Sâta a-o contegnûo

Lüxignan

Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese
44°02′45.91″N 8°10′20.65″E
Da Wikipedia
AR
Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese
Lüxignan
frasiùn geugrafica
Lüxignan – Veduta
Lüxignan – Veduta
Lüxignàn vista dae campàgne
Localizaçión
StâtoItàlia Itàlia
Región Liguria
Provìnsa Savuna
Comùn Arbenga
Teritöio
Coordinæ:44°02′45.91″N 8°10′20.65″E
Altitùdine30 m s.l.m.
Abitanti766[1] (2007)
Âtre informaçioìn
CAP17031
Prefìsso0182
Fûzo oràrioUTC+1
Nomme abitantiLüxignanési (o Lüxignanéxi)
Sànto patrónSanta Marga(r)itta
Giórno festîvo20 lüiu
Cartògrafîa
Màppa de localizaçión: Liguria
Lüxignan
Lüxignan

Lüxignan (Lusignano in italiàn) a l'è 'na frasiun de Arbenga, ch'a cunta 766 abitanti (dàtti agiurnài du 2007).[1]

U se tröva in ta pruvinsa de Savuna e inta ciàna de Arbenga vixìn a Vain e a San Fé au de là da Sènta rispettu au sentru da sitài. U dista da u burgu d'Arbenga 4 km e u l'è scituau a 20 m s.l.m.

Antigu panuramma, cu'a furnâxe Perseghini

Evulusiùn demugrafica

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Abitanti censìi[n. 1]

Pòsti de interesse

[modìfica | modìfica wikitèsto]
A gexa de Lüxignàn

Architetü(r)e religiuse

[modìfica | modìfica wikitèsto]
  • Gêxa paruchiâle de Santa Marga(r)ìtta d'Antiòcchia, a se tröva a l'imbuccu du nücleu stò(r)icu da frasiùn. A l'è rizalènte au seculu XV, scibèn ch'a vegne numinâ pe'a primma votta du 1258. Cun 'na cianta a crûxe latîna, l'àula a l'è frasiunâ in trê navàe. Au vulümme da navâ de mezzu sun stài pöi rembài quelli de âtre dûe, cuscì cumme u campanìn ch'u l'è tacàu aa faciâ e u remunta au seculu XVI. L'edifissiu u l'è stètu ingrandìu aturnu au 1630 cun l'azunta de 'n côru gi(r)àu a mezudì e, sücescivamènte, l'è stèta rangiâ a faciâ, tripartîa verticalmènte. Impunènte u Cristu cunservàu surva a l'atâ, mentre in sciu sufittu afrescàu, incurnixâ da in medajùn a se vegghe a figü(r)a da santa dedicatâ(r)ia.[12]
  • U(r)atò(r)iu de San Bertumê: a strutü(r)a d'ancöi a l'è stèta ti(r)â sciü du 1780, in scia bàse de quella presedènte, mensciunâ du 1585 e dedicâ a San Lu(r)ensu, vegnüa zü quarche tèmpu primma. Se tröva in mezzu ae cà du burgu, a pôca distansa daa gêxa. Cun ciànta retangulâre e ciütòstu lungâ, au de fö(r)a u cumpa(r)ìsce mudestu, cu'a faciâ frasiunâ inte dui livélli da 'na curnixe. Ai dui fiànchi, due finte culònne intunacàe. U l'è a sede da cungrêga du paise, dedicâ a stu santu chi.[13]

Architetüe sivîli

[modìfica | modìfica wikitèsto]
  • Vila du vescu
  • Vila Pruspera

Âtre frasiun d'Arbenga

[modìfica | modìfica wikitèsto]
Nòtte au tèstu
  1. Dau 1951 u dàttu u se riferisce numma che aa pupulasiùn ürbâna de Lüxignan, scicumme che u paise u passa int'in'ünica ünitài de rilevamèntu cun San Fé, cu'u valû pe'e cà spantegàe ch'u vegne dunca a cuntà pe' l'insemme de due frasiùi e, dau 1991, pe'u cumün intregu. Dau 1981 nu gh'è du tüttu de infurmasiùi mancandu a spartisiùn fra i dui sèntri ch'i furman l'ünitài de rilevamèntu. De ciü, du 1951, du 1961 e du 1971, se ghe zunta a pupulasiùn de l'area ürbâna du Rüxineu.
    1871: pupulasiùn presente[2].
    1881: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 247 persune[3].
    1901: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 364 persune[4].
    1911: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 386 persune[5].
    1921: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 372 persune[6].
    1931: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 484 persune[7].
    1936: pupulasiùn rexidente[8].
    1951: pupulasiùn rexidente, ciü 38 au Rüxineu[9].
    1961: pupulasiùn rexidente, ciü 55 au Rüxineu[10].
    1971: pupulasiùn rexidente, ciü 21 au Rüxineu[11].
Nòtte bibliugrafiche
  1. 1,0 1,1 (IT) AA.VV., 1.5. La geografia insediativa (PDF), in Piano Urbanistico Comunale Città di Albenga, aspetti socio-economici, Arbenga, Cumün d'Arbenga, 2015, p. 22.
  2. (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: ufficio centrale di statistica, Popolazione presente ed assente per comuni, centri e frazioni di comune: censimento 31 dicembre 1871 (PDF), Vul. I, Rumma, Stamperia Reale, 1874, p. 162.
  3. (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: ufficio centrale di statistica, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 31 dicembre 1881 (PDF), Vul. I, Pt. I, Rumma, Tipografia Bodoniana, 1883, p. 157.
  4. (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: direzione generale della statistica, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 10 febbraio 1901 (PDF), Vul. I, Rumma, Tipografia Nazionale di G. Bertero e C., 1902, p. 162.
  5. (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: direzione generale della statistica e del lavoro, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 10 giugno 1911 (PDF), Vul. I, Rumma, Tipografia Nazionale di G. Bertero e C., 1914, p. 234.
  6. (IT) Presidenza del consiglio dei ministri: istituto centrale di statistica, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 1° dicembre 1921 (PDF), Vul. V, Rumma, Tipografia Nazionale di G. Bertero e C., 1926, p. 5, to(r)a 1.
  7. (IT) Istituto centrale di statistica del regno d'Italia, VII censimento generale della popolazione: 21 aprile 1931-IX (PDF), Vul. II, Pt. I, Rumma, Tipografia Operaia Romana, 1933, pp. 226-227.
  8. (IT) Istituto centrale di statistica del regno d'Italia, VIII censimento generale della popolazione: 21 aprile 1936-XIV (PDF), Vul. II, Fasc. II, Rumma, Tipografia Ippolito Failli, 1937, p. 10, to(r)a II.
  9. (IT) Istituto centrale di statistica, IX censimento generale della popolazione: 4 novembre 1951 (PDF), Vul. I, Fasc. 32, Rumma, Soc. Abete, 1956, p. 14, to(r)a II.
  10. (IT) Istituto centrale di statistica, 10° censimento generale della popolazione: 15 ottobre 1961 (PDF), Vul. III, Fasc. 9, Rumma, 1964, p. 14, to(r)a II.
  11. (IT) Istituto centrale di statistica, 11° censimento generale della popolazione: 24 ottobre 1971 (PDF), Vul. III, Fasc. 7, Rumma, 1974, p. 14, to(r)a II.
  12. (IT) Chiesa di Santa Margherita (Lusignano), in sce beweb.chiesacattolica.it. URL consultòu o 17 lùggio 2024.
  13. (IT) Oratorio di San Bartolomeo (Lusignano), in sce beweb.chiesacattolica.it. URL consultòu o 17 lùggio 2024.

Âtri prugètti

[modìfica | modìfica wikitèsto]