Sâta a-o contegnûo

Campugexa

Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese
44°04′35.7″N 8°11′42.66″E
Da Wikipedia
AR
Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese
Campugexa
frasiùn
Campugexa – Veduta
Campugexa – Veduta
A frasiùn dau derê da gêxa
Localizaçión
StâtoItàlia Itàlia
Región Ligü(r)ia
Provìnsa Savuna
Comùn Arbenga
Aministraçión
Dæta de sopresción1929
Teritöio
Coordinæ:44°04′35.7″N 8°11′42.66″E
Altitùdine28 m s.l.m.
Abitanti1 239[1] (2011)
Âtre informaçioìn
CAP17031
Prefìsso0182
Fûzo oràrioUTC+1
Nomme abitantiCampugexìn e Sanzorzìn[n. 1]
Sànto patrónSan Fabiàn e San Bastiàn
San Zorzu
Giórno festîvo20 zenà
Cartògrafîa
Màppa de localizaçión: Liguria
Campugexa
Campugexa

Campugexa[n. 2] (Campochiesa in italiàn) a l'è ina frasiùn du cumün ligü(r)e d'Arbenga, de 1.239 abitanti[1], inta pruvinsa de Savuna.

Campugexa a se tröva inta zôna ciü a levante da ciâna d'Arbenga, cumme u sucedde pe'e âtre frasiùi ingàune legermènte in culìna, tantu da truvâse a 28 mêtri in sciu livellu du mâ. A l'è spartìa in dife(r)ènti regiùi, quarchedüna de ste chi in sci cunfìn cun Sàlia e Leca.

Üna de lucalitài ciü impurtanti ch'e furman Campugexa a l'è quella de San Zorzu, custruìa aturnu a l'antìga gêxa ch'a porta u numme du santu, risalènte au periudu fra l'VII e u X seculu.[4]

San Zorzu a l'è sêde de 'na parocchia destacâ da quella du sentru de Campugexa, ma e due e cundividdan in ünicu semité(r)iu, ch'u se tröva inte sta lucalitài chi.

Antìgu grüppu de cà ch'u se tröva a setentriùn de l'abitàu mudernu de Campugexa, u se ghe riva da 'na stradda sterâ ch'u l'è a pruseguimèntu da stradda prinsipâle du burgu. Ancöi de l'abitàu i restan pôchi edifissi derucài, asemme a 'na gexetta dedicâ a San Bastiàn, risalènte au Sinquesèntu, restrutü(r)â du 2010 e cunsacrâ turna du 2016.[5][6]

E primme testimunianse de l'insediamèntu inta zôna du burgu d'ancöi de Campugexa e sun da riscuntrà intu XII seculu, quande di gruppi de Cavalie(r)i Templa(r)i i se stabiliscian chi doppu avé cuntribuìu asemme aa gente du pòstu aa cunquista de Gerüxalèmme, dü(r)ante e cruxàe.[7]

U pòstu u vegne sernüu pe'a sò pusisiùn fra a culìna e a ciâna ingàuna, stabilenduse chi pe' sfrütà u terén cultivabile. Aturnu dunca ai òrti, sulu dòppu culegài sutta au pusedimèntu de 'n apôxitu munastê se furman di âtri edifissi, cu'u svilüppu de quellu ch'u vegne(r)à ciamàu Campus Ecclesiae.

Sta zôna chi a vegghe inti seculi tütta 'na sé(r)ie de avenimènti ch'i a portan a estende e campàgne, cumme pa(r)eggiu u sücedde au burgu, tantu ch'u mantegne in'identitài dife(r)ènte dau restu da ciâna arbenganese, armenu fina du 1929, quande u l'ìntra a fà parte du cumün d'Arbenga, pasandu da munisìppiu a frasiùn.[8][7]

Evulusiùn demugrafica

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Abitanti censìi[n. 3]

Pòsti de interesse

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Architetü(r)e religiuse

[modìfica | modìfica wikitèsto]

A livellu religiusu a frasiùn a fa parte da diocexi de Arbenga-Impe(r)ia, tütte e strutü(r)e religiùse intu sò terito(r)iu e fan parte de due paròcchie distinte, a primma dedicâ ai santi Fabiàn e Sebastìàn, pe'u sentru de Campugexa e a segunda dedicâ a San Zorzu, ch'a cröve San Zorzu, ciü e regiùi da Carenda e di Furtìn.

Paròcchia de Campugexa
  • Gêxa paruchiâle di Santi Fabiàn e Bastiàn, inta ciassa, custruìa intu seculu XVII e inse(r)ìa fra l'u(r)atò(r)iu e a canònica. Daa faciâ a cabanna, marcâ da finte culònne e cun intu mezzu 'na grossa lünetta semireunda. Nasciüa in sustitusiùn da veggia gêxa paruchiâle, ancöi u(r)atò(r)iu, i travai i sun cumensài intu 1657 e i sun terminài intu 1665, ànnu da sò benedisiùn.[25] A ünica navâ, a cunserva l'atâ ch'u l'é(r)a stètu du Santua(r)iu de Puntelungu.[26]
  • U(r)atò(r)iu de San Giuvanni u Batìsta, ben ciü antìgu de l'udierna gêxa da paròcchia, ai inissi u l'é(r)a dedicàu ai Santi Fabian e Sebastian.[27] A primma sò atestasiùn a remunta au 1476. Inisialmènte au de sutta da gêxa de San Zorzu, u l'utegne u titulu de parocchia a partì dau 1616. Vista a necesitài de edificâ ina gêxa ciü grande u se trasfurma in u(r)atò(r)iu, cun l'intitulasiùn d'aù.[28]
  • Capelétta de San Bastiàn, inta lucalitài de Murteu, a vegne fâ versu a fìn du seculu XV, inisialmènte au de sutta da gêxa de San Zorzu. Se tratava du sèntru religiusu de Murteu, ben ciü antìga a zà atestâ aturnu au 1225.[29] Caütta in disüsu a seguitu de l'abandùn da burgâ, avegnüu a partì dau seculu XVI e ancù danegiâ a seguitu du teramòttu du 1887, a l'è stèta recüpe(r)â a partì dau 2009 e turna duvèrta au cültu dau 2016.[30]
Paròcchia de San Zorzu
  • Gêxa veja de San Zorzu, a l'è a stò(r)ica paruchiâle da lucalitài, de antichìscima edificasiùn, pà che a remunte ai seculi VI e VII. Au prinsippiu da sò sto(r)ia priuràu au de sutta di benedetìn da Gainâ(r)a, du seculu XVII a l'a visciüu 'na fase de declìn, vista a scumparsa da ciü parte di vilaggi ch'i l'é(r)an sutta au sò cuntròllu. Vegnüa sutta aa parocchia de Campugexa, a l'è stèta trasfurmâ in gêxa semite(r)iâle. A strutü(r)a cumme a veghemmu ancöi a l'è de stìle rumanicu, a l'internu a cunserva di pregiài cîcli de afreschi, rizalenti au Quattrusèntu e au Sinquesèntu, fra tütti, quelli ispirài aa Divina Cumédia.[31]
  • Gêxa növa de San Zorzu, a l'è a paruchiâle da lucalitài, averta a partì dai ànni 1960 pe' tütelà a cunservasiùn de quella veggia, a se tröva vixìn ae opere paruchiali, ti(r)àe sciü ascì ste lì intu mèximu periudu. Intu 1964 defèti San Zorzu a l'è turna vegnüa paròcchia, sepa(r)â da Campugexa pe' vuluntài du véscu Gilberto Baroni e pe' l'ucaxùn u l'è stètu benedìu u növu edifissiu, in stìle mudèrnu.[32]

Architetü(r)e sivìli

[modìfica | modìfica wikitèsto]
  • Veggia cà cumünâle, custruìa inti prìmmi ànni du Növesèntu, a se tröva là dund'e gh'e(r)an e ruvine da cà da cungrega, caütta in disüsu aa metài du Seisèntu. In u(r)igine l'edifissiu u l'é(r)a de cianta retangulâre, cun numma in cian e tantu de 'na lòggia picìna in sciu frunte. U l'ha de lungu rapresentàu u cö da vitta sivìle du paise, avanti ch'u vegnisse ina frasiùn d'Arbenga, du 1933 u l'è stètu cunvertìu cumme palàssiu de scö(r)e e issàu de 'n ciàn, ancù dòppu l'è vegnüu 'n ufissiu pustâle.[33] In scia faciâ u se tröva ascì u munumèntu ai caütti da Primma guèra mundiâle, inaugu(r)àu du 1921 aa presènsa du scindicu Santino Durante e scurpìu da l'artista arbenganese Antonio Maragliano.[34]

Fèste e fe(r)e

[modìfica | modìfica wikitèsto]
  • Festival de San Zorzu: festival da cansùn in lengua ligü(r)e, u se tegne intu teâtru Don Pelle de San Zorzu o inti spàssi esterni da parocchia, vusciüu e urganizàu a partì dau 2002 daa Cunsürta Lìgü(r)e cun l'ubietìvu de svilupà e fà cunusce e tradisiùi regiunâli[35].
  • Sagra du Michettin: a se tegne aa fìn de lüju inta lucalitài de San Zorzu, dedicâ au pan frìtu, dìtu ascì "michetìn", a l'è ina fèsta dunde se ponen güstà i prudòtti du pòstu, cun ascì ina zona espuxitìva abasta grossa inti spassi da paròcchia[36].

Âtre frasiui d'Arbenga

[modìfica | modìfica wikitèsto]
Nòtte au tèstu
  1. Pe'a lucalitài de San Zorzu, de vôte alternàu a sanzurzìn o sanzorzesi
  2. Scrìtu Campugeja segundu a grafìa du Gastaldi[2], Canpogéxa in zenese, Cōmpugeis̅c̅ia in urmeàscu[3]
  3. Au censimèntu du 1861 u cumün de Campugexa, furmàu da Campugexa, Sàlia e regiùi d'in gi(r)u, u cuntava d'ina pupulasiùn rexidente de 523 persune e presente de 509[9]. Du 1931 se sà numma che, di 1.092 rexidenti intu te(r)ito(r)iu de l'ecs-cumün de Campugexa, 266 i staxevan inte l'area ürbâna de Sàlia[10], e, de lì in avanti, u valû da pupulasiùn u se riferisce numma che a l'area ürbâna de Campugexa, scicumme che nu gh'è ciü de specificasiùi in scia frasiùn de cumpetènsa de cà spantegàe, che pe(r)ò e sun turna piàe in cunscide(r)asiùn dau 1991. Da stu ànnu lì se ghe zunta ascì a pupulasiùn de San Zorzu, rilevâ a parte.
    1871: pupulasiùn presente[11].
    1881: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 207 persune[12].
    1901: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 336 persune[13].
    1911: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 470 persune[14].
    1921: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 524 persune[15].
    1936: pupulasiùn rexidente[16].
    1951: pupulasiùn rexidente[17].
    1961: pupulasiùn rexidente[18].
    1971: pupulasiùn rexidente[19].
    1981: pupulasiùn rexidente[20].
    1991: pupulasiùn rexidente, ciü 56 a San Zorzu[21].
    2001: pupulasiùn rexidente, ciü 46 a San Zorzu[22].
    2011: pupulasiùn rexidente[23], ciü 16 a San Zorzu[24].
Nòtte bibliugrafiche
  1. 1,0 1,1 (IT) A frasiùn de Campugexa (Arbenga), in sce italia.indettaglio.it. URL consultòu o 4 zùgno 2025.
  2. (LIJIT) Angelo Gastaldi, Nummi de sittè, paisi e lucalitè, in De tüttu in po', Arbenga, Edizioni del Delfino Moro, 1996, p. 119.
  3. (LIJIT) Giuseppe Colombo, Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian, Cengiu, Litografia Fracchia, 1986.
  4. (IT) A gêxa véïa de San Zorzu (Campugexa), in sce sangiorgioalbenga.it. URL consultòu o 7 novénbre 2021 (archiviòu da l'url òriginâle o 17 zenâ 2015).
  5. (IT) Sergio Bagnoli, Inta capeletta de Murteu in afrescu ch'u mustra l'Arbenga medievâle, in sce ilvostrogiornale.it, 9 agustu 2006. URL consultòu o 4 zùgno 2025 (archiviòu da l'url òriginâle o 29 zenâ 2023).
  6. (IT) A capeletta de San Bastiàn a Murteu a dröve turna au cültu, in sce diocesidialbengaimperia.it, 2 zügnu 2016. URL consultòu o 6 arvî 2025.
  7. 7,0 7,1 (IT) Aa descuvèrta de Campugexa, in sce iviaggiatori.com. URL consultòu o 4 zùgno 2025 (archiviòu da l'url òriginâle o 14 màzzo 2014).
  8. (IT) Decrêtu régiu n 653 du 28 marsu 1929, in sce normattiva.it. URL consultòu o 4 zùgno 2025.
  9. (IT) Statistica del Regno d'Italia, Censimento generale 31 dicembre 1861 (PDF), Firense, Tipografia letteraria e degli ingegneri, 1865, p. 123.
  10. (IT) Istituto centrale di statistica del regno d'Italia, VII censimento generale della popolazione: 21 aprile 1931-IX (PDF), Vul. II, Pt. I, Rumma, Tipografia Operaia Romana, 1933, pp. 226-227.
  11. (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: ufficio centrale di statistica, Popolazione presente ed assente per comuni, centri e frazioni di comune: censimento 31 dicembre 1871 (PDF), Vul. I, Rumma, Stamperia Reale, 1874, p. 163.
  12. (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: ufficio centrale di statistica, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 31 dicembre 1881 (PDF), Vul. I, Pt. I, Rumma, Tipografia Bodoniana, 1883, p. 157.
  13. (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: direzione generale della statistica, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 10 febbraio 1901 (PDF), Vul. I, Rumma, Tipografia Nazionale di G. Bertero e C., 1902, p. 163.
  14. (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: direzione generale della statistica e del lavoro, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 10 giugno 1911 (PDF), Vul. I, Rumma, Tipografia Nazionale di G. Bertero e C., 1914, p. 235.
  15. (IT) Presidenza del consiglio dei ministri: istituto centrale di statistica, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 1° dicembre 1921 (PDF), Vul. V, Rumma, Tipografia Nazionale di G. Bertero e C., 1926, p. 6, to(r)a 1.
  16. (IT) Istituto centrale di statistica del regno d'Italia, VIII censimento generale della popolazione: 21 aprile 1936-XIV (PDF), Vul. II, Fasc. II, Rumma, Tipografia Ippolito Failli, 1937, p. 10, to(r)a II.
  17. (IT) Istituto centrale di statistica, IX censimento generale della popolazione: 4 novembre 1951 (PDF), Vul. I, Fasc. 32, Rumma, Soc. Abete, 1956, p. 14, to(r)a II.
  18. (IT) Istituto centrale di statistica, 10° censimento generale della popolazione: 15 ottobre 1961 (PDF), Vul. III, Fasc. 9, Rumma, 1964, p. 14, to(r)a II.
  19. (IT) Istituto centrale di statistica, 11° censimento generale della popolazione: 24 ottobre 1971 (PDF), Vul. III, Fasc. 7, Rumma, 1974, p. 14, to(r)a II.
  20. (IT) Istituto centrale di statistica, 12° censimento generale della popolazione: 25 ottobre 1981 (PDF), Vul. III, Fasc. 7, Rumma, 1986, p. 20, to(r)a II.
  21. (IT) Istituto nazionale di statistica, 13° censimento generale della popolazione e delle abitazioni: 20 ottobre 1991 (PDF), Fasc. Savona, Rumma, Istituto poligrafico e zecca dello stato, Agustu 1993, p. 220, to(r)a 6.3.
  22. (IT) Istituto nazionale di statistica, 14° censimento generale della popolazione e delle abitazioni: 21 ottobre 2001, Fasc. Savona, Rumma, System Graphic S.r.l., Dixenbre 2005, p. 114, to(r)a 3.3.
  23. (IT) La Frazione di Campochiesa, in sce italia.indettaglio.it. URL consultòu o 2 zenâ 2025.
  24. (IT) La Frazione di San Giorgio, in sce italia.indettaglio.it. URL consultòu o 2 zenâ 2025.
  25. (IT) Giorgio Lanteri, Campochiesa nel Settecento, in Campochiesa Terra di Templari, Arbenga, Edizioni Delfino-Moro, 2022, p. 98, ISBN 88-88-39770-1.
  26. (IT) Chiesa dei Santi Fabiano e Sebastiano (Campochiesa), in sce beweb.chiesacattolica.it. URL consultòu o 16 lùggio 2024.
  27. (IT) Oratorio di San Giovanni Battista (Campochiesa), in sce beweb.chiesacattolica.it. URL consultòu o 17 lùggio 2024.
  28. (IT) Giorgio Lanteri, Appendice. L'oratorio di San Giovanni Battista, in Campochiesa Terra di Templari, Arbenga, Edizioni Delfino-Moro, 2022, pp. 158-161, ISBN 88-88-39770-1.
  29. (IT) Giorgio Lanteri, Morteo. La prima sede degli abitanti di Campochiesa, in Campochiesa Terra di Templari, Arbenga, Edizioni Delfino-Moro, 2022, pp. 15-19, ISBN 88-88-39770-1.
  30. (IT) Morteo. Fondato nel 1200 circa il centro scomparve improvvisamente verso la fine del '500, in sce ortofrutticola.eu. URL consultòu o 16 lùggio 2024.
  31. (IT) La Chiesa Antica di San Giorgio, in sce sangiorgioalbenga.it. URL consultòu o 16 lùggio 2024.
  32. (IT) Storia della parrocchia, in sce sangiorgioalbenga.it. URL consultòu o 16 lùggio 2024.
  33. (IT) Ex casa comunale di Campochiesa, relazione storico-storico-artistica (PDF), in sce sigecweb.beniculturali.it. URL consultòu o 19 agòsto 2024.
  34. (IT) Giorgio Lanteri, Campochiesa Terra di Templari, Arbenga, Edizioni del Delfino Moro, 2022, p. 152, ISBN 88-88-39770-1.
  35. (IT) Festival della Canzone in Lingua Ligure, edizione 2024 il 7 e 8 Giugno presso il Teatro Don Pelle di San Giorgio, in sce sangiorgioalbenga.it. URL consultòu o 5 zùgno 2025.
  36. (IT) Sagra du Michettin, in sce sangiorgioalbenga.it. URL consultòu o 5 zùgno 2025.

Âtri prugètti

[modìfica | modìfica wikitèsto]