Leca (Arbenga)
AR
|
Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese |
Leca frasiùn geugrafica | |
---|---|
![]() Panu(r)àmma da frasiùn, dau stradùn
| |
Localizaçión | |
Stâto | ![]() |
Región | ![]() |
Provìnsa | ![]() |
Comùn | ![]() |
Teritöio | |
Coordinæ: | 44°03′41.95″N 8°10′53.79″E |
Altitùdine | 15 m s.l.m. |
Abitanti | 2 337[1] (2007) |
Âtre informaçioìn | |
CAP | 17031 |
Prefìsso | 0182 |
Fûzo oràrio | UTC+1 |
Nomme abitanti | lecaiöi (scingulàre lecaiö) |
Sànto patrón | San Pé e San Paulu |
Giórno festîvo | 29 zügnu |
Cartògrafîa | |
Leca (Leca in italiàn ascì, dund'a l'è dìta püe Leca di Albenga[2]) a l'è ina frasiùn de Arbenga, ch'a cunta 2337 abitanti[1], a se tröva a 15 metri in sciù livellu du mà e a 4 chilommetri de distànsa da sentru du cumün.
Geugrafìa
[modìfica | modìfica wikitèsto]A frasiùn de Leca a l'è scitüâ inta bassa valà du Neva, vixin aa cunfluensa de stu chi cun l'Aròscia, cun u quàle u furma a Sènta, s-ciümme ch'u se càccia intu Mâ Ligü(r)e a Arbenga. A l'è culucâ dunca, cumme a magiuransa du teritôiu arbenganese inta ciàna de Arbenga, ascì se int'ina pusisiùn ciü culinare rispettu a Arbenga véia.
Divixùi
[modìfica | modìfica wikitèsto]
• Nutréu (pé a tupunumastica italiàna leteralmente Vîa Gêxa Véia): u l'è u quartê stò(r)icu da frasiùn, custruìu aturnu aa gêxa de Santa Ma(r)ìa du Bòsse(r)u, ancöi atacâ au semité(r)iu, ina vôta raprezentàva l'antiga vìa pé u Piemunte, poi spustâ pe adeguâse au spustamentu da Sènta.[3]
A se cunfurma cumme ina tipica stradda ligü(r)e serâ fra âti müai a séccu che servìvan cumme recinsiùn pé i stò(r)ici edifissi du Quattru-Sinqueséntu, quarchedün de sti chi ancù vixìbile.[4] Inta stradda se pö ancù vègghe a Capeletta Còsta, au scunsacrà, restrüttu(r)â inti ürtimi ànni da sta famìa chi.[5]
• A Purtassa: quartê upòstu a quéllu du Nutréu a l'è a parte ciü a munte da véia stradda, ch'u resta de derê aa paròcchia.
• E Còste: a pàrte ciü in culìna da frasiùn, ai cunfin cun Salia e Campugéxa, ne sun parte e regiùi udierne da Simma de Léca, du Campàstru, de L'Ìsu(r)a Bèlla, di Parèi, di Mü(r)àssi e di Pözzi de Léca.
• Bagnöi: regiùn ch'a cunfìna cun u zòna du sentru d'Arbenga, ch'a parte da l'udierna Vìa du Crìstu e a rìva fin aa Sènta, cunfinandu ascì cun atre zòne agricule cumme quella du Brà e da Stradda di Prài.
• A Vìa au Piemunte: a l'è u mudernu sentru du paìse, dund'i ghe sun e prinsipàli ativitài du cumerciu e ascì a Gêxa paruchiale da Sunta, a fénisce versu punente daa Purtassa e versu levante au Fundu de Léca, versu Arbenga.
• A Vìa da Cêve: A l'è a vìa ciü cürta da frasiùn (110 métri), primma da riùnda ch'a segna l'inissiu da SS453 da Valà de l'Aròscia, versu Bastìa.
Stòia
[modìfica | modìfica wikitèsto]U paise u pia u numme de Leca a partì da u Mediuevu, quandu i abitanti vegniva ciamài Leuca, abreviasiun de Leucanthemum, numme de 'na margaìtta ch'a cresceva ina 'òtta inte sta zona.
Divegne poi postu de rexidensa pe i nobili da valà cumme se pö vegghe in tu riun sto(r)icu du Nutreu (ciamàu cuscì perché u deiveéa da l'àtu nümmeu de tröggi prezenti) e da Purtassa (l'antiga porta de ingressu da lucalitài pe chi u rivàva dau Piemunte), nasciüi lungu aa véia via prinsipàle du paìse dunde se trövan ancù i resti de müaie ina 'òtta parte de cà di patrissi.
Ina séie de smuntamenti, o prubabilmente de in tèramottu u l'ha purtàu au spustamentu du nucleu du paìse ciü versu e spunde du Néva, cun l'abandùn da véia paruchiàle du Quattrusentu e a custrusiùn de ca' növe, aturnu a a növa via sentràle, l'udierna vìa au Piemunte.
Abitanti
[modìfica | modìfica wikitèsto]Evulusiùn demugrafica
[modìfica | modìfica wikitèsto]Abitanti censìi[n. 1]

A frasiùn ancöi a cunta tòstu 3000 abitanti, vista a gròssa espensciùn inti ürtimi ànni, ch'a l'ha purtàu aa custrusiùn de növi cumplesci de cà.
Pòsti de interesse
[modìfica | modìfica wikitèsto]-
A géxa de Santa Maìa du Bosseu, vixin au semitéiu lecaiö
-
L'internu aparòcchia da Sunta
-
A paruchiàle
Architetüe religuse
[modìfica | modìfica wikitèsto]A livellu religiusu a frasiùn a fa parte da diocexi de Arbenga-Impeia, tütte e strütüe religiùse intu sò teritòiu e fan parte da parocchia dedicà aa Sunta.
• Gexa paruchiale da Sunta, du 1790 cun i dipinti e àtre opée pregiàe, fra sti chi ina presiùsa pà(r)a atâ, de(r)ivâ daa presedente paruchiale, dedicà a Santa Maìa du Bòsseu.[3]
• Uatòiu de San Peu (santu prutetù da frasiun) u se tröva lì d'ataccu aa géxa da Sunta, de dimensciùi picìne u cunserva tütti i crìsti purtài in prucesciùn daa lucàle cunfraternita, da quale a l'è a séde ufisiàle.
• Gexa de Santa Maria du Bosse(r)u, a l'è stâ custruìa inte l'epuca mediuevale, abandunà e crulà in parte pe in teràmottu tòstu intu XVI seculu, a restruttüasiùn cun u rifasimentu du téitu a l'è avegnüa grasie au Rotary club de Arasce e a-e scöe du paise (a materna, e elementari e e medie), primma du restauru a cunservava di afreschi du Quattruséntu, spustai inta gêxa S. Bérnardin a Vaìn pé metîli in segü(r)éssa.[3]
Au mumentu a l'è cunscideà cunsacrà, ma difatti u nu u l'è puscibile selebrà chi messa, in quantu u restauru u nu l'ha poi purtau a in efetìvu recüpeu di interni, a pàrte a tùre du campanìn, datàu du Trexéntu in stîle medievâ, ch'u svétta in sce a zòna li vixîna.[3]
Vixin aa géxa se pònan ancù vegghe i resti da canònica (a ca' du prève), ancöi derucà, cun in àrcu pe(r)iculànte ch'u dà in sciu curtì internu, aù duveàu cumme depòxitu dau vixin semitéiu.
Architetüe sivìli
[modìfica | modìfica wikitèsto]
• Séde da divixùn Anpi dedicà a Felixe Casciùn cun atàccu u Museu da Rexistensa, u se tröva inta ciàssa da canônnica, u l'è atìvu dai ànni '80. Inisialmente u nàsce cumme mustra fìssa e u g'axéva 'na sede a pàrte in Arbenga. Dau 2005 u s'è spustàu a Léca e chi u cuntégne ciü de duxéntu futugrafìe di partigiài de valàe arbenganéxi e àtre testimunianse de l'ucupasiùn tedesca. Inte l'àtra saletta se trövan püe parte di atrèssi duvé(r)ài inta vìtta te tütti i dì dai surdàtti du Cumitàu de Liberasiùn Nasiunâ.[17]
• A Vìlla d'Aste: pòcu dòppu u A Purtassa e E Sìmme u se tröva in cumplèssu rexidensiâ du XVI seculu, cun tàntu de Tûre, a rèsta in scia drîta rivandu daa gêxa.[3]
A l'è stà duvé(r)a dai D'Aste cumme ca' de villegiatüa, chi i se trövan u(r)iginâli furme artistiche, cumme diferenti decurasiùi in bàssu riliévu specialmenti inti purtâ de ingrèssu. Sta li a se inse(r)isce in tu scistemma de ville tipicu de quellu periudu, ch'u l'axéva vistu a custrusiùn ascì de rexidense nubiliâri ascì da l'âtra spunda du s-ciümme Sènta, a Lüxignan, grassie ai Cepolla e a San Fê cun i Còsta.[4]
Feste e Fée
[modìfica | modìfica wikitèsto]• Festa de S. Peu, a l'è a fèsta patrunàle da frasiùn, a se tegne tütti i ànni au 29 de zügnu, cun a méssa dedicà au santu prutetù inta paruchiàle e a prucesciùn cu'e cunfraternite lucàli intu sentru, a benedisiùn di cristi inte opée paruchiàli e a sàgra intu campu spurtìvu.
• Sagra du bunettu da nonna, a se tegne d'estai intu campu spurtivu, cun i piàtti tipici da tradisiùn ligure e u bunettu prepaàu segundu a risetta lucàle.
• Festa da Sunta, a se tegne a Mezz'aùstu, cun a messa inta paruchiàle, dedicà apuntu aa Sunta.
• Spetàndu u Natàle a Leca: pé a vìa au Piemunte i se tegnan e bancarelle ufèrte dau cumitàu di cumerciànti lucali, cun ròba da mangià, prudòtti du pòstu e ascì a fattuìa didattica cun di lbuatòi pe i fiöi.
Vie de cumünicasiùn
[modìfica | modìfica wikitèsto]Leca a l'è culegà cun Cixàn a nord-ovest e cun u sentru d'Arbenga a sud-est grassie aa Stradda Nasiunàle 582 da Còlla de San Benàrdu, mentre se pò zunze versu Bastìa cun a cuscì dìta Vìa da Cêve, a Stradda Pruvinsàle 453.
Pòcu distante dau burgu a l'è a sciurtìa d'Arbenga de l'autustradda de sciùe (A10), assemme a quella de l'Aurelia Bis, ch'a se tröva in regiùn Tûre Pernixe, ai cunfin cun Cixan, ch'a porta versu Aràsce.
Âtre frasiui d'Arbenga
[modìfica | modìfica wikitèsto]Nòtte
[modìfica | modìfica wikitèsto]- Nòtte au tèstu
- ↑ 1871: pupulasiùn presente[6].
1881: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 474 persune[7].
1901: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 657 persune[8].
1911: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 664 persune[9].
1921: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 782 persune[10].
1931: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 943 persune[11].
1936: pupulasiùn rexidente[12].
1951: pupulasiùn rexidente[13].
1961: pupulasiùn rexidente[14].
1971: pupulasiùn rexidente[15].
1981: pupulasiùn rexidente[16].
- Nòtte bibliugrafiche
- ↑ 1,0 1,1 (IT) AA.VV., 1.5. La geografia insediativa (PDF), in Piano Urbanistico Comunale Città di Albenga, aspetti socio-economici, Arbenga, Cumün d'Arbenga, 2015, p. 22.
- ↑ (IT) Girolamo Rossi, Glossario medioevale ligure, Arnaldo Forni Editore, 1909, p. 31.
- ↑ 3,0 3,1 3,2 3,3 3,4 (IT) La piana di Albenga (7), in Guida d'Italia, Liguria, 6ª ed., Milan, Touring Club Italiano, 1982, p. 422, ISBN 88-365-0009-9.
- ↑ 4,0 4,1 (IT) Andrea Leonardi, Atlante tematico del barocco. Il sistema delle residenze nobiliari, Le ville del contado d'Albenga (2), Romma, De Luca Editore d'Arte, 2009, pp. 122-123.
- ↑ Da nu scunfunde cun i nòbili arbenganéxi cunti de Cunscènte e poi ascì de Garlenda.
- ↑ (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: ufficio centrale di statistica, Popolazione presente ed assente per comuni, centri e frazioni di comune: censimento 31 dicembre 1871 (PDF), Vul. I, Rumma, Stamperia Reale, 1874, p. 162.
- ↑ (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: ufficio centrale di statistica, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 31 dicembre 1881 (PDF), Vul. I, Pt. I, Rumma, Tipografia Bodoniana, 1883, p. 157.
- ↑ (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: direzione generale della statistica, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 10 febbraio 1901 (PDF), Vul. I, Rumma, Tipografia Nazionale di G. Bertero e C., 1902, p. 162.
- ↑ (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: direzione generale della statistica e del lavoro, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 10 giugno 1911 (PDF), Vul. I, Rumma, Tipografia Nazionale di G. Bertero e C., 1914, p. 234.
- ↑ (IT) Presidenza del consiglio dei ministri: istituto centrale di statistica, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 1° dicembre 1921 (PDF), Vul. V, Rumma, Tipografia Nazionale di G. Bertero e C., 1926, p. 5, to(r)a 1.
- ↑ (IT) Istituto centrale di statistica del regno d'Italia, VII censimento generale della popolazione: 21 aprile 1931-IX (PDF), Vul. II, Pt. I, Rumma, Tipografia Operaia Romana, 1933, pp. 226-227.
- ↑ (IT) Istituto centrale di statistica del regno d'Italia, VIII censimento generale della popolazione: 21 aprile 1936-XIV (PDF), Vul. II, Fasc. II, Rumma, Tipografia Ippolito Failli, 1937, p. 10, to(r)a II.
- ↑ (IT) Istituto centrale di statistica, IX censimento generale della popolazione: 4 novembre 1951 (PDF), Vul. I, Fasc. 32, Rumma, Soc. Abete, 1956, p. 14, to(r)a II.
- ↑ (IT) Istituto centrale di statistica, 10° censimento generale della popolazione: 15 ottobre 1961 (PDF), Vul. III, Fasc. 9, Rumma, 1964, p. 14, to(r)a II.
- ↑ (IT) Istituto centrale di statistica, 11° censimento generale della popolazione: 24 ottobre 1971 (PDF), Vul. III, Fasc. 7, Rumma, 1974, p. 14, to(r)a II.
- ↑ (IT) Istituto centrale di statistica, 12° censimento generale della popolazione: 25 ottobre 1981 (PDF), Vul. III, Fasc. 7, Rumma, 1986, p. 20, to(r)a II.
- ↑ (IT) U muséu da Rexistensa de Léca d'Arbenga, in sce memoranea.it. URL consultòu o 31 òtôbre 2021.
Âtri prugètti
[modìfica | modìfica wikitèsto]Wikimedia Commons a contêgne di files in sce Leca