Recco

Questa pàgina a l'é scrîta in léngoa zenéize
Da Wikipedia
ZE
Questa pàgina a l'é scrîta in léngoa zenéize
Recco
comùn
Recco – Bandiera
Recco – Veduta
Panoramma de Recco pigiòu da-o sentê pe-o santoâio da Madònna de Caravaggio (Rapallo)
Localizaçión
StâtoItàlia Itàlia
RegiónCoat of arms of Liguria.svg Liguria
Çitæ metropolitann-aProvincia di Genova-Stemma.svg Zena
Aministraçión
ScìndicoCarlo Gandolfo (Fratelli d'Italia) da-o 27-5-2019
Dæta de instituçión1861
Teritöio
Coordinæ:44°21′43.52″N 9°08′36.51″E / 44.362089°N 9.143475°E44.362089; 9.143475 (Recco)
Altitùdinem s.l.m.
Superfìcce9,77 km²
Abitanti9 441[1] (31-5-2022)
Denscitæ966,33 ab./km²
FraçioìnAgeno, Carbonara, Collodari, Corticella, Cotulo, Faveto, Liceto, Megli, Mulinetti, Polanesi, San Rocco, Verzemma
Comùn confinantiAvêgno, Camoggi, Rapallo, Söi
Âtre informaçioìn
CAP16036
Prefìsso0185
Fûzo oràrioUTC+1
Còdice ISTAT010047
Cod. cadastrâH212
TargaGE
Cl. scìsmicazöna 3 (sismicitæ bàssa)[2]
Cl. climàticazöna D, 1 418 GG[3]
Nomme abitantirechelìn
(IT) recchesi ò recchelini
Sànto patrónNòstra Scignôa do Suffragio
Giórno festîvo8 seténbre
Cartògrafîa
Màppa de localizaçión:
Recco
Recco
Recco – Mappa
Poxiçión do comùn de Recco inta çitæ metropolitànn-a de Zêna
Scîto instituçionâle

Recco (IPA: ['rekku]; Recina ò Ricina in latìn, Recco in italian) o l'é un comùn italiàn de 9.441 abitanti, inta Çitæ metropolitann-a de Zena. O l'é o sètimo comûne zeneize pe nùmero d'abitanti. I abitanti de Recco son ciamai Rechelini.

Giögrafìa fixica

O teritöio de Recco o se atrêuva in sciâ rivêa de Levante, a ponénte de Camoggi e a levante de Söi, inte unn-a insenatûa do gorfo Paradîzo. O l'é atraversòu da-o torrente co-o mæximo nomme do borgo, o Recco, ch'o nasce da-a confluensa do torrente Salto e o rîo Luei e ch'o ariva a-o mâ scoréndo in direçion sud-est.

Stöia

In epoca antiga a zöna de Recco a l'êa o pàize dei Casmonati, unn-a popolaçion de liguri antighi; dapeu a l'é stæta conquistâ da-i Români, che àn fondòu o borgo co-o nómme de Recina ò Ricina. Unn-a testimoniansa de örigine antighe de Recco a l'é 'n'urna conservâ inta gexa de Polanexi.[4]

Vista do borgo bonbardòu into 1944

Inte l'etæ de Mêzo, con Rapallo, Aosci e Camoggi, Recco a l'é stæta asegnâ a-o vescovo de Milan da-o vescovo de Zena, adotando o rîto anbreuxian. A Recco, pe de ciù, gh'é nasciûo San Gioàn o Bon, vescovo de Milàn into sesto sécolo. Into 1200, Recco a l'é pasâ a-a Republica de Zena, a-a quæ a l'à fornîo l'amiralio Giâxo d'Axòu e l'esploratô Nichiôzo da Recco[4].

Into 1557 e into 1646 o borgo o l'é stæto sachezòu da-i saracìn asémme a Rapallo.

Recco o l'à avûo inta sò stöia di inportanti cantê navâli, che son stæti trasferîi a Zena into corso do secolo XIX. O borgo o l'é stæto gravemente danezòu inta Segonda Goæra Mondiâle da-i bonbardê Aleæ tra o 7 de novénbre do 1943 e o 28 de zugno do 1944. I bonbardê, che dovéivan corpî o viadòto feroviario de Recco, àn bonbardòu o borgo pe vintisette òtte, amasando 127 persónn-e e caciando zu o 90% de câze.

A-i 8 de agósto do 2000 o Prescidénte da Republica Carlo Azeglio Ciampi o l'à concesso a Recco o tìtolo de çitæ[5].

Scìnboli

Stémma

O stémma o l'é stæto adotòu a-i 8 de agósto do 2000, azonzéndo a-o vêgio stémma a coronn-a muâ dê çitæ.

Descriçión

«Çê celèste ch'o sovràsta 'na tôre d'argénto, muâ de néigro, serâ da-o mæximo, con sêi mèrli ghibelìn, con sóvra 'na stélla con çinque pónte d'öo e con sótta o mâ con scciùmma d'argénto.[5]»

Pòsti de interesse

Gexe

Abitanti

Evoluçión demografica

Abitanti censæ[6]

Minoranse foestê

Gh'é 524 foestê, che son o 4,95% da popolaçión[7]. E minoranse ciù inportanti son, inte l'ordine:

Economîa

Coltûa

Asociaçioìn

Cuxìnn-a

A fugàssa

Tra e specialitæ de Recco gh'é:

  • A fugassa co-o formaggio, specialitæ inserîa into registro eoropêo dê ecelénse alimentâri con l'I.G.P. (Indicaçión Geogràfica Protètta). E primme tracce da fugassa son stæte registræ a Recco into secolo XIX, pe dòppo diffóndise inta Liguria intrêga.
  • I pansòti, 'na pasta scimile ai ravieu ma pìnn-a de sarsa de noxe[8].  

Manifestaçioin

Feste e fêe

Into méize de mazzo, da-o 1956, gh'é a festa da fugassa de Recco[9]

A-i 8 de seténbre se festézza a nòstra Scignôa do Suffragio con di furgoéi e con stands de specialitæ gastronòmiche.

Sport

A piscìnn-a do Pro Recco

Recco a l'é famôza pe-a sò squaddra de palanêuo, ciamâ Pro Recco, prezénte into canpionòu de série A1 e ch'a l'à goâgnòu 34 scudètti (o primo into 1959, l'ùrtimo into 2022), 16 Cóppe Italia, 10 Cóppe di canpioìn e 7 supercóppe Eoropêe; pe de ciù a l'é l'ùnica squadra italiann-a che a l'à vinto o "Grande Slam" (Canpionòu, Cóppa Italia, Cóppia Canpióni, Supercóppa Eoropêa) inti anni 2006-2007, 2007-08 e 2011-12.  

Comunicaçioìn

Nòtte

  1. Dæto Istat - Popolaçión rescidénte a-i 31 de agósto do 2022.
  2. Clascificaçion sismica (XLS), in sce protezionecivile.gov.it.
  3. Legge 26 agosto 1993, n. 412, alegòu A, Tabélla di gràddi/giórno di Comùn pe Región e Provìnsa (PDF), in sce efficienzaenergetica.acs.enea.it, 1 màrso 2011, p. 151. URL consultòu o 25 arvî 2012.
  4. 4,0 4,1 (IT) Storia del Comune, in sce comune.recco.ge.it. URL consultòu o 19 novénbre 2022.
  5. 5,0 5,1 (IT) Recco - Araldicacivica, in sce araldicacivica.it. URL consultòu o 19 novénbre 2022.
  6. Statìstiche I.Stat - ISTAT;  URL consultòu o 28-12-2012.
  7. (IT) Foestê a-i 31 de dexénbre do 2019, in sce demo.istat.it. URL consultòu o 19 novénbre 2022.
  8. (IT) Pansöti co-a sàrsa de nôxe, in sce mangiareinliguria.it. URL consultòu o 19 novénbre 2022.
  9. (IT) Foccacia di Recco, in sce focacciadirecco.it. URL consultòu o 19 novénbre 2022.

Atri progètti

Contròllo de outoritæVIAF (EN147785331 · SBN (ITBVEV075447 · WorldCat Identities (EN147785331