Sâta a-o contegnûo

Bastia (Arbenga)

Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese
44°03′27.43″N 8°10′19.97″E
Da Wikipedia
AR
Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese
Bastìa
frasiùn geugrafica
Bastìa – Veduta
Bastìa – Veduta
Panu(r)àmma da Bastìa piàu dai Massaretti
Localizaçión
StâtoItàlia Itàlia
Región Ligü(r)ia
Provìnsa Savuna
Comùn Arbenga
Teritöio
Coordinæ:44°03′27.43″N 8°10′19.97″E
Altitùdine25 m s.l.m.
Abitanti989[1] (2011)
Âtre informaçioìn
CAP17031
Prefìsso0182
Fûzo oràrioUTC+1
Nomme abitantibastiöi
au scingulàre bastiö
Sànto patrónA Nunsiâ e San Benardu
Giórno festîvo25 marsu e 20 aùstu
Cartògrafîa
Màppa de localizaçión: Liguria
Bastìa
Bastìa

Bastìa a l'è ina frasiun du cumün ligü(r)e d'Arbenga, inta pruvinsa de Savuna, ch'a fa 989 abitanti.[1]

U burgu da Bastìa

Paise inte l'entrutèra d'Arbenga, a Bastìa a se tröva inta valâ du scciümme A(r)òscia, pôcu ciü a munte da cunfluènsa cu'u Nêva. A l'è scitüâ a 25 mêtri in sciu livèllu du mâ, a 5 chilòmetri dau sentru sitadìn.

Cumme e âtre frasiui arbenganesi ascì quella da Bastìa a l'è divìza fra ciü regiùi, cumme i Massà(r)i (da San Steva in sciü, rivandu dau Burgu), Massaretti (da San Steva in zü), Ènnexi, Fieré e Berunài(r)e.

A fundasiun du burgu da Bastìa a l'è avegnüa sutta u duminiu fu libe(r)u cumün d'Arbenga, fra i seculi XIII e XIV, difatti u munisipiu arbenganese u dexide(r)ava rinfursà u proppiu cuntrollu in sce l'entrutèra, pe' evità l'intruxùn inta ciâna di marchesi de Clavesana, a l'epuca forti du duminiu in sce Utuê.

A l'è cuscì nasciüa ina se(r)ie de "vìlle növe", dunde l'é(r)a cumpresa ascì Valliranum, numme latìn che u va a indicà a Bastìa d'ancöi. Gh'è da regurdà pe(r)ò che u nucleu ciü véiu u l'è da truvà inta lucalitài da gêxa de San Steva de Massà(r)u, de prubabile zà abitàu a l'epuca di rumài.

L'è survetüttu de de lì che i abitanti i se sun spustài in grùppu pé fundà u burgu növu, tantu che u paise antìgu u vegne abandunàu a partì dau Sinquesèntu, faxendu scì che i sacramènti da parocchia i fussen spustài inta gêxa da Santiscima Nunsiâ, a partì dau 1518.[2]

Evulusiùn demugrafica

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Abitanti censìi[n. 1]

Pòsti de interesse

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Architetü(r)e religiuse

[modìfica | modìfica wikitèsto]
  • Gêxa paruchiâle da Santìscima Nunsiâ, a l'è scitüâ inta parte bassa du burgu da frasiùn, custruîa a partì dau 1623. In seguitu a l'evulusiùn de l'insediamèntu, zà dau 1518 i abitànti da Bastìa i l'axevan sernüu de custruì 'na növa gêxa, passandu u sèntru religiusu daa gêxa de San Steva a sta lì, ch'a l'é(r)a ancù numma in u(r)atò(r)iu. I travai de custrusiùn i finiscen du 1630, ànnu de quande a vegne benedìa. In stîle ba(r)òccu, a faciâ a l'è caraterizâ da 'n impunènte fruntùn, mentre u de drentu u l'è a trê navàe, cuverte cun de votte a cruxe(r)a quelle ai fianchi e a butte quella de mezzu. A cunserva fina dui atài pregiài, dedicài a Sant'Antôgnu e aa Madònna du Rusa(r)iu, fiancài a quellu mazû.[18]
  • U(r)atò(r)iu da Santa Cruxe, in fàccia aa gêxa, u se presenta cumme 'na strutü(r)a semplice, daa faciâ intunacâ (dund'in simma u se ghe dröve in barcùn strumbàu) e cu'u têitu a dui campàe. U de drentu u l'è fètu de 'n'àula abasta gròssa, ch'a se cunclüdde cun in abscide semireundu. Cunserva ascì in atâ setesentescu cun tantu de côru de legnu. U l'è a sêde da lucâle cunfraternita.[19]
  • Gêxa de San Steva de Massà(r)u, scitüâ in scia stràdda pé Sènexi (Cixan), a l'è stâ mensciunâ pé a primma vòtta 1271, l'edifissiu u se prezènta de stile rumanicu, cun ancù a strutüa uriginàia du Duxèntu, tranne che pé quarche mufifica di periudi sucescîvi. A-u sò internu u cunserva ina sé(r)ie de afréschi datài fra u 1383 e i inissi du seculu XV. Ascì doppu u trasfe(r)imèntu da cumünitài paruchiàle da Bastìa inta növa gêxa da Nunsiâ a l'è restâ cunsacrâ, cun l'obbligu de selebrâ e mésse da Pàsqua, da Pentecoste e a-i 26 de dixembre, dì de San Steva.[20]
  • Capella da Madonna du Carmine, inta cuntrâ di Pissu, a l'è stâ edificâ segundu a vu(r)untài du Steva di Pissu ai 27 d'avrì du 1641. Au dì d'ancöi a l'è avèrta au cültu, e se ghe tegnen e selebrasiui da Vèrgine, de San Bertumê, Santa Lusia e au dì di Mòrti. Sturicamente se regorda de cumme a capella a sécce stâ ascì duve(r)â cumme scöa pe'i matetti du paìse, intu periudu du dòppu-guèra.
  • Cappella de San Benardu, in simma au burgu da Bastìa, dau vulümme picìn e squadràu, presenta in campanìn a vè(r)a ascì, ch'u svetta surva aa faciâ. U de drentu u l'è cuèrtu da 'na vorta a butte, mentre u têitu, au de föra, u l'è cianéllu. Se ghe tröva au de drentu in atâ de stüccu du Settesèntu e ascì 'na pa(r)a d'atâ incurnixâ, ch'a pîa a ciü pàrte du presbité(r)iu.[21]

Architetü(r)e sivili

[modìfica | modìfica wikitèsto]
A Villa Anfossi
  • Vìlla Anfossi (u Paraxu), a se tröva aa Bastìa, a rexidènsa a se presènta cumme vilùn furtificàu e a se(r)ea stèta ti(r)â sciü la dunde primma u gh'é(r)a u cumplessu furtilissiu da "Bastita", vusciüa dau cumün d'Arbenga versu a fin du Duxèntu[22], tantu che di resti da custrusiùn u(r)igina(r)ia resültan inglubài inte l'edifissiu.[23] A l'è divegnüa prupietài da famìa Anfossi[24] du seculu XIX e a l'è stèta trasfurmâ in tegnüa agricula, ben vixibile passàndu daa Vìa da Cêve, versu dund'a se fàccia intu versante nord. A presènta elementi carateristichi, fra sti chi a merlaü(r)a inta parte âta de mü(r)aje, nuché èrchi de maùi e barcùi a bifura.
  • U 25 de marsu: Festa da Santiscima Nunsiâ
  • U 16 de lüiu: Festa da Madonna du Carmine
  • U 20 d'austu: Festa de San Benardu
  • U 5 de setémbre: Festa da Madonna Adulu(r)â
  • Ürtima fin da setemàna d'austu: Sagra du burgu

Âtre frasiùi d'Arbenga

[modìfica | modìfica wikitèsto]
Nòtte au tèstu
  1. S'inclüdden i abitanti da parte arbenganese de Cuàscu, ünitài de rilevasiùn indipendènte numma che dau 1991. De lungu da stu ànnu lì, pe'in cangiu inta rafigü(r)asiùn di dàtti, i rexidènti de "cà spantegàe" i nu sun ciü spartìi pe' frasiùn ma i se riferiscen a l'intregu cumün, cu'i valùi mustrài pe'u 1991, u 2001 e u 2011 ch'i cumprenden numma che i sèntri ürbài da Bastìa e de Cuàscu.
    1871: pupulasiùn presente[3].
    1881: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 556 persune[4].
    1901: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 601 persune[5].
    1911: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 648 persune[6].
    1921: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 705 persune[7].
    1931: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 792 persune[8].
    1936: pupulasiùn rexidente[9].
    1951: pupulasiùn rexidente[10].
    1961: pupulasiùn rexidente[11].
    1971: pupulasiùn rexidente[12].
    1981: pupulasiùn rexidente[13].
    1991: pupulasiùn rexidente, ciü 20 a Cuàscu[14].
    2001: pupulasiùn rexidente, ciü 35 a Cuàscu[15].
    2011: pupulasiùn rexidente[16], ciü 40 a Cuàscu[17].
Nòtte bibliugrafiche
  1. 1,0 1,1 (IT) La Frazione di Bastia, in sce italia.indettaglio.it. URL consultòu o 2 zenâ 2025.
  2. (IT) Stefano Pezzini, A Bastia l'antica chiesa mai dimenticata, in sce liguriaedintorni.it, 17 zenâ 2016. URL consultòu o 3 zenâ 2025 (archiviòu da l'url òriginâle o 28 zùgno 2022).
  3. (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: ufficio centrale di statistica, Popolazione presente ed assente per comuni, centri e frazioni di comune: censimento 31 dicembre 1871 (PDF), Vul. I, Rumma, Stamperia Reale, 1874, p. 162.
  4. (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: ufficio centrale di statistica, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 31 dicembre 1881 (PDF), Vul. I, Pt. I, Rumma, Tipografia Bodoniana, 1883, p. 157.
  5. (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: direzione generale della statistica, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 10 febbraio 1901 (PDF), Vul. I, Rumma, Tipografia Nazionale di G. Bertero e C., 1902, p. 162.
  6. (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: direzione generale della statistica e del lavoro, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 10 giugno 1911 (PDF), Vul. I, Rumma, Tipografia Nazionale di G. Bertero e C., 1914, p. 234.
  7. (IT) Presidenza del consiglio dei ministri: istituto centrale di statistica, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 1° dicembre 1921 (PDF), Vul. V, Rumma, Tipografia Nazionale di G. Bertero e C., 1926, p. 5, to(r)a 1.
  8. (IT) Istituto centrale di statistica del regno d'Italia, VII censimento generale della popolazione: 21 aprile 1931-IX (PDF), Vul. II, Pt. I, Rumma, Tipografia Operaia Romana, 1933, pp. 226-227.
  9. (IT) Istituto centrale di statistica del regno d'Italia, VIII censimento generale della popolazione: 21 aprile 1936-XIV (PDF), Vul. II, Fasc. II, Rumma, Tipografia Ippolito Failli, 1937, p. 10, to(r)a II.
  10. (IT) Istituto centrale di statistica, IX censimento generale della popolazione: 4 novembre 1951 (PDF), Vul. I, Fasc. 32, Rumma, Soc. Abete, 1956, p. 14, to(r)a II.
  11. (IT) Istituto centrale di statistica, 10° censimento generale della popolazione: 15 ottobre 1961 (PDF), Vul. III, Fasc. 9, Rumma, 1964, p. 14, to(r)a II.
  12. (IT) Istituto centrale di statistica, 11° censimento generale della popolazione: 24 ottobre 1971 (PDF), Vul. III, Fasc. 7, Rumma, 1974, p. 14, to(r)a II.
  13. (IT) Istituto centrale di statistica, 12° censimento generale della popolazione: 25 ottobre 1981 (PDF), Vul. III, Fasc. 7, Rumma, 1986, p. 20, to(r)a II.
  14. (IT) Istituto nazionale di statistica, 13° censimento generale della popolazione e delle abitazioni: 20 ottobre 1991 (PDF), Fasc. Savona, Rumma, Istituto poligrafico e zecca dello stato, Agustu 1993, p. 220, to(r)a 6.3.
  15. (IT) Istituto nazionale di statistica, 14° censimento generale della popolazione e delle abitazioni: 21 ottobre 2001, Fasc. Savona, Rumma, System Graphic S.r.l., Dixenbre 2005, p. 114, to(r)a 3.3.
  16. (IT) La Frazione di Bastia, in sce italia.indettaglio.it. URL consultòu o 2 zenâ 2025.
  17. (IT) La Frazione di Coasco, in sce italia.indettaglio.it. URL consultòu o 2 zenâ 2025.
  18. (IT) Chiesa della Santissima Annunziata (Bastia), in sce beweb.chiesacattolica.it. URL consultòu o 16 lùggio 2024.
  19. (IT) Oratorio della Santa Croce (Bastia), in sce beweb.chiesacattolica.it. URL consultòu o 16 lùggio 2024.
  20. (IT) Bastia, a gêxa de San Steva, in sce museionline.info. URL consultòu o 5 frevâ 2022.
  21. (IT) Cappella di San Bernardo (Bastia), in sce beweb.chiesacattolica.it. URL consultòu o 16 lùggio 2024.
  22. (IT) Stefano Ortale, Bastia e Massaro, in Albenga: guida, Zena, Sagep, 1995, pp. 70-71.
  23. (IT) Oratorio Santa Croce (Bastia d'Albenga), relazione storico-artistica (PDF), in sce srvcarto.regione.liguria.it. URL consultòu o 20 agòsto 2024.
  24. (IT) Palazzo Anfossi a Bastia d'Albenga, in sce fondoambiente.it. URL consultòu o 20 agòsto 2024.

Âtri prugètti

[modìfica | modìfica wikitèsto]
Contròllo de outoritæVIAF (EN242776030 · GND (DE7611323-1 · WorldCat Identities (EN242776030