Sâta a-o contegnûo

Lüxignan

Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese
44°02′45.91″N 8°10′20.65″E
Da Wikipedia
AR
Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese
Lüxignàn
frasiùn
Lüxignàn vista dae campàgne
Lucalisasiùn
StàttuItàlia Itàlia
Regiùn Ligü(r)ia
Pruvinsa Savuna
Cumün Arbenga
Terito(r)iu
Curdinài44°02′45.91″N 8°10′20.65″E
Artessa30 m s.l.m.
Abitanti766[1] (2007)
Âtre infurmasiùi
CAP17031
Prefissu0182
Füsu u(r)a(r)iuUTC+1
Numme abitantiLüxignanesi (o Lüxignanexi)
PatrùnSanta Marga(r)ìtta
Festìvu20 lüju
Cartugrafìa
Màppa de localizaçión: Liguria
Lüxignàn
Lüxignàn

Lüxignàn[n. 1] (Lusignano in italiàn) a l'è 'na frasiùn de Arbenga, ch'a cunta 766 abitanti (dàtti agiurnài du 2007).[1]

U valùn de Lüxignàn cu'a nêve

U paìse de Lüxignàn u se tröva inta ciâna d'Arbenga, ai pèi di bricchi ch'i a seran da meridiùn, a 20 m in sciu livéllu du mâ e a quattru chilòmetri da Arbenga Veggia, au de là da scciümai(r)a da Sènta. Missu ciü a punènte de Vaìn e de San Fé, u l'è bagnàu a levante dau Rio Carpaneo, ch'u campa l'ègua ch'a chìna pe'e rìve de setentriùn du Pisciavìn (596 m) e du Castelâ (508 m)[3].

U paìse u g'ha ina furma slungâ, missa pe' ina còsta, e pe(r)ò a sò strutü(r)a a l'è ciü svilüpâ che de âtre frasiùi d'Arbenga, segnu ch'u pu(r)ea avêghe de u(r)igine ciü antìghe[3]. A sò pusisiùn arucâ a ne vegne(r)ea daa necescitài de stà ciü in âtu du livéllu da ciâna, ch'a l'é(r)a vegnüa ina palüdde nu gua(r)i sâna cun tütte e bü(r)e da Sènta. Cuscì u s'è furmàu, du Sinquesèntu, u paìse cumpattu ch'u se ghe pò ancù vegghe pe'a pursiùn ciü a levante, urganisàu a l'in gì(r)u de ciü sèntri ligài l'ün l'âtru da ciü assi dife(r)ènti. Pe' cuntru, inta parte de Lüxignàn ciü a punènte, u se ghe tröva de cà ch'e sun misse in sce de fi(r)e, in paralêlu l'üna cun l'âtra e ch'e se slungan tütte inta mèxima diresiùn[4].

Antigu panu(r)amma, cu'a furnâxe Perseghini

Evulusiùn demugrafica

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Abitanti censìi[n. 2]

Pòsti de interesse

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Architetü(r)e religiuse

[modìfica | modìfica wikitèsto]
  • Gêxa paruchiâle de Santa Marga(r)ìtta d'Antiòcchia, a se tröva a l'imbuccu du nücleu stò(r)icu da frasiùn. A remunta au seculu XV, scibèn ch'a vegne numinâ pe'a primma votta du 1258. Cun 'na cianta a crûxe latìna, l'àula a l'è frasiunâ in trê navàe. Au vulümme da navâ de mezzu sun stài pöi rembài quelli de âtre dûe, cuscì cumme u campanìn ch'u l'è tacàu aa faciâ e u remunta au seculu XVI. L'edifissiu u l'è stàu ingrandìu aturnu au 1630 cun l'azunta de 'n côru gi(r)àu a mezudì e, sücescivamènte, u s'è rangiàu a faciâ, tripartîa verticalmènte. Impunènte u Cristu cunservàu surva a l'atâ, mentre in sciu sufittu afrescàu, incurnixâ da in medajùn a se vegghe a figü(r)a da santa dedicatâ(r)ia.[15]
  • U(r)atò(r)iu de San Bertumê: a strutü(r)a d'ancöi a l'è stâ ti(r)â sciü du 1780, in scia bàse de quella presedènte, mensciunâ du 1585 e dedicâ a San Lu(r)ensu, vegnüa zü quarche tèmpu primma. Se tröva in mezzu ae cà du burgu, a pôca distansa daa gêxa. Cun cianta retangulâre e ciütòstu lungâ, au de fö(r)a u cumpa(r)ìsce mudestu, cu'a faciâ frasiunâ inte dui livélli da 'na curnixe. Ai dui fiànchi, due finte culònne intunacàe. U l'è a sêde da cungrêga du paìse, dedicâ a stu santu chi.[16]

Architetü(r)e sivìli

[modìfica | modìfica wikitèsto]
U purtâ de Vìlla Prospe(r)a
  • Vìlla du vescu
  • Vìlla di Seulla
  • Vìlla Prospe(r)a: mensunâ a partì dau 1604, a l'é(r)a ina dipendènsa da grande vìlla di Seulla a Lüxignàn, ch'a gh'é(r)a ligâ pe' mezzu d'in risö giancu e negru a gigli. U sò numme, ch'u gh'è scritu in sciu purtâ faciàu in sciu stradùn, u ne vegne dau Prospe(r)u Seulla, ch'u l'axeva cumisciunàu tüttu u cumplessu. De fiancu du purtâ, pusâ in scia mü(r)aja ch'a sèra u scitu, u se pò vegghe ina stàttua de dònna vurtâ dund'u gh'é(r)a a vìlla, cunusciüa daa gènte de Lüxignàn cumme "l'òmmu grossu"[17].
  • Vìlla rumâna de Lüxignàn: sübitu a punènte du paìse, inta regiùn dìta du Rüxineu, inte di travai du 1995 u s'è descuvèrtu e ruvìne d'in cumplessu, identificàu cumme ina villa rustica frequentâ dau I seculu fina aa tarda antighitài. A pursiùn scavâ a faxeva parte da cuscì dìta pars rustica da vìlla, cu'in gran curtì lungu 24 mêtri e de custrusiùi de servissiu in sci sò latti. In sc'in tòccu de se(r)amica gallica du I seculu, truvàu intu scâvu, u gh'è incisu u numme Euphemi, d'u(r)igine grega, segnu de di servi ch'i ne vegnivan daa Pruvensa[18].
I zöghi de San Bertumelìn, u dì de dòppu de San Bertumê

Âtre frasiùi d'Arbenga

[modìfica | modìfica wikitèsto]
Nòtte au tèstu
  1. Scritu Lüjignàn au moddu du Gastaldi[2]
  2. Dau 1951 u dàttu u se riferisce numma che aa pupulasiùn ürbâna de Lüxignan, scicumme che u paise u passa int'in'ünica ünitài de rilevamèntu cun San Fé, cu'u valû pe'e cà spantegàe ch'u vegne dunca a cuntà pe' l'insemme de due frasiùi e, dau 1991, pe'u cumün intregu. Dau 1981 nu gh'è du tüttu de infurmasiùi mancandu a spartisiùn fra i dui sèntri ch'i furman l'ünitài de rilevamèntu. De ciü, du 1951, du 1961 e du 1971, se ghe zunta a pupulasiùn de l'area ürbâna du Rüxineu.
    1871: pupulasiùn presente[5].
    1881: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 247 persune[6].
    1901: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 364 persune[7].
    1911: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 386 persune[8].
    1921: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 372 persune[9].
    1931: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 484 persune[10].
    1936: pupulasiùn rexidente[11].
    1951: pupulasiùn rexidente, ciü 38 au Rüxineu[12].
    1961: pupulasiùn rexidente, ciü 55 au Rüxineu[13].
    1971: pupulasiùn rexidente, ciü 21 au Rüxineu[14].
Nòtte bibliugrafiche
  1. 1 2 (IT) AA.VV., 1.5. La geografia insediativa (PDF), in Piano Urbanistico Comunale Città di Albenga, aspetti socio-economici, Arbenga, Cumün d'Arbenga, 2015, p. 22.
  2. (LIJ, IT) Angelo Gastaldi, Nummi de sittè, paisi e lucalitè, in De tüttu in po', Arbénga, Edizioni del Delfino Moro, 1996, p. 116.
  3. 1 2 (IT) I tesori delle frazioni: Bastia, Campochiesa, Leca, Lusignano, Salea e San Fedele, in sce scoprialbenga.it. URL consultòu o 26 lùggio 2026.
  4. (IT) Piazze e strade pubbliche in Frazione Lusignano - Relazione storico-artistica (PDF), in sce srvcarto.regione.liguria.it, 1º utubre 2012. URL consultòu o 26 lùggio 2026.
  5. (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: ufficio centrale di statistica, Popolazione presente ed assente per comuni, centri e frazioni di comune: censimento 31 dicembre 1871 (PDF), Vul. I, Rumma, Stamperia Reale, 1874, p. 162.
  6. (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: ufficio centrale di statistica, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 31 dicembre 1881 (PDF), Vul. I, Pt. I, Rumma, Tipografia Bodoniana, 1883, p. 157.
  7. (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: direzione generale della statistica, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 10 febbraio 1901 (PDF), Vul. I, Rumma, Tipografia Nazionale di G. Bertero e C., 1902, p. 162.
  8. (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: direzione generale della statistica e del lavoro, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 10 giugno 1911 (PDF), Vul. I, Rumma, Tipografia Nazionale di G. Bertero e C., 1914, p. 234.
  9. (IT) Presidenza del consiglio dei ministri: istituto centrale di statistica, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 1° dicembre 1921 (PDF), Vul. V, Rumma, Tipografia Nazionale di G. Bertero e C., 1926, p. 5, to(r)a 1.
  10. (IT) Istituto centrale di statistica del regno d'Italia, VII censimento generale della popolazione: 21 aprile 1931-IX (PDF), Vul. II, Pt. I, Rumma, Tipografia Operaia Romana, 1933, pp. 226-227.
  11. (IT) Istituto centrale di statistica del regno d'Italia, VIII censimento generale della popolazione: 21 aprile 1936-XIV (PDF), Vul. II, Fasc. II, Rumma, Tipografia Ippolito Failli, 1937, p. 10, to(r)a II.
  12. (IT) Istituto centrale di statistica, IX censimento generale della popolazione: 4 novembre 1951 (PDF), Vul. I, Fasc. 32, Rumma, Soc. Abete, 1956, p. 14, to(r)a II.
  13. (IT) Istituto centrale di statistica, 10° censimento generale della popolazione: 15 ottobre 1961 (PDF), Vul. III, Fasc. 9, Rumma, 1964, p. 14, to(r)a II.
  14. (IT) Istituto centrale di statistica, 11° censimento generale della popolazione: 24 ottobre 1971 (PDF), Vul. III, Fasc. 7, Rumma, 1974, p. 14, to(r)a II.
  15. (IT) Chiesa di Santa Margherita (Lusignano), in sce beweb.chiesacattolica.it. URL consultòu o 17 lùggio 2024.
  16. (IT) Oratorio di San Bartolomeo (Lusignano), in sce beweb.chiesacattolica.it. URL consultòu o 17 lùggio 2024.
  17. (IT) Andrea Leonardi, Italia Settentrionale: Le ville del contado d'Albenga, in Il sistema delle residenze nobiliari. Atlante tematico del barocco in Italia, n. 2, Rumma, De Luca Editore d'Arte, 2009, p. 124.
  18. (IT) Bruno Massabò, Albingaunum, Zena, Ministero per i beni e le attività culturali, Soprintendenza per i beni archeologici della Liguria, 2004, pp. 180-181.

Âtri prugètti

[modìfica | modìfica wikitèsto]