Sâta a-o contegnûo

Festival "San Giorgio" della Canzone in Lingua Ligure

Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese
Da Wikipedia
AR
Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese
U parcu estèrnu du Festival de San Zorzu, 2022

U Festival "San Giorgio" della Canzone in Lingua Ligure (Festival da Cansùn in Lengua Ligü(r)e de San Zorzu), cunusciüu ascì cumme Festival de San Zorzu, u l'è ina manifestasiùn müxicâle ch'a se tegne tütti i ànni a Arbenga, inta lucalitài de San Zorzu de Campugexa.

E primme idee de lancià 'na manifestasiùn in Ligü(r)e e sun du 1999, grassie aa Cunsürta Ligü(r)e du mèximu annu, dund'u s'è parlàu da valurisasiùn du teâtru in Lengua Ligü(r)e cumme mezzu pe'u svilüppu e a cunuscènsa da stessa parlâ. A Cunsürta a l'ha ascì vistu a cansùn cumme 'n âtru moddu pe' svilüpà e fà cunusce e tradisiùi regiunâli.[1]

A primma edisiùn a s'è tegnüa du 2002, da lì u vegne urganizàu tütti i ànni grassie a-a partecipasiùn da paròcchia de San Zorzu Martire, ch'a l'ha missu a dispusisiùn u Salùn Paruchiâle Teâtru Don Pelle, dunde zà a se tegniva a Rassegna Teatrâle de Lengua Ligü(r)e.

Dau 2013 inta cumpetisiùn u vegne ascì premiàu a cumpagnìa ch'a l'ha guagnàu a rasegna du teâtru e, grassie au premiu Elmo Bazzano, u "Ligü(r)e ciü ilüstre" de l'ànnu.

A cumpetisiùn a vegghe l'esibisiùn di cantanti inta gara in due se(r)e (in genere venardì e sabbu). Sun acetài tanti di sulisti che di grùppi müxicâli, e cansùi e g'han da êsse pe' regula in Ligü(r)e, du che e sun acetàe tütte e variante (dau zenese au savunese passandu pe'u brigascu fin au tabarchìn).

E cansùi e vàn cunsegnàe a tèmpu a l'urganizasiùn e e sun giüdicàe da 'na giü(r)ìa d'espèrti, a primma selesiùn a vegne stabilìa primma da cumpetisiùn: i se esibiscen a San Zorzu numma i cantanti qualificài.[2]

De solito, in gara e restan quâxi 20 cansùi pe' ànnu.

E cansùi, a partì da l'ànnu 2005, e se clascìfican segundu due categu(r)ìe, quella di grùppi e quella di sulisti. De primma u se duve(r)ava u scistema a categu(r)ìa ünica, mecanismu ch'u l'ha vistu a vito(r)ia di artisti chi sutta.[3]

Ànnu Primmu pòstu Cansùn
2002 Romantos A mê tèra
2003 Compagnia della Casaccia Gira la corda
2004 Ragazze Gau 'N òmmo senza tempo
I Grandi e Fanti, grùppu vinsitû de l'edisiùn 2024

Elencu vinsitùi (2005-2012)

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Chi sutta l'elencu di primmi clascificài inte edisiùi fra u 2005 e u 2012, inta categu(r)ìa di grùppi.[3]

Ànnu Primmu pòstu Cansùn Varietài
2005 Young Fathers Retaggi de Vitta
Zenese
2006 I Tandem Certe séie d'invernu
Zenese
2007 Zena antiga Proverbi che pasciùn
Zenese
2008 Trallallero Minindè
Zenese
2009 I Bussieri Odo de ma
Zenese
2010 I Bussieri Se o poesse parlâ
Zenese
2011 I Gioilarò Stella du munte
Zenese
2012 La Combriccola Zena, Genova
Zenese

Grùppi premiài (dau 2013)

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Chi a clascìfica di grùppi (2013-2025), i finalisti i sun urdinài pe' ànnu e pusisiùn, in urdine i ghe sun ascì i nummi de cansùi, di autùi e a parlâ duve(r)â[n. 1] (se dispunibili).[4][5][6][7][8][9][10][11]

Ànnu Primmu pòstu Segundu pòstu Tersu pòstu
2013 Quei de Rsciugni Noi Voliamo Maz Vilander & Makadam Zena
Gnacchi e furbi Gatti d'ancheu Sciaccaprie

Parlâ de Rusigiùn

Arbenganese (parlâ d'Utuê e da Valâ de l'A(r)òscia)

Zenese
2014 Maz Vilander & Makadam Zena Quei de Rsciugni Grandi e Fanti
U Barban Swing dor cascino Luna de lugiu

Zenese

Parlâ de Rusigiùn

Spesìn (parlâ de Rimazû)
2015 Quei de Rsciugni Grandi e Fanti I nuovi disertori
Min-na Rusu de seia A gali-nna

Parlâ de Rusigiùn

Spesìn (parlâ de Rimazû)

Zenese (parlâ de Sestri Levante)
2016 I nuovi disertori Mandillà Quei de Rsciugni
A vigilia O paize da succa Tempu cus sia

Zenese (parlâ de Sestri Levante)

Zenese (parlâ de Muneia)

Parlâ de Rusigiùn
2017 Grandi e Fanti I Nuovi Disertori I Cantaùu
A faudeta recamà
de Enrico Bonanini
A foa di Buestento
de Nicola Rollando
Bèla Briga
de Carlo Lanteri

Spesìn (parlâ de Rimazû)

Zenese (parlâ de Sestri Levante)

Brigascu (parlâ de Üpega)
2018 I Mandillà Grandi e Fanti I Cantaùu
Canson do diao Scia e vega Deman matin, s'er fa bee

Zenese (parlâ de Muneia)

Spesìn (parlâ de Rimazû)

Brigascu
2019 Grandi e Fanti I Mandillà Chelli du gumbu de Chichen
Lungu er viaeu A nessa A mi m'a gusta u brussu

Spesìn (parlâ de Rimazû)

Zenese (parlâ de Muneia)

Imperiese (parlâ de Ca(r)amagna)
2020 Barche a Torsio Demueluìn Chelli du Gumbu de Chichén
A bordo Bello ch’o l'é U me paize

Zenese

Zenese

Imperiese (parlâ de Ca(r)amagna)
2021 Mandillà Mike fC cun Guido Perata Demueluìn
Manco un papè Dase una man T'ou digu oua

Zenese (parlâ de Muneia)

Zenese (parlâ de Campumu(r)ùn)

Zenese

Borzìn
2022 Mandillà Sensa Tempu[n. 2] I Strufuggi
O testamento da vêgia Dimme perché A saggra

Zenese (parlâ de Muneia)

Zenese (parlâ de Campumu(r)ùn)

Zenese (parlâ de Reccu)

Borzìn
2023 Grandi e fanti I Strufuggi Martin Padela
Sentu lüne Çinque métri Lerfe

Spesìn (parlâ de Rimazû)

Zenese (parlâ de Reccu)

Zenese
2024 Grandi e fanti Vico 28 Mandillà
En chè de veddru Dagghe recattu mainà Poæ e figgio

Spesìn (parlâ de Rimazû)

Arbenganese

Zenese (parlâ de Muneia)
2025 Mike fC cun Guido Perata E cause perse Bricchi e mà
A nostra identitê U farcu e a curumba Bella a-o barcon

Zenese (parlâ de Campumu(r)ùn)

Fina(r)ìn (parlâ de Feìn)

Zenese (parlâ de Muneia)

Borzìn

Parlâ de Rusigiùn
Davide Cabona, sulista vinsitû de l'edisiùn 2024

Elencu vinsitùi (2005-2012)

[modìfica | modìfica wikitèsto]
Ànnu Primmu pòstu Cansùn Varietài
2005 Domenica Vernassa U caruggiu du Beetu
Zenese
2006 Olinda di Dea Nösse d'òu
Arbenganese
2007 Valter Decia U cantu de sirene
Fina(r)ìn (parlâ de Feìn)
2008 Alfonso Miceli A baladda di fagotti
Zenese
2009 Milena Mendicina A publicitæ
Zenese
2010 Piero Parodi A perla ciù presiusa
Parlâ de Löa
2011 Olinda Di Dea Cumme u sajeva
Arbenganese
2012 Enrico Bonannini Er monumentu
Spesìn (parlâ de Rimazû)

Sulisti premiài (dau 2013)

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Chi a clascìfica di sulisti (2013-2025), i finalisti i sun urdinài pe' ànnu e pusisiùn, in urdine i ghe sun ascì i nummi de cansùi, di autùi e a parlâ duve(r)â[n. 1] (se dispunibili).[4][5][6][7][8][9][10][11]

Ànnu Primmu pòstu Segundu pòstu Tersu pòstu
2013 Andrei Colace Chiara Baralli Piero Parodi
Il portuale Truvà 'n'amiga E figge

Zenese

Zenese

Parlâ de Löa
2014 U Carbun[n. 3] Piero Parodi Enrico Bruno Lofrano
Chi nu cianse u nu tetta U basta na cansunvà N'amigo ero

Zenese

Parlâ de Löa

Savunese (parlâ de Varazze)
2015 Olinda Di Dea Francesco Arrigoni Piero Parodi
Cunchiggia Linbè-linbè U releuju

Zenese

Savunese (parlâ de Cadebuna)

Parlâ de Löa
2016 Attilio Valeri Piero Parodi Olinda Di Dea
U sciu Lillu U quaderno Föa du tempu

Parlâ de Rusigiùn

Parlâ de Löa

Arbenganese
2017 Mike fC[n. 4] Attilio Valeri Francesco Arrigoni
T'e speciale Mu l'èrâ bèlu Rsciugni A mê têra

Zenese (parlâ de Campumu(r)ùn)

Parlâ de Rusigiùn

Savunese (parlâ de Cadebuna)
2018 Mike fC[n. 4] Alberto Fratini Valter Decia
Ferma o tenpu Zena dònde a l'è O macchinista

Zenese (parlâ de Campumu(r)ùn)

Zenese

Fina(r)ìn (parlâ de Feìn)
2019 Mkg U Canta U Pittù[n. 5] Mike fC[n. 4] Attilio Valeri
Aegua Santa Pe i monti a pè A Bsaza

Zenese

Zenese (parlâ de Campumu(r)ùn)

Parlâ de Rusigiùn
2020 Attilio Valeri Valerio Arrigoni Remo Tagliafico
Őř man Propriu ninte U curmu da disgrassia

Parlâ de Rusigiùn

Zenese

Fina(r)ìn
2021 Alessandro De Mura[n. 6] Chiara Franzi Valter Decia
E stoje de Zena O inparou L'urtima aquila

Zenese

Zenese

Fina(r)ìn
2022 U Carbun Attilio Valeri Renzo Graglia
Na votta eu un erbu Rsciugni pü'ra raza Pa(r)âxu

Zenese (parlâ de Ciava(r)i)

Parlâ de Rusigiùn

Imperiese
2023 Renzo Graglia Attilio Valeri Francesco Arrigoni
E logge de Sànta Cèa A mæ poæ Garibaldi

Imperiese

Parlâ de Rusigiùn

Savunese (parlâ de Cadebuna)
2024 Davide Cabona Guido Perata Olinda Di Dea
Trei segondi A badante Che splendida rivea

Zenese (parlâ de Santa Vito(r)ia de Libiola)

Borzìn

Arbenganese
2025 Max Turigìn U Carbun Valentina Izzo
A richessa da lengoa Inn-a giurnâ de rumanìn Vêuggio in mondo nêuvo
de Marco Conzi

Zenese

Zenese (parlâ de Ciava(r)i)

Zenese
Nòtte au tèstu
  1. 1 2 E parlàe duve(r)àe e se distinguen pe' stemmi e cu(r)ùi relativi (russu Zenese, blö Savunese, grixu Spesìn, aranciùn Brigascu, maròn Ligü(r)e d'Utrezuvu, gianu Arbenganese, aranciùn ciai(r)u Fina(r)ìn); e variante lucâli e sun marcàe tra parentexi.
  2. Trìu cumpostu da Mike fC, Chiara Franzi e Guido Perata
  3. Numme d'arte de Marco Carbone
  4. 1 2 3 Numme d'arte de Michele Ferroni
  5. Numme d'arte de Mirko Grasso
  6. Nunustante e u(r)igini zenesi u l'è u primmu vinsitû du festival a vegnìne d'int'in cumün de tradisiùi "nu ligü(r)i" (Ruchetta Tàna(r)u)
Nòtte bibliugrafiche
  1. (IT) U festival de San Zorzu, in sce rivieraeventi.it. URL consultòu o 4 òtôbre 2025.
  2. (IT) E cansùi dialetâli du Festival de San Zorzu, in sce IVG, in sce ivg.it, 4 frevâ 2014. URL consultòu o 4 òtôbre 2025.
  3. 1 2 (IT) Festival de San Zorzu, i vinsitùi, in sce sangiorgioalbenga.it. URL consultòu o 4 òtôbre 2025 (archiviòu da l'url òriginâle o 28 novénbre 2019).
  4. 1 2 (IT) San Zorzu 2013, in sce ivg.it, 4 frevâ 2013. URL consultòu o 4 òtôbre 2025.
  5. 1 2 (IT) San Zorzu 2014, in sce ivg.it, 9 frevâ 2014. URL consultòu o 4 òtôbre 2025.
  6. 1 2 (IT) San Zorzu 2015, in sce trucioli.it, 26 frevâ 2015. URL consultòu o 4 òtôbre 2025.
  7. 1 2 (IT) San Zorzu 2017, in sce savonanews.it, 6 frevâ 2017. URL consultòu o 4 òtôbre 2025.
  8. 1 2 (IT) San Zorzu 2018, in sce savonanews.it, 4 frevâ 2018. URL consultòu o 4 òtôbre 2025.
  9. 1 2 (IT) San Zorzu 2019, in sce savonanews.it, 4 frevâ 2019. URL consultòu o 4 òtôbre 2025.
  10. 1 2 (IT) San Zorzu 2020, in sce savonanews.it, 18 frevâ 2020. URL consultòu o 4 òtôbre 2025.
  11. 1 2 (IT) San Zorzu 2022, in sce albengacorsara.it, 13 zügnu 2022. URL consultòu o 4 òtôbre 2025.

Âtri prugètti

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Ligammi de fö(r)a

[modìfica | modìfica wikitèsto]