Festival "San Giorgio" della Canzone in Lingua Ligure
AR |
Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese |

U Festival "San Giorgio" della Canzone in Lingua Ligure (Festival da Cansùn in Lengua Ligü(r)e de San Zorzu), cunusciüu ascì cumme Festival de San Zorzu, u l'è ina manifestasiùn müxicâle ch'a se tegne tütti i ànni a Arbenga, inta lucalitài de San Zorzu de Campugexa.
Sto(r)ia
[modìfica | modìfica wikitèsto]E primme idee de lancià 'na manifestasiùn in Ligü(r)e e sun du 1999, grassie aa Cunsürta Ligü(r)e du mèximu annu, dund'u s'è parlàu da valurisasiùn du teâtru in Lengua Ligü(r)e cumme mezzu pe'u svilüppu e a cunuscènsa da stessa parlâ. A Cunsürta a l'ha ascì vistu a cansùn cumme 'n âtru moddu pe' svilüpà e fà cunusce e tradisiùi regiunâli.[1]
A primma edisiùn a s'è tegnüa du 2002, da lì u vegne urganizàu tütti i ànni grassie a-a partecipasiùn da paròcchia de San Zorzu Martire, ch'a l'ha missu a dispusisiùn u Salùn Paruchiâle Teâtru Don Pelle, dunde zà a se tegniva a Rassegna Teatrâle de Lengua Ligü(r)e.
Dau 2013 inta cumpetisiùn u vegne ascì premiàu a cumpagnìa ch'a l'ha guagnàu a rasegna du teâtru e, grassie au premiu Elmo Bazzano, u "Ligü(r)e ciü ilüstre" de l'ànnu.
Cumpetisiùn
[modìfica | modìfica wikitèsto]A cumpetisiùn a vegghe l'esibisiùn di cantanti inta gara in due se(r)e (in genere venardì e sabbu). Sun acetài tanti di sulisti che di grùppi müxicâli, e cansùi e g'han da êsse pe' regula in Ligü(r)e, du che e sun acetàe tütte e variante (dau zenese au savunese passandu pe'u brigascu fin au tabarchìn).
E cansùi e vàn cunsegnàe a tèmpu a l'urganizasiùn e e sun giüdicàe da 'na giü(r)ìa d'espèrti, a primma selesiùn a vegne stabilìa primma da cumpetisiùn: i se esibiscen a San Zorzu numma i cantanti qualificài.[2]
De solito, in gara e restan quâxi 20 cansùi pe' ànnu.
Clascìfica
[modìfica | modìfica wikitèsto]E cansùi, a partì da l'ànnu 2005, e se clascìfican segundu due categu(r)ìe, quella di grùppi e quella di sulisti. De primma u se duve(r)ava u scistema a categu(r)ìa ünica, mecanismu ch'u l'ha vistu a vito(r)ia di artisti chi sutta.[3]
| Ànnu | Primmu pòstu | Cansùn |
|---|---|---|
| 2002 | Romantos | A mê tèra |
| 2003 | Compagnia della Casaccia | Gira la corda |
| 2004 | Ragazze Gau | 'N òmmo senza tempo |
Grùppi
[modìfica | modìfica wikitèsto]
Elencu vinsitùi (2005-2012)
[modìfica | modìfica wikitèsto]Chi sutta l'elencu di primmi clascificài inte edisiùi fra u 2005 e u 2012, inta categu(r)ìa di grùppi.[3]
| Ànnu | Primmu pòstu | Cansùn | Varietài |
|---|---|---|---|
| 2005 | Young Fathers | Retaggi de Vitta | Zenese |
| 2006 | I Tandem | Certe séie d'invernu | Zenese |
| 2007 | Zena antiga | Proverbi che pasciùn | Zenese |
| 2008 | Trallallero | Minindè | Zenese |
| 2009 | I Bussieri | Odo de ma | Zenese |
| 2010 | I Bussieri | Se o poesse parlâ | Zenese |
| 2011 | I Gioilarò | Stella du munte | Zenese |
| 2012 | La Combriccola | Zena, Genova | Zenese |
Grùppi premiài (dau 2013)
[modìfica | modìfica wikitèsto]Chi a clascìfica di grùppi (2013-2025), i finalisti i sun urdinài pe' ànnu e pusisiùn, in urdine i ghe sun ascì i nummi de cansùi, di autùi e a parlâ duve(r)â[n. 1] (se dispunibili).[4][5][6][7][8][9][10][11]
| Ànnu | Primmu pòstu | Segundu pòstu | Tersu pòstu |
|---|---|---|---|
| 2013 | Quei de Rsciugni | Noi Voliamo | Maz Vilander & Makadam Zena |
| Gnacchi e furbi | Gatti d'ancheu | Sciaccaprie | |
Parlâ de Rusigiùn |
Arbenganese (parlâ d'Utuê e da Valâ de l'A(r)òscia) |
Zenese | |
| 2014 | Maz Vilander & Makadam Zena | Quei de Rsciugni | Grandi e Fanti |
| U Barban | Swing dor cascino | Luna de lugiu | |
Zenese |
Parlâ de Rusigiùn |
Spesìn (parlâ de Rimazû) | |
| 2015 | Quei de Rsciugni | Grandi e Fanti | I nuovi disertori |
| Min-na | Rusu de seia | A gali-nna | |
Parlâ de Rusigiùn |
Spesìn (parlâ de Rimazû) |
Zenese (parlâ de Sestri Levante) | |
| 2016 | I nuovi disertori | Mandillà | Quei de Rsciugni |
| A vigilia | O paize da succa | Tempu cus sia | |
Zenese (parlâ de Sestri Levante) |
Zenese (parlâ de Muneia) |
Parlâ de Rusigiùn | |
| 2017 | Grandi e Fanti | I Nuovi Disertori | I Cantaùu |
| A faudeta recamà de Enrico Bonanini |
A foa di Buestento de Nicola Rollando |
Bèla Briga de Carlo Lanteri | |
Spesìn (parlâ de Rimazû) |
Zenese (parlâ de Sestri Levante) |
Brigascu (parlâ de Üpega) | |
| 2018 | I Mandillà | Grandi e Fanti | I Cantaùu |
| Canson do diao | Scia e vega | Deman matin, s'er fa bee | |
Zenese (parlâ de Muneia) |
Spesìn (parlâ de Rimazû) |
Brigascu | |
| 2019 | Grandi e Fanti | I Mandillà | Chelli du gumbu de Chichen |
| Lungu er viaeu | A nessa | A mi m'a gusta u brussu | |
Spesìn (parlâ de Rimazû) |
Zenese (parlâ de Muneia) |
Imperiese (parlâ de Ca(r)amagna) | |
| 2020 | Barche a Torsio | Demueluìn | Chelli du Gumbu de Chichén |
| A bordo | Bello ch’o l'é | U me paize | |
Zenese |
Zenese |
Imperiese (parlâ de Ca(r)amagna) | |
| 2021 | Mandillà | Mike fC cun Guido Perata | Demueluìn |
| Manco un papè | Dase una man | T'ou digu oua | |
Zenese (parlâ de Muneia) |
Zenese (parlâ de Campumu(r)ùn) |
Zenese | |
Borzìn | |||
| 2022 | Mandillà | Sensa Tempu[n. 2] | I Strufuggi |
| O testamento da vêgia | Dimme perché | A saggra | |
Zenese (parlâ de Muneia) |
Zenese (parlâ de Campumu(r)ùn) |
Zenese (parlâ de Reccu) | |
Borzìn | |||
| 2023 | Grandi e fanti | I Strufuggi | Martin Padela |
| Sentu lüne | Çinque métri | Lerfe | |
Spesìn (parlâ de Rimazû) |
Zenese (parlâ de Reccu) |
Zenese | |
| 2024 | Grandi e fanti | Vico 28 | Mandillà |
| En chè de veddru | Dagghe recattu mainà | Poæ e figgio | |
Spesìn (parlâ de Rimazû) |
Arbenganese |
Zenese (parlâ de Muneia) | |
| 2025 | Mike fC cun Guido Perata | E cause perse | Bricchi e mà |
| A nostra identitê | U farcu e a curumba | Bella a-o barcon | |
Zenese (parlâ de Campumu(r)ùn) |
Fina(r)ìn (parlâ de Feìn) |
Zenese (parlâ de Muneia) | |
Borzìn |
Parlâ de Rusigiùn |
Sulisti
[modìfica | modìfica wikitèsto]
Elencu vinsitùi (2005-2012)
[modìfica | modìfica wikitèsto]| Ànnu | Primmu pòstu | Cansùn | Varietài |
|---|---|---|---|
| 2005 | Domenica Vernassa | U caruggiu du Beetu | Zenese |
| 2006 | Olinda di Dea | Nösse d'òu | Arbenganese |
| 2007 | Valter Decia | U cantu de sirene | Fina(r)ìn (parlâ de Feìn) |
| 2008 | Alfonso Miceli | A baladda di fagotti | Zenese |
| 2009 | Milena Mendicina | A publicitæ | Zenese |
| 2010 | Piero Parodi | A perla ciù presiusa | Parlâ de Löa |
| 2011 | Olinda Di Dea | Cumme u sajeva | Arbenganese |
| 2012 | Enrico Bonannini | Er monumentu | Spesìn (parlâ de Rimazû) |
Sulisti premiài (dau 2013)
[modìfica | modìfica wikitèsto]Chi a clascìfica di sulisti (2013-2025), i finalisti i sun urdinài pe' ànnu e pusisiùn, in urdine i ghe sun ascì i nummi de cansùi, di autùi e a parlâ duve(r)â[n. 1] (se dispunibili).[4][5][6][7][8][9][10][11]
| Ànnu | Primmu pòstu | Segundu pòstu | Tersu pòstu |
|---|---|---|---|
| 2013 | Andrei Colace | Chiara Baralli | Piero Parodi |
| Il portuale | Truvà 'n'amiga | E figge | |
Zenese |
Zenese |
Parlâ de Löa | |
| 2014 | U Carbun[n. 3] | Piero Parodi | Enrico Bruno Lofrano |
| Chi nu cianse u nu tetta | U basta na cansunvà | N'amigo ero | |
Zenese |
Parlâ de Löa |
Savunese (parlâ de Varazze) | |
| 2015 | Olinda Di Dea | Francesco Arrigoni | Piero Parodi |
| Cunchiggia | Linbè-linbè | U releuju | |
Zenese |
Savunese (parlâ de Cadebuna) |
Parlâ de Löa | |
| 2016 | Attilio Valeri | Piero Parodi | Olinda Di Dea |
| U sciu Lillu | U quaderno | Föa du tempu | |
Parlâ de Rusigiùn |
Parlâ de Löa |
Arbenganese | |
| 2017 | Mike fC[n. 4] | Attilio Valeri | Francesco Arrigoni |
| T'e speciale | Mu l'èrâ bèlu Rsciugni | A mê têra | |
Zenese (parlâ de Campumu(r)ùn) |
Parlâ de Rusigiùn |
Savunese (parlâ de Cadebuna) | |
| 2018 | Mike fC[n. 4] | Alberto Fratini | Valter Decia |
| Ferma o tenpu | Zena dònde a l'è | O macchinista | |
Zenese (parlâ de Campumu(r)ùn) |
Zenese |
Fina(r)ìn (parlâ de Feìn) | |
| 2019 | Mkg U Canta U Pittù[n. 5] | Mike fC[n. 4] | Attilio Valeri |
| Aegua Santa | Pe i monti a pè | A Bsaza | |
Zenese |
Zenese (parlâ de Campumu(r)ùn) |
Parlâ de Rusigiùn | |
| 2020 | Attilio Valeri | Valerio Arrigoni | Remo Tagliafico |
| Őř man | Propriu ninte | U curmu da disgrassia | |
Parlâ de Rusigiùn |
Zenese |
Fina(r)ìn | |
| 2021 | Alessandro De Mura[n. 6] | Chiara Franzi | Valter Decia |
| E stoje de Zena | O inparou | L'urtima aquila | |
Zenese |
Zenese |
Fina(r)ìn | |
| 2022 | U Carbun | Attilio Valeri | Renzo Graglia |
| Na votta eu un erbu | Rsciugni pü'ra raza | Pa(r)âxu | |
Zenese (parlâ de Ciava(r)i) |
Parlâ de Rusigiùn |
Imperiese | |
| 2023 | Renzo Graglia | Attilio Valeri | Francesco Arrigoni |
| E logge de Sànta Cèa | A mæ poæ | Garibaldi | |
Imperiese |
Parlâ de Rusigiùn |
Savunese (parlâ de Cadebuna) | |
| 2024 | Davide Cabona | Guido Perata | Olinda Di Dea |
| Trei segondi | A badante | Che splendida rivea | |
Zenese (parlâ de Santa Vito(r)ia de Libiola) |
Borzìn |
Arbenganese | |
| 2025 | Max Turigìn | U Carbun | Valentina Izzo |
| A richessa da lengoa | Inn-a giurnâ de rumanìn | Vêuggio in mondo nêuvo de Marco Conzi | |
Zenese |
Zenese (parlâ de Ciava(r)i) |
Zenese |
Nòtte
[modìfica | modìfica wikitèsto]- Nòtte au tèstu
- 1 2 E parlàe duve(r)àe e se distinguen pe' stemmi e cu(r)ùi relativi (russu Zenese, blö Savunese, grixu Spesìn, aranciùn Brigascu, maròn Ligü(r)e d'Utrezuvu, gianu Arbenganese, aranciùn ciai(r)u Fina(r)ìn); e variante lucâli e sun marcàe tra parentexi.
- ↑ Trìu cumpostu da Mike fC, Chiara Franzi e Guido Perata
- ↑ Numme d'arte de Marco Carbone
- 1 2 3 Numme d'arte de Michele Ferroni
- ↑ Numme d'arte de Mirko Grasso
- ↑ Nunustante e u(r)igini zenesi u l'è u primmu vinsitû du festival a vegnìne d'int'in cumün de tradisiùi "nu ligü(r)i" (Ruchetta Tàna(r)u)
- Nòtte bibliugrafiche
- ↑ (IT) U festival de San Zorzu, in sce rivieraeventi.it. URL consultòu o 4 òtôbre 2025.
- ↑ (IT) E cansùi dialetâli du Festival de San Zorzu, in sce IVG, in sce ivg.it, 4 frevâ 2014. URL consultòu o 4 òtôbre 2025.
- 1 2 (IT) Festival de San Zorzu, i vinsitùi, in sce sangiorgioalbenga.it. URL consultòu o 4 òtôbre 2025 (archiviòu da l'url òriginâle o 28 novénbre 2019).
- 1 2 (IT) San Zorzu 2013, in sce ivg.it, 4 frevâ 2013. URL consultòu o 4 òtôbre 2025.
- 1 2 (IT) San Zorzu 2014, in sce ivg.it, 9 frevâ 2014. URL consultòu o 4 òtôbre 2025.
- 1 2 (IT) San Zorzu 2015, in sce trucioli.it, 26 frevâ 2015. URL consultòu o 4 òtôbre 2025.
- 1 2 (IT) San Zorzu 2017, in sce savonanews.it, 6 frevâ 2017. URL consultòu o 4 òtôbre 2025.
- 1 2 (IT) San Zorzu 2018, in sce savonanews.it, 4 frevâ 2018. URL consultòu o 4 òtôbre 2025.
- 1 2 (IT) San Zorzu 2019, in sce savonanews.it, 4 frevâ 2019. URL consultòu o 4 òtôbre 2025.
- 1 2 (IT) San Zorzu 2020, in sce savonanews.it, 18 frevâ 2020. URL consultòu o 4 òtôbre 2025.
- 1 2 (IT) San Zorzu 2022, in sce albengacorsara.it, 13 zügnu 2022. URL consultòu o 4 òtôbre 2025.
Âtri prugètti
[modìfica | modìfica wikitèsto]
Wikimedia Commons a contêgne di files in sce Festival de San Zorzo
Ligammi de fö(r)a
[modìfica | modìfica wikitèsto]- (LIJ, IT) Festival "San Giorgio" Ligure, in sce youtube.com.