Campugexa
AR
|
Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese |
Campugexa frasiùn geugrafica | |
---|---|
![]() A frasiùn dau derê da gêxa
| |
Localizaçión | |
Stâto | ![]() |
Región | ![]() |
Provìnsa | ![]() |
Comùn | ![]() |
Teritöio | |
Coordinæ: | 44°04′35.7″N 8°11′42.66″E |
Altitùdine | 28 m s.l.m. |
Abitanti | 1 239[2] (2011) |
Âtre informaçioìn | |
CAP | 17031 |
Prefìsso | 0182 |
Fûzo oràrio | UTC+1 |
Nomme abitanti | Campugexìn e Sanzorzin[1] |
Sànto patrón | San Fabiàn e San Bastiàn San Zorzu |
Giórno festîvo | 20 zenà |
Cartògrafîa | |
Campugexa (scrìtu Campugeja segundu a grafìa du Gastaldi[3], in zenese Canpogéxa, in urmeàscu Cōmpugeis̅c̅ia, in italiàn Campochiesa) l'è ina frasiun de Arbenga, de 1239 abitanti, in ta pruvinsa de Savuna.
Geugrafîa
[modìfica | modìfica wikitèsto]Campugéxa a se tröva inta zòna ciü a levante sa ciàna de Arbenga, cumme u sucedde pé e àtre frasiùi ingàune legermente in culìna, tantu da truvâse a 28 mêtri in sciu livellu du mâ. A l'è spartïa in diferenti regiùi, quarchedüna de ste chi cunfinante cun Sàlia e Léca.
San Zorzu
[modìfica | modìfica wikitèsto]Ina de lucalitài ciü impurtanti che furman Campugéxa a l'è quella de San Zorzu, custruìa aturnu a l'antîga gêxa ch'a porta u nùmme du santu, risalente au periudu fra l'VII e u X séculu.[4]
San Zorzu a l'è sede de 'na parocchia destacâ da quella du sentru de Campugéxa, ma e due e cundividdan in ünicu semité(r)iu, ch'u se tröva inte sta lucalitài chi.
Murteu
[modìfica | modìfica wikitèsto]Antigu grüppu de cà, ch'u se tröva a setentriùn de l'abitàu mudernu de Campugéxa, se ghe rîva da 'na stradda sterâ ch'u l'è u pruseguimentu da prinsipale stradda du burgu. Ancöi de l'abitàu restan pochi edifissi derucài, assemme a 'na gexétta dedicâ a San Bastiàn, risalente au XVI seculu, restruttü(r)à intu 2010 e cunsacrâ turna intu 2016.[5][6]
Stòia
[modìfica | modìfica wikitèsto]E primme testimunianse de l'insediamentu inta zòna de l'udiernu burgu de Campugéxa e sun da riscuntrà intu XII seculu, quande di gruppi di Cavalié(r)i Templà(r)i se stabiliscian chi doppu avé cuntribuìu assemme aa gente du pòstu aa cunquista de Gerüxalèmme, düante e cruxàe.[7]
U pòstu u végne sernüu pé a sò pusisiùn fra a culîna e a ciàna ingàuna, stabilenduse chi pé sfrütà u terén cultivabile. Aturnu dunca ai òrti, sulu dòppu culegài sutta au pusedimentu de 'n apôxitu munasté se furman àtri edifissi, cun u svilüppu de quellu che vegne(r)à ciamàu Campus Ecclesiae.
Sta zòna chi a vegghe inti seculi tütta 'na sé(r)ie de avenimenti che a portan a espende e campàgne, cumme pa(r)eggiu u süccedde au burgu, tantu che u mantegne in iidentitài diferente dau restu da ciàna arbenganese, arménu fin au 1929, quande u ìntra a fà parte du cumün de Arbenga, pasandu da munisìpiu a frasiùn.[8][7]
Abitanti
[modìfica | modìfica wikitèsto]Evulusiùn demugrafica
[modìfica | modìfica wikitèsto]Abitanti censìi[n. 1]

Pòsti de interesse
[modìfica | modìfica wikitèsto]Architetüe religiuse
[modìfica | modìfica wikitèsto]A livellu religiusu a frasiùn a fa parte da diocexi de Arbenga-Impeia, tütte e strütüe religiùse intu sò teritòiu e fan parte de dùi paròcchie distinte, a primma dedicà ai santi Fabian e Sebastìan, pé u sentru de Campugéxa e a segunda dedicà a San Zorzu, ch'a cröve San Zorzu, ciü e regiùi da Carenda e di Furtìn.
Gêxe de Campugéxa
[modìfica | modìfica wikitèsto]- Paròcchia de Campugexa

- Gêxa paruchiâle di Santi Fabiàn e Bastiàn, inta ciassa, custruìa intu seculu XVII e inse(r)ìa fra l'u(r)atò(r)iu e a canònica. Daa faciâ a cabanna, marcâ da finte culònne e cun intu mezzu 'na grossa lünetta semireunda. Nasciüa in sustitusiùn da veggia gêxa paruchiâle, ancöi u(r)atò(r)iu, i travai i sun cumensài intu 1657 e i sun terminài intu 1665, ànnu da sò benedisiùn.[25] A ünica navâ, a cunserva l'atâ ch'u l'é(r)a stètu du Santua(r)iu de Puntelungu.[26]
- U(r)atò(r)iu de San Giuvanni u Batìsta, ben ciü antìgu de l'udierna gêxa da paròcchia, ai inissi u l'é(r)a dedicàu ai Santi Fabian e Sebastian.[27] A primma sò atestasiùn a remunta au 1476. Inisialmènte au de sutta da gêxa de San Zorzu, u l'utegne u titulu de parocchia a partì dau 1616. Vista a necesitài de edificâ ina gêxa ciü grande u se trasfurma in u(r)atò(r)iu, cun l'intitulasiùn d'aù.[28]

- Capelétta de San Bastiàn, inta lucalitài de Murteu, a vegne fâ versu a fìn du seculu XV, inisialmènte au de sutta da gêxa de San Zorzu. Se tratava du sèntru religiusu de Murteu, ben ciü antìga a zà atestâ aturnu au 1225.[29] Caütta in disüsu a seguitu de l'abandùn da burgâ, avegnüu a partì dau seculu XVI e ancù danegiâ a seguitu du teramòttu du 1887, a l'è stèta recüpe(r)â a partì dau 2009 e turna duvèrta au cültu dau 2016.[30]
Gêxe de San Zorzu
[modìfica | modìfica wikitèsto]- Paròcchia de San Zorzu

- Gêxa veja de San Zorzu, a l'è a stò(r)ica paruchiâle da lucalitài, de antichìscima edificasiùn, pà che a remunte ai seculi VI e VII. Au prinsippiu da sò stò(r)ia priuràu au de sutta di benedetìn da Gainâ(r)a, du seculu XVII a l'a visciüu 'na fase de declìn, vista a scumparsa da ciü parte di vilaggi ch'i l'é(r)an sutta au sò cuntròllu. Vegnüa sutta aa parocchia de Campugexa, a l'è stèta trasfurmâ in gêxa semité(r)iâle. A strutü(r)a cumme a veghemmu ancöi a l'è de stîle rumanicu, a l'internu a cunserva di pregiài cîcli de afreschi, rizalenti au Quattrusèntu e au Sinquesèntu, fra tütti, quelli ispirài aa Divina Cumédia.[31]

- Gêxa növa de San Zorzu, a l'è a paruchiâle da lucalitè, averta a partì dai ànni 1960 pe' tütelà a cunservasiùn de quella veggia, a se tröva vixìn ae opere paruchiali, ti(r)àe sciü ascì ste lì intu mèximu periudu. Intu 1964 defèti San Zorzu a l'è turna vegnüa paròcchia, sepa(r)â da Campugexa pe' vuluntè du véscu Gilberto Baroni e pe' l'ucaxùn u l'è stètu benedìu u növu edifissiu, in stîle mudèrnu.[32]
Feste e fée
[modìfica | modìfica wikitèsto]- Festival de San Zorzu: festival da cansun in léngua Ligüe, u se tegne intu teàtru Don Pelle de San Zorzu.
Âtre frasiui d'Arbenga
[modìfica | modìfica wikitèsto]Nòtte
[modìfica | modìfica wikitèsto]- Nòtte au tèstu
- ↑ Au censimèntu du 1861 u cumün de Campugexa, furmàu da Campugexa, Sàlia e regiùi d'in gi(r)u, u cuntava d'ina pupulasiùn rexidente de 523 persune e presente de 509[9]. Du 1931 se sà numma che, di 1.092 rexidenti intu te(r)ito(r)iu de l'ecs-cumün de Campugexa, 266 i staxevan inte l'area ürbâna de Sàlia[10], e, de lì in avanti, u valû da pupulasiùn u se riferisce numma che a l'area ürbâna de Campugexa, scicumme che nu gh'è ciü de specificasiùi in scia frasiùn de cumpetènsa de cà spantegàe, che pe(r)ò e sun turna piàe in cunscide(r)asiùn dau 1991. Da stu ànnu lì se ghe zunta ascì a pupulasiùn de San Zorzu, rilevâ a parte.
1871: pupulasiùn presente[11].
1881: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 207 persune[12].
1901: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 336 persune[13].
1911: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 470 persune[14].
1921: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 524 persune[15].
1936: pupulasiùn rexidente[16].
1951: pupulasiùn rexidente[17].
1961: pupulasiùn rexidente[18].
1971: pupulasiùn rexidente[19].
1981: pupulasiùn rexidente[20].
1991: pupulasiùn rexidente, ciü 56 a San Zorzu[21].
2001: pupulasiùn rexidente, ciü 46 a San Zorzu[22].
2011: pupulasiùn rexidente[23], ciü 16 a San Zorzu[24].
- Nòtte bibliugrafiche
- ↑ Pé a lucalitài de San Zorzu, de vôte alternàu a sanzurzin o sanzorzesi
- ↑ (IT) A frasiùn de Campugéxa (Arbenga), in sce italia.indettaglio.it. URL consultòu o 4 arvî 2021.
- ↑ (LIJ, IT) Angelo Gastaldi, Nummi de sittè, paisi e lucalitè, in De tüttu in po', Arbenga, Edizioni del Delfino Moro, 1996, p. 119.
- ↑ (IT) A gêxa véïa de San Zorzu (Campugexa), in sce sangiorgioalbenga.it. URL consultòu o 7 novénbre 2021 (archiviòu da l'url òriginâle o 17 zenâ 2015).
- ↑ (IT) Inta capeletta de Murtéu in afréscu c'u mustra l'Arbénga medievâ, in sce ilvostrogiornale.it. URL consultòu o 7 novénbre 2021.
- ↑ (IT) A capeletta de San Bastian a Murteu a dröve turna au cültu, in sce diocesidialbengaimperia.it. URL consultòu o 7 novénbre 2021.
- ↑ 7,0 7,1 (IT) Aa descuvèrta de Campugexa, in sce iviaggiatori.com. URL consultòu o 13 novénbre 2021 (archiviòu da l'url òriginâle o 14 màzzo 2014).
- ↑ (IT) Decrêtu régiu n 653 du 28 màrsu 1929, in sce normattiva.it. URL consultòu o 13 novénbre 2021.
- ↑ (IT) Statistica del Regno d'Italia, Censimento generale 31 dicembre 1861 (PDF), Firense, Tipografia letteraria e degli ingegneri, 1865, p. 123.
- ↑ (IT) Istituto centrale di statistica del regno d'Italia, VII censimento generale della popolazione: 21 aprile 1931-IX (PDF), Vul. II, Pt. I, Rumma, Tipografia Operaia Romana, 1933, pp. 226-227.
- ↑ (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: ufficio centrale di statistica, Popolazione presente ed assente per comuni, centri e frazioni di comune: censimento 31 dicembre 1871 (PDF), Vul. I, Rumma, Stamperia Reale, 1874, p. 163.
- ↑ (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: ufficio centrale di statistica, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 31 dicembre 1881 (PDF), Vul. I, Pt. I, Rumma, Tipografia Bodoniana, 1883, p. 157.
- ↑ (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: direzione generale della statistica, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 10 febbraio 1901 (PDF), Vul. I, Rumma, Tipografia Nazionale di G. Bertero e C., 1902, p. 163.
- ↑ (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: direzione generale della statistica e del lavoro, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 10 giugno 1911 (PDF), Vul. I, Rumma, Tipografia Nazionale di G. Bertero e C., 1914, p. 235.
- ↑ (IT) Presidenza del consiglio dei ministri: istituto centrale di statistica, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 1° dicembre 1921 (PDF), Vul. V, Rumma, Tipografia Nazionale di G. Bertero e C., 1926, p. 6, to(r)a 1.
- ↑ (IT) Istituto centrale di statistica del regno d'Italia, VIII censimento generale della popolazione: 21 aprile 1936-XIV (PDF), Vul. II, Fasc. II, Rumma, Tipografia Ippolito Failli, 1937, p. 10, to(r)a II.
- ↑ (IT) Istituto centrale di statistica, IX censimento generale della popolazione: 4 novembre 1951 (PDF), Vul. I, Fasc. 32, Rumma, Soc. Abete, 1956, p. 14, to(r)a II.
- ↑ (IT) Istituto centrale di statistica, 10° censimento generale della popolazione: 15 ottobre 1961 (PDF), Vul. III, Fasc. 9, Rumma, 1964, p. 14, to(r)a II.
- ↑ (IT) Istituto centrale di statistica, 11° censimento generale della popolazione: 24 ottobre 1971 (PDF), Vul. III, Fasc. 7, Rumma, 1974, p. 14, to(r)a II.
- ↑ (IT) Istituto centrale di statistica, 12° censimento generale della popolazione: 25 ottobre 1981 (PDF), Vul. III, Fasc. 7, Rumma, 1986, p. 20, to(r)a II.
- ↑ (IT) Istituto nazionale di statistica, 13° censimento generale della popolazione e delle abitazioni: 20 ottobre 1991 (PDF), Fasc. Savona, Rumma, Istituto poligrafico e zecca dello stato, Agustu 1993, p. 220, to(r)a 6.3.
- ↑ (IT) Istituto nazionale di statistica, 14° censimento generale della popolazione e delle abitazioni: 21 ottobre 2001, Fasc. Savona, Rumma, System Graphic S.r.l., Dixenbre 2005, p. 114, to(r)a 3.3.
- ↑ (IT) La Frazione di Campochiesa, in sce italia.indettaglio.it. URL consultòu o 2 zenâ 2025.
- ↑ (IT) La Frazione di San Giorgio, in sce italia.indettaglio.it. URL consultòu o 2 zenâ 2025.
- ↑ (IT) Giorgio Lanteri, Campochiesa nel Settecento, in Campochiesa Terra di Templari, Arbenga, Edizioni Delfino-Moro, 2022, p. 98, ISBN 88-88-39770-1.
- ↑ (IT) Chiesa dei Santi Fabiano e Sebastiano (Campochiesa), in sce beweb.chiesacattolica.it. URL consultòu o 16 lùggio 2024.
- ↑ (IT) Oratorio di San Giovanni Battista (Campochiesa), in sce beweb.chiesacattolica.it. URL consultòu o 17 lùggio 2024.
- ↑ (IT) Giorgio Lanteri, Appendice. L'oratorio di San Giovanni Battista, in Campochiesa Terra di Templari, Arbenga, Edizioni Delfino-Moro, 2022, pp. 158-161, ISBN 88-88-39770-1.
- ↑ (IT) Giorgio Lanteri, Morteo. La prima sede degli abitanti di Campochiesa, in Campochiesa Terra di Templari, Arbenga, Edizioni Delfino-Moro, 2022, pp. 15-19, ISBN 88-88-39770-1.
- ↑ (IT) Morteo. Fondato nel 1200 circa il centro scomparve improvvisamente verso la fine del '500, in sce ortofrutticola.eu. URL consultòu o 16 lùggio 2024.
- ↑ (IT) La Chiesa Antica di San Giorgio, in sce sangiorgioalbenga.it. URL consultòu o 16 lùggio 2024.
- ↑ (IT) Storia della parrocchia, in sce sangiorgioalbenga.it. URL consultòu o 16 lùggio 2024.
Âtri prugètti
[modìfica | modìfica wikitèsto]Wikimedia Commons a contêgne di files in sce Campugéxa