Lüxignan
AR |
Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese |
| Lüxignàn frasiùn | |
|---|---|
Lüxignàn vista dae campàgne
| |
| Lucalisasiùn | |
| Stàttu | |
| Regiùn | |
| Pruvinsa | |
| Cumün | |
| Terito(r)iu | |
| Curdinài | 44°02′45.91″N 8°10′20.65″E |
| Artessa | 30 m s.l.m. |
| Abitanti | 766[1] (2007) |
| Âtre infurmasiùi | |
| CAP | 17031 |
| Prefissu | 0182 |
| Füsu u(r)a(r)iu | UTC+1 |
| Numme abitanti | Lüxignanesi (o Lüxignanexi) |
| Patrùn | Santa Marga(r)ìtta |
| Festìvu | 20 lüju |
| Cartugrafìa | |
Lüxignàn[n. 1] (Lusignano in italiàn) a l'è 'na frasiùn de Arbenga, ch'a cunta 766 abitanti (dàtti agiurnài du 2007).[1]
Geugrafìa
[modìfica | modìfica wikitèsto]U paìse de Lüxignàn u se tröva inta ciâna d'Arbenga, ai pèi di bricchi ch'i a seran da meridiùn, a 20 m in sciu livéllu du mâ e a quattru chilòmetri da Arbenga Veggia, au de là da scciümai(r)a da Sènta. Missu ciü a punènte de Vaìn e de San Fé, u l'è bagnàu a levante dau Rio Carpaneo, ch'u campa l'ègua ch'a chìna pe'e rìve de setentriùn du Pisciavìn (596 m) e du Castelâ (508 m)[3].
U paìse u g'ha ina furma slungâ, missa pe' ina còsta, e pe(r)ò a sò strutü(r)a a l'è ciü svilüpâ che de âtre frasiùi d'Arbenga, segnu ch'u pu(r)ea avêghe de u(r)igine ciü antìghe[3]. A sò pusisiùn arucâ a ne vegne(r)ea daa necescitài de stà ciü in âtu du livéllu da ciâna, ch'a l'é(r)a vegnüa ina palüdde nu gua(r)i sâna cun tütte e bü(r)e da Sènta. Cuscì u s'è furmàu, du Sinquesèntu, u paìse cumpattu ch'u se ghe pò ancù vegghe pe'a pursiùn ciü a levante, urganisàu a l'in gì(r)u de ciü sèntri ligài l'ün l'âtru da ciü assi dife(r)ènti. Pe' cuntru, inta parte de Lüxignàn ciü a punènte, u se ghe tröva de cà ch'e sun misse in sce de fi(r)e, in paralêlu l'üna cun l'âtra e ch'e se slungan tütte inta mèxima diresiùn[4].
Sto(r)ia
[modìfica | modìfica wikitèsto]
Abitanti
[modìfica | modìfica wikitèsto]Evulusiùn demugrafica
[modìfica | modìfica wikitèsto]Abitanti censìi[n. 2]

Pòsti de interesse
[modìfica | modìfica wikitèsto]Architetü(r)e religiuse
[modìfica | modìfica wikitèsto]- A gexa de Lüxignàn
- L'u(r)ato(r)iu du paìse
- Gêxa paruchiâle de Santa Marga(r)ìtta d'Antiòcchia, a se tröva a l'imbuccu du nücleu stò(r)icu da frasiùn. A remunta au seculu XV, scibèn ch'a vegne numinâ pe'a primma votta du 1258. Cun 'na cianta a crûxe latìna, l'àula a l'è frasiunâ in trê navàe. Au vulümme da navâ de mezzu sun stài pöi rembài quelli de âtre dûe, cuscì cumme u campanìn ch'u l'è tacàu aa faciâ e u remunta au seculu XVI. L'edifissiu u l'è stàu ingrandìu aturnu au 1630 cun l'azunta de 'n côru gi(r)àu a mezudì e, sücescivamènte, u s'è rangiàu a faciâ, tripartîa verticalmènte. Impunènte u Cristu cunservàu surva a l'atâ, mentre in sciu sufittu afrescàu, incurnixâ da in medajùn a se vegghe a figü(r)a da santa dedicatâ(r)ia.[15]
- U(r)atò(r)iu de San Bertumê: a strutü(r)a d'ancöi a l'è stâ ti(r)â sciü du 1780, in scia bàse de quella presedènte, mensciunâ du 1585 e dedicâ a San Lu(r)ensu, vegnüa zü quarche tèmpu primma. Se tröva in mezzu ae cà du burgu, a pôca distansa daa gêxa. Cun cianta retangulâre e ciütòstu lungâ, au de fö(r)a u cumpa(r)ìsce mudestu, cu'a faciâ frasiunâ inte dui livélli da 'na curnixe. Ai dui fiànchi, due finte culònne intunacàe. U l'è a sêde da cungrêga du paìse, dedicâ a stu santu chi.[16]
Architetü(r)e sivìli
[modìfica | modìfica wikitèsto]- Vìlla du vescu
- Vìlla di Seulla
- Vìlla Prospe(r)a: mensunâ a partì dau 1604, a l'é(r)a ina dipendènsa da grande vìlla di Seulla a Lüxignàn, ch'a gh'é(r)a ligâ pe' mezzu d'in risö giancu e negru a gigli. U sò numme, ch'u gh'è scritu in sciu purtâ faciàu in sciu stradùn, u ne vegne dau Prospe(r)u Seulla, ch'u l'axeva cumisciunàu tüttu u cumplessu. De fiancu du purtâ, pusâ in scia mü(r)aja ch'a sèra u scitu, u se pò vegghe ina stàttua de dònna vurtâ dund'u gh'é(r)a a vìlla, cunusciüa daa gènte de Lüxignàn cumme "l'òmmu grossu"[17].
- Vìlla rumâna de Lüxignàn: sübitu a punènte du paìse, inta regiùn dìta du Rüxineu, inte di travai du 1995 u s'è descuvèrtu e ruvìne d'in cumplessu, identificàu cumme ina villa rustica frequentâ dau I seculu fina aa tarda antighitài. A pursiùn scavâ a faxeva parte da cuscì dìta pars rustica da vìlla, cu'in gran curtì lungu 24 mêtri e de custrusiùi de servissiu in sci sò latti. In sc'in tòccu de se(r)amica gallica du I seculu, truvàu intu scâvu, u gh'è incisu u numme Euphemi, d'u(r)igine grega, segnu de di servi ch'i ne vegnivan daa Pruvensa[18].
Feste e fe(r)e
[modìfica | modìfica wikitèsto]
Âtre frasiùi d'Arbenga
[modìfica | modìfica wikitèsto]Nòtte
[modìfica | modìfica wikitèsto]- Nòtte au tèstu
- ↑ Scritu Lüjignàn au moddu du Gastaldi[2]
- ↑ Dau 1951 u dàttu u se riferisce numma che aa pupulasiùn ürbâna de Lüxignan, scicumme che u paise u passa int'in'ünica ünitài de rilevamèntu cun San Fé, cu'u valû pe'e cà spantegàe ch'u vegne dunca a cuntà pe' l'insemme de due frasiùi e, dau 1991, pe'u cumün intregu. Dau 1981 nu gh'è du tüttu de infurmasiùi mancandu a spartisiùn fra i dui sèntri ch'i furman l'ünitài de rilevamèntu. De ciü, du 1951, du 1961 e du 1971, se ghe zunta a pupulasiùn de l'area ürbâna du Rüxineu.
1871: pupulasiùn presente[5].
1881: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 247 persune[6].
1901: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 364 persune[7].
1911: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 386 persune[8].
1921: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 372 persune[9].
1931: pupulasiùn rexidente; quella presente a l'é(r)a de 484 persune[10].
1936: pupulasiùn rexidente[11].
1951: pupulasiùn rexidente, ciü 38 au Rüxineu[12].
1961: pupulasiùn rexidente, ciü 55 au Rüxineu[13].
1971: pupulasiùn rexidente, ciü 21 au Rüxineu[14].
- Nòtte bibliugrafiche
- 1 2 (IT) AA.VV., 1.5. La geografia insediativa (PDF), in Piano Urbanistico Comunale Città di Albenga, aspetti socio-economici, Arbenga, Cumün d'Arbenga, 2015, p. 22.
- ↑ (LIJ, IT) Angelo Gastaldi, Nummi de sittè, paisi e lucalitè, in De tüttu in po', Arbénga, Edizioni del Delfino Moro, 1996, p. 116.
- 1 2 (IT) I tesori delle frazioni: Bastia, Campochiesa, Leca, Lusignano, Salea e San Fedele, in sce scoprialbenga.it. URL consultòu o 26 lùggio 2026.
- ↑ (IT) Piazze e strade pubbliche in Frazione Lusignano - Relazione storico-artistica (PDF), in sce srvcarto.regione.liguria.it, 1º utubre 2012. URL consultòu o 26 lùggio 2026.
- ↑ (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: ufficio centrale di statistica, Popolazione presente ed assente per comuni, centri e frazioni di comune: censimento 31 dicembre 1871 (PDF), Vul. I, Rumma, Stamperia Reale, 1874, p. 162.
- ↑ (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: ufficio centrale di statistica, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 31 dicembre 1881 (PDF), Vul. I, Pt. I, Rumma, Tipografia Bodoniana, 1883, p. 157.
- ↑ (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: direzione generale della statistica, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 10 febbraio 1901 (PDF), Vul. I, Rumma, Tipografia Nazionale di G. Bertero e C., 1902, p. 162.
- ↑ (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: direzione generale della statistica e del lavoro, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 10 giugno 1911 (PDF), Vul. I, Rumma, Tipografia Nazionale di G. Bertero e C., 1914, p. 234.
- ↑ (IT) Presidenza del consiglio dei ministri: istituto centrale di statistica, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 1° dicembre 1921 (PDF), Vul. V, Rumma, Tipografia Nazionale di G. Bertero e C., 1926, p. 5, to(r)a 1.
- ↑ (IT) Istituto centrale di statistica del regno d'Italia, VII censimento generale della popolazione: 21 aprile 1931-IX (PDF), Vul. II, Pt. I, Rumma, Tipografia Operaia Romana, 1933, pp. 226-227.
- ↑ (IT) Istituto centrale di statistica del regno d'Italia, VIII censimento generale della popolazione: 21 aprile 1936-XIV (PDF), Vul. II, Fasc. II, Rumma, Tipografia Ippolito Failli, 1937, p. 10, to(r)a II.
- ↑ (IT) Istituto centrale di statistica, IX censimento generale della popolazione: 4 novembre 1951 (PDF), Vul. I, Fasc. 32, Rumma, Soc. Abete, 1956, p. 14, to(r)a II.
- ↑ (IT) Istituto centrale di statistica, 10° censimento generale della popolazione: 15 ottobre 1961 (PDF), Vul. III, Fasc. 9, Rumma, 1964, p. 14, to(r)a II.
- ↑ (IT) Istituto centrale di statistica, 11° censimento generale della popolazione: 24 ottobre 1971 (PDF), Vul. III, Fasc. 7, Rumma, 1974, p. 14, to(r)a II.
- ↑ (IT) Chiesa di Santa Margherita (Lusignano), in sce beweb.chiesacattolica.it. URL consultòu o 17 lùggio 2024.
- ↑ (IT) Oratorio di San Bartolomeo (Lusignano), in sce beweb.chiesacattolica.it. URL consultòu o 17 lùggio 2024.
- ↑ (IT) Andrea Leonardi, Italia Settentrionale: Le ville del contado d'Albenga, in Il sistema delle residenze nobiliari. Atlante tematico del barocco in Italia, n. 2, Rumma, De Luca Editore d'Arte, 2009, p. 124.
- ↑ (IT) Bruno Massabò, Albingaunum, Zena, Ministero per i beni e le attività culturali, Soprintendenza per i beni archeologici della Liguria, 2004, pp. 180-181.
Âtri prugètti
[modìfica | modìfica wikitèsto]
Wikimedia Commons a contêgne di files in sce Lüxignan
