Sâta a-o contegnûo

Campugexa

Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese
44°04′35.7″N 8°11′42.66″E
Da Wikipedia
AR
Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese
Campugexa
frasiùn geugrafica
Campugexa – Veduta
Campugexa – Veduta
A frasiùn dau derê da gêxa
Localizaçión
StâtoItàlia Itàlia
Región Ligüria
Provìnsa Savuna
Comùn Arbenga
Teritöio
Coordinæ:44°04′35.7″N 8°11′42.66″E
Altitùdine28 m s.l.m.
Abitanti1 239[2] (2011)
Âtre informaçioìn
CAP17031
Prefìsso0182
Fûzo oràrioUTC+1
Nomme abitantiCampugexìn e Sanzorzin[1]
Sànto patrónSan Fabiàn e San Bastiàn
San Zorzu
Giórno festîvo20 zenà
Cartògrafîa
Màppa de localizaçión: Liguria
Campugexa
Campugexa

Campugexa (scrìtu Campugeja segundu a grafìa du Gastaldi[3], in zenese Canpogéxa, in urmeàscu Cōmpugeis̅c̅ia, in italiàn Campochiesa) l'è ina frasiun de Arbenga, de 1239 abitanti, in ta pruvinsa de Savuna.

Campugéxa a se tröva inta zòna ciü a levante sa ciàna de Arbenga, cumme u sucedde pé e àtre frasiùi ingàune legermente in culìna, tantu da truvâse a 28 mêtri in sciu livellu du mâ. A l'è spartïa in diferenti regiùi, quarchedüna de ste chi cunfinante cun Sàlia e Léca.

Ina de lucalitài ciü impurtanti che furman Campugéxa a l'è quella de San Zorzu, custruìa aturnu a l'antîga gêxa ch'a porta u nùmme du santu, risalente au periudu fra l'VII e u X séculu.[4]

San Zorzu a l'è sede de 'na parocchia destacâ da quella du sentru de Campugéxa, ma e due e cundividdan in ünicu semité(r)iu, ch'u se tröva inte sta lucalitài chi.

Antigu grüppu de cà, ch'u se tröva a setentriùn de l'abitàu mudernu de Campugéxa, se ghe rîva da 'na stradda sterâ ch'u l'è u pruseguimentu da prinsipale stradda du burgu. Ancöi de l'abitàu restan pochi edifissi derucài, assemme a 'na gexétta dedicâ a San Bastiàn, risalente au XVI seculu, restruttü(r)à intu 2010 e cunsacrâ turna intu 2016.[5][6]

E primme testimunianse de l'insediamentu inta zòna de l'udiernu burgu de Campugéxa e sun da riscuntrà intu XII seculu, quande di gruppi di Cavalié(r)i Templà(r)i se stabiliscian chi doppu avé cuntribuìu assemme aa gente du pòstu aa cunquista de Gerüxalèmme, düante e cruxàe.[7]

U pòstu u végne sernüu pé a sò pusisiùn fra a culîna e a ciàna ingàuna, stabilenduse chi pé sfrütà u terén cultivabile. Aturnu dunca ai òrti, sulu dòppu culegài sutta au pusedimentu de 'n apôxitu munasté se furman àtri edifissi, cun u svilüppu de quellu che vegne(r)à ciamàu Campus Ecclesiae.

Sta zòna chi a vegghe inti seculi tütta 'na sé(r)ie de avenimenti che a portan a espende e campàgne, cumme pa(r)eggiu u süccedde au burgu, tantu che u mantegne in iidentitài diferente dau restu da ciàna arbenganese, arménu fin au 1929, quande u ìntra a fà parte du cumün de Arbenga, pasandu da munisìpiu a frasiùn.[8][7]

Evulusiùn demugrafica

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Abitanti censìi[n. 1]

Pòsti de interesse

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Architetüe religiuse

[modìfica | modìfica wikitèsto]

A livellu religiusu a frasiùn a fa parte da diocexi de Arbenga-Impeia, tütte e strütüe religiùse intu sò teritòiu e fan parte de dùi paròcchie distinte, a primma dedicà ai santi Fabian e Sebastìan, pé u sentru de Campugéxa e a segunda dedicà a San Zorzu, ch'a cröve San Zorzu, ciü e regiùi da Carenda e di Furtìn.

Gêxe de Campugéxa

[modìfica | modìfica wikitèsto]
Paròcchia de Campugexa
A gêxa di Santi Fabian e Bastiàn, cun l'u(r)ato(r)iu
  • Gêxa paruchiâle di Santi Fabiàn e Bastiàn, inta ciassa, custruìa intu seculu XVII e inse(r)ìa fra l'u(r)atò(r)iu e a canònica. Daa faciâ a cabanna, marcâ da finte culònne e cun intu mezzu 'na grossa lünetta semireunda. Nasciüa in sustitusiùn da veggia gêxa paruchiâle, ancöi u(r)atò(r)iu, i travai i sun cumensài intu 1657 e i sun terminài intu 1665, ànnu da sò benedisiùn.[25] A ünica navâ, a cunserva l'atâ ch'u l'é(r)a stètu du Santua(r)iu de Puntelungu.[26]
  • U(r)atò(r)iu de San Giuvanni u Batìsta, ben ciü antìgu de l'udierna gêxa da paròcchia, ai inissi u l'é(r)a dedicàu ai Santi Fabian e Sebastian.[27] A primma sò atestasiùn a remunta au 1476. Inisialmènte au de sutta da gêxa de San Zorzu, u l'utegne u titulu de parocchia a partì dau 1616. Vista a necesitài de edificâ ina gêxa ciü grande u se trasfurma in u(r)atò(r)iu, cun l'intitulasiùn d'aù.[28]
A capella de San Bastian (Murteu)
  • Capelétta de San Bastiàn, inta lucalitài de Murteu, a vegne fâ versu a fìn du seculu XV, inisialmènte au de sutta da gêxa de San Zorzu. Se tratava du sèntru religiusu de Murteu, ben ciü antìga a zà atestâ aturnu au 1225.[29] Caütta in disüsu a seguitu de l'abandùn da burgâ, avegnüu a partì dau seculu XVI e ancù danegiâ a seguitu du teramòttu du 1887, a l'è stèta recüpe(r)â a partì dau 2009 e turna duvèrta au cültu dau 2016.[30]

Gêxe de San Zorzu

[modìfica | modìfica wikitèsto]
Paròcchia de San Zorzu
A gêxa veja de San Zorzu
  • Gêxa veja de San Zorzu, a l'è a stò(r)ica paruchiâle da lucalitài, de antichìscima edificasiùn, pà che a remunte ai seculi VI e VII. Au prinsippiu da sò stò(r)ia priuràu au de sutta di benedetìn da Gainâ(r)a, du seculu XVII a l'a visciüu 'na fase de declìn, vista a scumparsa da ciü parte di vilaggi ch'i l'é(r)an sutta au sò cuntròllu. Vegnüa sutta aa parocchia de Campugexa, a l'è stèta trasfurmâ in gêxa semité(r)iâle. A strutü(r)a cumme a veghemmu ancöi a l'è de stîle rumanicu, a l'internu a cunserva di pregiài cîcli de afreschi, rizalenti au Quattrusèntu e au Sinquesèntu, fra tütti, quelli ispirài aa Divina Cumédia.[31]
A gêxa növa de San Zorzu
  • Gêxa növa de San Zorzu, a l'è a paruchiâle da lucalitè, averta a partì dai ànni 1960 pe' tütelà a cunservasiùn de quella veggia, a se tröva vixìn ae opere paruchiali, ti(r)àe sciü ascì ste lì intu mèximu periudu. Intu 1964 defèti San Zorzu a l'è turna vegnüa paròcchia, sepa(r)â da Campugexa pe' vuluntè du véscu Gilberto Baroni e pe' l'ucaxùn u l'è stètu benedìu u növu edifissiu, in stîle mudèrnu.[32]
  • Festival de San Zorzu: festival da cansun in léngua Ligüe, u se tegne intu teàtru Don Pelle de San Zorzu.

Âtre frasiui d'Arbenga

[modìfica | modìfica wikitèsto]
Nòtte au tèstu
  1. Au censimèntu du 1861 u cumün de Campugexa, furmàu da Campugexa, Sàlia e regiùi d'in gi(r)u, u cuntava d'ina pupulasiùn rexidente de 523 persune e presente de 509[9]. Du 1931 se sà numma che, di 1.092 rexidenti intu te(r)ito(r)iu de l'ecs-cumün de Campugexa, 266 i staxevan inte l'area ürbâna de Sàlia[10], e, de lì in avanti, u valû da pupulasiùn u se riferisce numma che a l'area ürbâna de Campugexa, scicumme che nu gh'è ciü de specificasiùi in scia frasiùn de cumpetènsa de cà spantegàe, che pe(r)ò e sun turna piàe in cunscide(r)asiùn dau 1991. Da stu ànnu lì se ghe zunta ascì a pupulasiùn de San Zorzu, rilevâ a parte.
    1871: pupulasiùn presente[11].
    1881: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 207 persune[12].
    1901: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 336 persune[13].
    1911: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 470 persune[14].
    1921: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 524 persune[15].
    1936: pupulasiùn rexidente[16].
    1951: pupulasiùn rexidente[17].
    1961: pupulasiùn rexidente[18].
    1971: pupulasiùn rexidente[19].
    1981: pupulasiùn rexidente[20].
    1991: pupulasiùn rexidente, ciü 56 a San Zorzu[21].
    2001: pupulasiùn rexidente, ciü 46 a San Zorzu[22].
    2011: pupulasiùn rexidente[23], ciü 16 a San Zorzu[24].
Nòtte bibliugrafiche
  1. Pé a lucalitài de San Zorzu, de vôte alternàu a sanzurzin o sanzorzesi
  2. (IT) A frasiùn de Campugéxa (Arbenga), in sce italia.indettaglio.it. URL consultòu o 4 arvî 2021.
  3. (LIJIT) Angelo Gastaldi, Nummi de sittè, paisi e lucalitè, in De tüttu in po', Arbenga, Edizioni del Delfino Moro, 1996, p. 119.
  4. (IT) A gêxa véïa de San Zorzu (Campugexa), in sce sangiorgioalbenga.it. URL consultòu o 7 novénbre 2021 (archiviòu da l'url òriginâle o 17 zenâ 2015).
  5. (IT) Inta capeletta de Murtéu in afréscu c'u mustra l'Arbénga medievâ, in sce ilvostrogiornale.it. URL consultòu o 7 novénbre 2021.
  6. (IT) A capeletta de San Bastian a Murteu a dröve turna au cültu, in sce diocesidialbengaimperia.it. URL consultòu o 7 novénbre 2021.
  7. 7,0 7,1 (IT) Aa descuvèrta de Campugexa, in sce iviaggiatori.com. URL consultòu o 13 novénbre 2021 (archiviòu da l'url òriginâle o 14 màzzo 2014).
  8. (IT) Decrêtu régiu n 653 du 28 màrsu 1929, in sce normattiva.it. URL consultòu o 13 novénbre 2021.
  9. (IT) Statistica del Regno d'Italia, Censimento generale 31 dicembre 1861 (PDF), Firense, Tipografia letteraria e degli ingegneri, 1865, p. 123.
  10. (IT) Istituto centrale di statistica del regno d'Italia, VII censimento generale della popolazione: 21 aprile 1931-IX (PDF), Vul. II, Pt. I, Rumma, Tipografia Operaia Romana, 1933, pp. 226-227.
  11. (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: ufficio centrale di statistica, Popolazione presente ed assente per comuni, centri e frazioni di comune: censimento 31 dicembre 1871 (PDF), Vul. I, Rumma, Stamperia Reale, 1874, p. 163.
  12. (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: ufficio centrale di statistica, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 31 dicembre 1881 (PDF), Vul. I, Pt. I, Rumma, Tipografia Bodoniana, 1883, p. 157.
  13. (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: direzione generale della statistica, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 10 febbraio 1901 (PDF), Vul. I, Rumma, Tipografia Nazionale di G. Bertero e C., 1902, p. 163.
  14. (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: direzione generale della statistica e del lavoro, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 10 giugno 1911 (PDF), Vul. I, Rumma, Tipografia Nazionale di G. Bertero e C., 1914, p. 235.
  15. (IT) Presidenza del consiglio dei ministri: istituto centrale di statistica, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 1° dicembre 1921 (PDF), Vul. V, Rumma, Tipografia Nazionale di G. Bertero e C., 1926, p. 6, to(r)a 1.
  16. (IT) Istituto centrale di statistica del regno d'Italia, VIII censimento generale della popolazione: 21 aprile 1936-XIV (PDF), Vul. II, Fasc. II, Rumma, Tipografia Ippolito Failli, 1937, p. 10, to(r)a II.
  17. (IT) Istituto centrale di statistica, IX censimento generale della popolazione: 4 novembre 1951 (PDF), Vul. I, Fasc. 32, Rumma, Soc. Abete, 1956, p. 14, to(r)a II.
  18. (IT) Istituto centrale di statistica, 10° censimento generale della popolazione: 15 ottobre 1961 (PDF), Vul. III, Fasc. 9, Rumma, 1964, p. 14, to(r)a II.
  19. (IT) Istituto centrale di statistica, 11° censimento generale della popolazione: 24 ottobre 1971 (PDF), Vul. III, Fasc. 7, Rumma, 1974, p. 14, to(r)a II.
  20. (IT) Istituto centrale di statistica, 12° censimento generale della popolazione: 25 ottobre 1981 (PDF), Vul. III, Fasc. 7, Rumma, 1986, p. 20, to(r)a II.
  21. (IT) Istituto nazionale di statistica, 13° censimento generale della popolazione e delle abitazioni: 20 ottobre 1991 (PDF), Fasc. Savona, Rumma, Istituto poligrafico e zecca dello stato, Agustu 1993, p. 220, to(r)a 6.3.
  22. (IT) Istituto nazionale di statistica, 14° censimento generale della popolazione e delle abitazioni: 21 ottobre 2001, Fasc. Savona, Rumma, System Graphic S.r.l., Dixenbre 2005, p. 114, to(r)a 3.3.
  23. (IT) La Frazione di Campochiesa, in sce italia.indettaglio.it. URL consultòu o 2 zenâ 2025.
  24. (IT) La Frazione di San Giorgio, in sce italia.indettaglio.it. URL consultòu o 2 zenâ 2025.
  25. (IT) Giorgio Lanteri, Campochiesa nel Settecento, in Campochiesa Terra di Templari, Arbenga, Edizioni Delfino-Moro, 2022, p. 98, ISBN 88-88-39770-1.
  26. (IT) Chiesa dei Santi Fabiano e Sebastiano (Campochiesa), in sce beweb.chiesacattolica.it. URL consultòu o 16 lùggio 2024.
  27. (IT) Oratorio di San Giovanni Battista (Campochiesa), in sce beweb.chiesacattolica.it. URL consultòu o 17 lùggio 2024.
  28. (IT) Giorgio Lanteri, Appendice. L'oratorio di San Giovanni Battista, in Campochiesa Terra di Templari, Arbenga, Edizioni Delfino-Moro, 2022, pp. 158-161, ISBN 88-88-39770-1.
  29. (IT) Giorgio Lanteri, Morteo. La prima sede degli abitanti di Campochiesa, in Campochiesa Terra di Templari, Arbenga, Edizioni Delfino-Moro, 2022, pp. 15-19, ISBN 88-88-39770-1.
  30. (IT) Morteo. Fondato nel 1200 circa il centro scomparve improvvisamente verso la fine del '500, in sce ortofrutticola.eu. URL consultòu o 16 lùggio 2024.
  31. (IT) La Chiesa Antica di San Giorgio, in sce sangiorgioalbenga.it. URL consultòu o 16 lùggio 2024.
  32. (IT) Storia della parrocchia, in sce sangiorgioalbenga.it. URL consultòu o 16 lùggio 2024.

Âtri prugètti

[modìfica | modìfica wikitèsto]