Bastia (Arbenga)
AR
|
Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese |
Bastìa frasiùn geugrafica | |
---|---|
![]() Panu(r)àmma da Bastìa piàu dai Massaretti
| |
Localizaçión | |
Stâto | ![]() |
Región | ![]() |
Provìnsa | ![]() |
Comùn | ![]() |
Teritöio | |
Coordinæ: | 44°03′27.43″N 8°10′19.97″E |
Altitùdine | 25 m s.l.m. |
Abitanti | 989[1] (2011) |
Âtre informaçioìn | |
CAP | 17031 |
Prefìsso | 0182 |
Fûzo oràrio | UTC+1 |
Nomme abitanti | bastiöi au scingulàre bastiö |
Sànto patrón | A Nunsiâ e San Benardu |
Giórno festîvo | 25 marsu e 20 aùstu |
Cartògrafîa | |
Bastìa a l'è ina frasiun du cumün ligü(r)e d'Arbenga, inta pruvinsa de Savuna, ch'a fa 989 abitanti.[1]
Geugrafîa
[modìfica | modìfica wikitèsto]
Paise inte l'entrutèra d'Arbenga, a Bastìa a se tröva inta valâ du scciümme A(r)òscia, pôcu ciü a munte da cunfluènsa cu'u Nêva. A l'è scitüâ a 25 mêtri in sciu livèllu du mâ, a 5 chilòmetri dau sentru sitadìn.
Regiùi
[modìfica | modìfica wikitèsto]Cumme e âtre frasiui arbenganesi ascì quella da Bastìa a l'è divìza fra ciü regiùi, cumme i Massà(r)i (da San Steva in sciü, rivandu dau Burgu), Massaretti (da San Steva in zü), Ènnexi, Fieré e Berunài(r)e.
Sto(r)ia
[modìfica | modìfica wikitèsto]A fundasiun du burgu da Bastìa a l'è avegnüa sutta u duminiu fu libe(r)u cumün d'Arbenga, fra i seculi XIII e XIV, difatti u munisipiu arbenganese u dexide(r)ava rinfursà u proppiu cuntrollu in sce l'entrutèra, pe' evità l'intruxùn inta ciâna di marchesi de Clavesana, a l'epuca forti du duminiu in sce Utuê.
A l'è cuscì nasciüa ina se(r)ie de "vìlle növe", dunde l'é(r)a cumpresa ascì Valliranum, numme latìn che u va a indicà a Bastìa d'ancöi. Gh'è da regurdà pe(r)ò che u nucleu ciü véiu u l'è da truvà inta lucalitài da gêxa de San Steva de Massà(r)u, de prubabile zà abitàu a l'epuca di rumài.
L'è survetüttu de de lì che i abitanti i se sun spustài in grùppu pé fundà u burgu növu, tantu che u paise antìgu u vegne abandunàu a partì dau Sinquesèntu, faxendu scì che i sacramènti da parocchia i fussen spustài inta gêxa da Santiscima Nunsiâ, a partì dau 1518.[2]
Abitanti
[modìfica | modìfica wikitèsto]Evulusiùn demugrafica
[modìfica | modìfica wikitèsto]Abitanti censìi[n. 1]

Pòsti de interesse
[modìfica | modìfica wikitèsto]Architetü(r)e religiuse
[modìfica | modìfica wikitèsto]-
A Ciàssa da Nunsiâ cu'a paruchiâle
-
L'u(r)atò(r)iu da Santa Cruxe
-
A capélla da Madònna du Carmine
-
A gêxa de San Stêva de Massà(r)u
-
A capélla de San Benardu
- Gêxa paruchiâle da Santìscima Nunsiâ, a l'è scitüâ inta parte bassa du burgu da frasiùn, custruîa a partì dau 1623. In seguitu a l'evulusiùn de l'insediamèntu, zà dau 1518 i abitànti da Bastìa i l'axevan sernüu de custruì 'na növa gêxa, passandu u sèntru religiusu daa gêxa de San Steva a sta lì, ch'a l'é(r)a ancù numma in u(r)atò(r)iu. I travai de custrusiùn i finiscen du 1630, ànnu de quande a vegne benedìa. In stîle ba(r)òccu, a faciâ a l'è caraterizâ da 'n impunènte fruntùn, mentre u de drentu u l'è a trê navàe, cuverte cun de votte a cruxe(r)a quelle ai fianchi e a butte quella de mezzu. A cunserva fina dui atài pregiài, dedicài a Sant'Antôgnu e aa Madònna du Rusa(r)iu, fiancài a quellu mazû.[18]
- U(r)atò(r)iu da Santa Cruxe, in fàccia aa gêxa, u se presenta cumme 'na strutü(r)a semplice, daa faciâ intunacâ (dund'in simma u se ghe dröve in barcùn strumbàu) e cu'u têitu a dui campàe. U de drentu u l'è fètu de 'n'àula abasta gròssa, ch'a se cunclüdde cun in abscide semireundu. Cunserva ascì in atâ setesentescu cun tantu de côru de legnu. U l'è a sêde da lucâle cunfraternita.[19]
- Gêxa de San Steva de Massà(r)u, scitüâ in scia stràdda pé Sènexi (Cixan), a l'è stâ mensciunâ pé a primma vòtta 1271, l'edifissiu u se prezènta de stile rumanicu, cun ancù a strutüa uriginàia du Duxèntu, tranne che pé quarche mufifica di periudi sucescîvi. A-u sò internu u cunserva ina sé(r)ie de afréschi datài fra u 1383 e i inissi du seculu XV. Ascì doppu u trasfe(r)imèntu da cumünitài paruchiàle da Bastìa inta növa gêxa da Nunsiâ a l'è restâ cunsacrâ, cun l'obbligu de selebrâ e mésse da Pàsqua, da Pentecoste e a-i 26 de dixembre, dì de San Steva.[20]
- Capella da Madonna du Carmine, inta cuntrâ di Pissu, a l'è stâ edificâ segundu a vu(r)untài du Steva di Pissu ai 27 d'avrì du 1641. Au dì d'ancöi a l'è avèrta au cültu, e se ghe tegnen e selebrasiui da Vèrgine, de San Bertumê, Santa Lusia e au dì di Mòrti. Sturicamente se regorda de cumme a capella a sécce stâ ascì duve(r)â cumme scöa pe'i matetti du paìse, intu periudu du dòppu-guèra.
- Cappella de San Benardu, in simma au burgu da Bastìa, dau vulümme picìn e squadràu, presenta in campanìn a vè(r)a ascì, ch'u svetta surva aa faciâ. U de drentu u l'è cuèrtu da 'na vorta a butte, mentre u têitu, au de föra, u l'è cianéllu. Se ghe tröva au de drentu in atâ de stüccu du Settesèntu e ascì 'na pa(r)a d'atâ incurnixâ, ch'a pîa a ciü pàrte du presbité(r)iu.[21]
Architetü(r)e sivili
[modìfica | modìfica wikitèsto]
- Vìlla Anfossi (u Paraxu), a se tröva aa Bastìa, a rexidènsa a se presènta cumme vilùn furtificàu e a se(r)ea stèta ti(r)â sciü la dunde primma u gh'é(r)a u cumplessu furtilissiu da "Bastita", vusciüa dau cumün d'Arbenga versu a fin du Duxèntu[22], tantu che di resti da custrusiùn u(r)igina(r)ia resültan inglubài inte l'edifissiu.[23] A l'è divegnüa prupietài da famìa Anfossi[24] du seculu XIX e a l'è stèta trasfurmâ in tegnüa agricula, ben vixibile passàndu daa Vìa da Cêve, versu dund'a se fàccia intu versante nord. A presènta elementi carateristichi, fra sti chi a merlaü(r)a inta parte âta de mü(r)aje, nuché èrchi de maùi e barcùi a bifura.
Feste e fe(r)e
[modìfica | modìfica wikitèsto]- U 25 de marsu: Festa da Santiscima Nunsiâ
- U 16 de lüiu: Festa da Madonna du Carmine
- U 20 d'austu: Festa de San Benardu
- U 5 de setémbre: Festa da Madonna Adulu(r)â
- Ürtima fin da setemàna d'austu: Sagra du burgu
Âtre frasiùi d'Arbenga
[modìfica | modìfica wikitèsto]Nòtte
[modìfica | modìfica wikitèsto]- Nòtte au tèstu
- ↑ S'inclüdden i abitanti da parte arbenganese de Cuàscu, ünitài de rilevasiùn indipendènte numma che dau 1991. De lungu da stu ànnu lì, pe'in cangiu inta rafigü(r)asiùn di dàtti, i rexidènti de "cà spantegàe" i nu sun ciü spartìi pe' frasiùn ma i se riferiscen a l'intregu cumün, cu'i valùi mustrài pe'u 1991, u 2001 e u 2011 ch'i cumprenden numma che i sèntri ürbài da Bastìa e de Cuàscu.
1871: pupulasiùn presente[3].
1881: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 556 persune[4].
1901: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 601 persune[5].
1911: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 648 persune[6].
1921: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 705 persune[7].
1931: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 792 persune[8].
1936: pupulasiùn rexidente[9].
1951: pupulasiùn rexidente[10].
1961: pupulasiùn rexidente[11].
1971: pupulasiùn rexidente[12].
1981: pupulasiùn rexidente[13].
1991: pupulasiùn rexidente, ciü 20 a Cuàscu[14].
2001: pupulasiùn rexidente, ciü 35 a Cuàscu[15].
2011: pupulasiùn rexidente[16], ciü 40 a Cuàscu[17].
- Nòtte bibliugrafiche
- ↑ 1,0 1,1 (IT) La Frazione di Bastia, in sce italia.indettaglio.it. URL consultòu o 2 zenâ 2025.
- ↑ (IT) Stefano Pezzini, A Bastia l'antica chiesa mai dimenticata, in sce liguriaedintorni.it, 17 zenâ 2016. URL consultòu o 3 zenâ 2025 (archiviòu da l'url òriginâle o 28 zùgno 2022).
- ↑ (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: ufficio centrale di statistica, Popolazione presente ed assente per comuni, centri e frazioni di comune: censimento 31 dicembre 1871 (PDF), Vul. I, Rumma, Stamperia Reale, 1874, p. 162.
- ↑ (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: ufficio centrale di statistica, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 31 dicembre 1881 (PDF), Vul. I, Pt. I, Rumma, Tipografia Bodoniana, 1883, p. 157.
- ↑ (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: direzione generale della statistica, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 10 febbraio 1901 (PDF), Vul. I, Rumma, Tipografia Nazionale di G. Bertero e C., 1902, p. 162.
- ↑ (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: direzione generale della statistica e del lavoro, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 10 giugno 1911 (PDF), Vul. I, Rumma, Tipografia Nazionale di G. Bertero e C., 1914, p. 234.
- ↑ (IT) Presidenza del consiglio dei ministri: istituto centrale di statistica, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 1° dicembre 1921 (PDF), Vul. V, Rumma, Tipografia Nazionale di G. Bertero e C., 1926, p. 5, to(r)a 1.
- ↑ (IT) Istituto centrale di statistica del regno d'Italia, VII censimento generale della popolazione: 21 aprile 1931-IX (PDF), Vul. II, Pt. I, Rumma, Tipografia Operaia Romana, 1933, pp. 226-227.
- ↑ (IT) Istituto centrale di statistica del regno d'Italia, VIII censimento generale della popolazione: 21 aprile 1936-XIV (PDF), Vul. II, Fasc. II, Rumma, Tipografia Ippolito Failli, 1937, p. 10, to(r)a II.
- ↑ (IT) Istituto centrale di statistica, IX censimento generale della popolazione: 4 novembre 1951 (PDF), Vul. I, Fasc. 32, Rumma, Soc. Abete, 1956, p. 14, to(r)a II.
- ↑ (IT) Istituto centrale di statistica, 10° censimento generale della popolazione: 15 ottobre 1961 (PDF), Vul. III, Fasc. 9, Rumma, 1964, p. 14, to(r)a II.
- ↑ (IT) Istituto centrale di statistica, 11° censimento generale della popolazione: 24 ottobre 1971 (PDF), Vul. III, Fasc. 7, Rumma, 1974, p. 14, to(r)a II.
- ↑ (IT) Istituto centrale di statistica, 12° censimento generale della popolazione: 25 ottobre 1981 (PDF), Vul. III, Fasc. 7, Rumma, 1986, p. 20, to(r)a II.
- ↑ (IT) Istituto nazionale di statistica, 13° censimento generale della popolazione e delle abitazioni: 20 ottobre 1991 (PDF), Fasc. Savona, Rumma, Istituto poligrafico e zecca dello stato, Agustu 1993, p. 220, to(r)a 6.3.
- ↑ (IT) Istituto nazionale di statistica, 14° censimento generale della popolazione e delle abitazioni: 21 ottobre 2001, Fasc. Savona, Rumma, System Graphic S.r.l., Dixenbre 2005, p. 114, to(r)a 3.3.
- ↑ (IT) La Frazione di Bastia, in sce italia.indettaglio.it. URL consultòu o 2 zenâ 2025.
- ↑ (IT) La Frazione di Coasco, in sce italia.indettaglio.it. URL consultòu o 2 zenâ 2025.
- ↑ (IT) Chiesa della Santissima Annunziata (Bastia), in sce beweb.chiesacattolica.it. URL consultòu o 16 lùggio 2024.
- ↑ (IT) Oratorio della Santa Croce (Bastia), in sce beweb.chiesacattolica.it. URL consultòu o 16 lùggio 2024.
- ↑ (IT) Bastia, a gêxa de San Steva, in sce museionline.info. URL consultòu o 5 frevâ 2022.
- ↑ (IT) Cappella di San Bernardo (Bastia), in sce beweb.chiesacattolica.it. URL consultòu o 16 lùggio 2024.
- ↑ (IT) Stefano Ortale, Bastia e Massaro, in Albenga: guida, Zena, Sagep, 1995, pp. 70-71.
- ↑ (IT) Oratorio Santa Croce (Bastia d'Albenga), relazione storico-artistica (PDF), in sce srvcarto.regione.liguria.it. URL consultòu o 20 agòsto 2024.
- ↑ (IT) Palazzo Anfossi a Bastia d'Albenga, in sce fondoambiente.it. URL consultòu o 20 agòsto 2024.
Âtri prugètti
[modìfica | modìfica wikitèsto]Wikimedia Commons a contêgne di files in sce Bastia
Contròllo de outoritæ | VIAF (EN) 242776030 · GND (DE) 7611323-1 · WorldCat Identities (EN) 242776030 |
---|