch'u l'inmetteva versu u giardìn da prupietè, in sciu che se ghe faciâvan a cà veggia dìta "A Tûre", 'na capélla privâ dedicâ a San Giuànni u Batìsta e a rexidènsa stessa, pü(r)e s'ancöi du cumplessu u(r)igina(r)iu u l'è restàu pôcu.[14]
  • Villa Borea-Ricci, cunusciüa ascì cumme u cunvèntu de muneghe de San Fé, vista a destinasiùn ch'a l'ha avüu a partì dau 1903, quand'e sun rivàe in Arbenga quatòrze muneghe Ursulìne scapàe daa Fransa, in esiliu vista l'emanasiùn lézze Combe, che gh'axeva pruibìu l'insegnamèntu. Avanti ch'a l'avesse sta funsiùn religiusa a l'e(r)a a rexidènsa di marchesi, che difatti i s'e(r)an mustrài ben dispunibili a uspitâle. Inti ànni u cunvèntu u vegne ascì trasfurmàu inte 'n istitüu sculasticu pe' l'aviamèntu magistrâle, ricunusciüu ufisialmènte du 1936, asèmme ae scöe meddie. A cumünitè a se desfà intu nuvèmbre du 1991, quande a San Fé restan numma che sètte religiuse, mèntre du 2017 ascì e ürtime trê l'han lasciàu sta sêde, che cuscì a l'ha seràu du tüttu.[15]

Vie de cumünicasiùn

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Àtre frasiùi d'Arbenga

[modìfica | modìfica wikitèsto]
Nòtte au tèstu
  1. Dau 1951 u dàttu u se riferisce numma che aa pupulasiùn ürbâna de San Fé, scicumme che u paise u passa int'in'ünica ünitài de rilevamèntu cun Lüxignan, cu'u valû pe'e cà spantegàe ch'u vegne dunca a cuntà pe' l'insemme de due frasiùi e, dau 1991, pe'u cumün intregu. Dau 1981 nu gh'è du tüttu de infurmasiùi mancandu a spartisiùn fra i dui sèntri ch'i furman l'ünitài de rilevamèntu.
    1871: pupulasiùn presente[2].
    1881: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 251 persune[3].
    1901: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 283 persune[4].
    1911: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 391 persune[5].
    1921: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 506 persune[6].
    1931: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 390 persune[7].
    1936: pupulasiùn rexidente[8].
    1951: pupulasiùn rexidente[9].
    1961: pupulasiùn rexidente[10].
    1971: pupulasiùn rexidente[11].
Nòtte bibliugrafiche
  1. 1,0 1,1 (IT) AA.VV., 1.5. La geografia insediativa (PDF), in Piano Urbanistico Comunale Città di Albenga, aspetti socio-economici, Arbenga, Cumün d'Arbenga, 2015, p. 22.
  2. (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: ufficio centrale di statistica, Popolazione presente ed assente per comuni, centri e frazioni di comune: censimento 31 dicembre 1871 (PDF), Vul. I, Rumma, Stamperia Reale, 1874, p. 162.
  3. (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: ufficio centrale di statistica, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 31 dicembre 1881 (PDF), Vul. I, Pt. I, Rumma, Tipografia Bodoniana, 1883, p. 157.
  4. (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: direzione generale della statistica, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 10 febbraio 1901 (PDF), Vul. I, Rumma, Tipografia Nazionale di G. Bertero e C., 1902, p. 162.
  5. (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: direzione generale della statistica e del lavoro, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 10 giugno 1911 (PDF), Vul. I, Rumma, Tipografia Nazionale di G. Bertero e C., 1914, p. 234.
  6. (IT) Presidenza del consiglio dei ministri: istituto centrale di statistica, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 1° dicembre 1921 (PDF), Vul. V, Rumma, Tipografia Nazionale di G. Bertero e C., 1926, p. 5, to(r)a 1.
  7. (IT) Istituto centrale di statistica del regno d'Italia, VII censimento generale della popolazione: 21 aprile 1931-IX (PDF), Vul. II, Pt. I, Rumma, Tipografia Operaia Romana, 1933, pp. 226-227.
  8. (IT) Istituto centrale di statistica del regno d'Italia, VIII censimento generale della popolazione: 21 aprile 1936-XIV (PDF), Vul. II, Fasc. II, Rumma, Tipografia Ippolito Failli, 1937, p. 10, to(r)a II.
  9. (IT) Istituto centrale di statistica, IX censimento generale della popolazione: 4 novembre 1951 (PDF), Vul. I, Fasc. 32, Rumma, Soc. Abete, 1956, p. 14, to(r)a II.
  10. (IT) Istituto centrale di statistica, 10° censimento generale della popolazione: 15 ottobre 1961 (PDF), Vul. III, Fasc. 9, Rumma, 1964, p. 14, to(r)a II.
  11. (IT) Istituto centrale di statistica, 11° censimento generale della popolazione: 24 ottobre 1971 (PDF), Vul. III, Fasc. 7, Rumma, 1974, p. 14, to(r)a II.
  12. (IT) Chiesa dei Santi Simone e Giuda (San Fedele), in sce beweb.chiesacattolica.it. URL consultòu o 17 lùggio 2024.
  13. (IT) Oratorio di San Giovanni Battista (San Fedele), in sce beweb.chiesacattolica.it. URL consultòu o 17 lùggio 2024.
  14. (IT) Andrea Leonardi, Un giardino tardo-manierista della campagna ingauna:"La villa delli signori Costa" a Piambellino, in Ligures. Rivista di Archeologia, Storia, Arte e Cultura Ligure, n. 2, IISL, 2004.
  15. (IT) Albenga, chiude la casa religiosa delle suore orsoline di San Fedele, in sce ivg.it. URL consultòu o 20 agòsto 2024.

Àtri prugètti

[modìfica | modìfica wikitèsto]