Recco
ZE
|
Questa pàgina a l'é scrîta in léngoa zenéize |
| Recco comùn | ||
|---|---|---|
| ||
 | ||
| Localizaçión | ||
| Stâto |  Itàlia
| |
| Región |  Liguria
| |
| Çitæ metropolitann-a |  Zena
| |
| Aministraçión | ||
| Scìndico | Carlo Gandolfo (Fratelli d'Italia) da-o 27-5-2019 | |
| Dæta de instituçión | 1861 | |
| Teritöio | ||
| Coordinæ: | 44°21′43.52″N 9°08′36.51″E / 44.362089°N 9.143475°E | |
| Altitùdine | 5 m s.l.m. | |
| Superfìcce | 9,77 km² | |
| Abitanti | 9 441[1] (31-5-2022) | |
| Denscitæ | 966,33 ab./km² | |
| Fraçioìn | Ageno, Carbonara, Collodari, Corticella, Cotulo, Faveto, Liceto, Megli, Mulinetti, Polanesi, San Rocco, Verzemma | |
| Comùn confinanti | Avêgno, Camoggi, Rapallo, Söi | |
| Âtre informaçioìn | ||
| CAP | 16036 | |
| Prefìsso | 0185 | |
| Fûzo oràrio | UTC+1 | |
| Còdice ISTAT | 010047 | |
| Cod. cadastrâ | H212 | |
| Targa | GE | |
| Cl. scìsmica | zöna 3 (sismicitæ bàssa)[2] | |
| Cl. climàtica | zöna D, 1 418 GG[3] | |
| Nomme abitanti | rechelìn (IT) recchesi ò recchelini | |
| Sànto patrón | Nòstra Scignôa do Suffragio | |
| Giórno festîvo | 8 seténbre | |
| Cartògrafîa | ||
  Recco | ||
.svg) | ||
| Scîto instituçionâle | ||
Recco (IPA: ['rekku]; Recina ò Ricina in latìn, Recco in italian) o l'é un comùn italiàn de 9.441 abitanti, inta Çitæ metropolitann-a de Zena. O l'é o sètimo comûne zeneize pe nùmero d'abitanti. I abitanti de Recco son ciamai Rechelini.
Giögrafìa fixica
O teritöio de Recco o se atrêuva in sciâ rivêa de Levante, a ponénte de Camoggi e a levante de Söi, inte unn-a insenatûa do gorfo Paradîzo. O l'é atraversòu da-o torrente co-o mæximo nomme do borgo, o Recco, ch'o nasce da-a confluensa do torrente Salto e o rîo Luei e ch'o ariva a-o mâ scoréndo in direçion sud-est.
Stöia
In epoca antiga a zöna de Recco a l'êa o pàize dei Casmonati, unn-a popolaçion de liguri antighi; dapeu a l'é stæta conquistâ da-i Români, che àn fondòu o borgo co-o nómme de Recina ò Ricina. Unn-a testimoniansa de örigine antighe de Recco a l'é 'n'urna conservâ inta gexa de Polanexi.[4]
Inte l'etæ de Mêzo, con Rapallo, Aosci e Camoggi, Recco a l'é stæta asegnâ a-o vescovo de Milan da-o vescovo de Zena, adotando o rîto anbreuxian. A Recco, pe de ciù, gh'é nasciûo San Gioàn o Bon, vescovo de Milàn into sesto sécolo. Into 1200, Recco a l'é pasâ a-a Republica de Zena, a-a quæ a l'à fornîo l'amiralio Giâxo d'Axòu e l'esploratô Nichiôzo da Recco[4].
Into 1557 e into 1646 o borgo o l'é stæto sachezòu da-i saracìn asémme a Rapallo.
Recco o l'à avûo inta sò stöia di inportanti cantê navâli, che son stæti trasferîi a Zena into corso do secolo XIX. O borgo o l'é stæto gravemente danezòu inta Segonda Goæra Mondiâle da-i bonbardê Aleæ tra o 7 de novénbre do 1943 e o 28 de zugno do 1944. I bonbardê, che dovéivan corpî o viadòto feroviario de Recco, àn bonbardòu o borgo pe vintisette òtte, amasando 127 persónn-e e caciando zu o 90% de câze.
A-i 8 de agósto do 2000 o Prescidénte da Republica Carlo Azeglio Ciampi o l'à concesso a Recco o tìtolo de çitæ[5].
Scìnboli
Stémma
O stémma o l'é stæto adotòu a-i 8 de agósto do 2000, azonzéndo a-o vêgio stémma a coronn-a muâ dê çitæ.
Descriçión
|
«Çê celèste ch'o sovràsta 'na tôre d'argénto, muâ de néigro, serâ da-o mæximo, con sêi mèrli ghibelìn, con sóvra 'na stélla con çinque pónte d'öo e con sótta o mâ con scciùmma d'argénto.[5]» |
Pòsti de interesse
Gexe
- Santôaio de Nòstra Scignôa do Suffragio, gexa do XVIII secolo.
- Gexa parochiâle de San Zane Battista e San Gioàn o Bon, gexa antiga recostroîa dòppo a segonda goæra mondiâle.
- Gexa de Nòstra Scignôa de Grâçie, gexa da fraçión de Meggi
- Santôaio de San Michê e do Santiscimo Croxefisso.
- Gexa parochiâle de San Ròcco, into quartê de Verzemma
- Gexa parochiâle de San Martin, into quartê de Polanexi
Abitanti
Evoluçión demografica
Abitanti censæ[6]
Minoranse foestê
Gh'é 524 foestê, che son o 4,95% da popolaçión[7]. E minoranse ciù inportanti son, inte l'ordine:
Economîa
Coltûa
Asociaçioìn
Cuxìnn-a
Tra e specialitæ de Recco gh'é:
- A fugassa co-o formaggio, specialitæ inserîa into registro eoropêo dê ecelénse alimentâri con l'I.G.P. (Indicaçión Geogràfica Protètta). E primme tracce da fugassa son stæte registræ a Recco into secolo XIX, pe dòppo diffóndise inta Liguria intrêga.
- I pansòti, 'na pasta scimile ai ravieu ma pìnn-a de sarsa de noxe[8].
Manifestaçioin
Feste e fêe
Into méize de mazzo, da-o 1956, gh'é a festa da fugassa de Recco[9]
A-i 8 de seténbre se festézza a nòstra Scignôa do Suffragio con di furgoéi e con stands de specialitæ gastronòmiche.
Sport
Recco a l'é famôza pe-a sò squaddra de palanêuo, ciamâ Pro Recco, prezénte into canpionòu de série A1 e ch'a l'à goâgnòu 34 scudètti (o primo into 1959, l'ùrtimo into 2022), 16 Cóppe Italia, 10 Cóppe di canpioìn e 7 supercóppe Eoropêe; pe de ciù a l'é l'ùnica squadra italiann-a che a l'à vinto o "Grande Slam" (Canpionòu, Cóppa Italia, Cóppia Canpióni, Supercóppa Eoropêa) inti anni 2006-2007, 2007-08 e 2011-12.
Comunicaçioìn
Nòtte
- ↑ Dæto Istat - Popolaçión rescidénte a-i 31 de agósto do 2022.
- ↑ Clascificaçion sismica (XLS), in sce protezionecivile.gov.it.
- ↑ Lézze 26 agósto 1993, n. 412, alegòu A, Tabélla di gràddi/giórno di Comùn pe Región e Provìnsa (PDF), in sce efficienzaenergetica.acs.enea.it, 1 màrso 2011, p. 151. URL consultòu o 25 arvî 2012.
- ↑ 4,0 4,1 (IT) Storia del Comune, in sce comune.recco.ge.it. URL consultòu o 19 novénbre 2022.
- ↑ 5,0 5,1 (IT) Recco - Araldicacivica, in sce araldicacivica.it. URL consultòu o 19 novénbre 2022.
- ↑ Statìstiche I.Stat - ISTAT; URL consultòu o 28-12-2012.
- ↑ (IT) Foestê a-i 31 de dexénbre do 2019, in sce demo.istat.it. URL consultòu o 19 novénbre 2022.
- ↑ (IT) Pansöti co-a sàrsa de nôxe, in sce mangiareinliguria.it. URL consultòu o 19 novénbre 2022.
- ↑ (IT) Foccacia di Recco, in sce focacciadirecco.it. URL consultòu o 19 novénbre 2022.
Atri progètti
Wikimedia Commons a contêgne di files in sce Recco
| Contròllo de outoritæ | VIAF (EN) 147785331 · SBN (IT) BVEV075447 · WorldCat Identities (EN) 147785331 |
|---|