Léngoa latìnn-a

Da Wikipedia
Jump to navigation Jump to search
ZE
Quésta pàgina a l'é scrîta in léngoa zenéize
AcLiBr.jpg

A Grafîa adeuviâ a l'é quélla de l'Académia Ligùstica do Brénno

Léngoa latìnn-a
Lingua latina
Roman Empire Trajan 117AD.png
Parlâ in Çittæ do Vatican
Region Impêo Roman (antighitæ)
Çittæ do Vatican
Parlâ da nisciùn (cómme madreléngoa)
Famìggia lengoistega Lengoe indoeuropee
 Grùppo Italico
Léngoa ofiçiâ de Çittæ do Vatican

A Léngoa latìnn-a (in latìn: Lingua latina) a l'é 'na léngoa indeuröpéa do grùppo de léngoe italico-falische.

Nasciûa inta región do Lassio into I milénnio prìmma de Cristo, 'sta léngoa a s’è difûza inte l’Euròpa öcidentâle a ségoito de conquiste di Români. A l’é a moæ de tùtte e léngoe ancheu definîe “romanse” e a l’é stæta pe sécoli a léngoa da coltûa europêa. Fin a-o Concìlio Vaticàn II a l’é stæta a léngoa litùrgica da Gexa Catòlica.   

Scistêma de scritûa[modìfica | modìfica wikitèsto]

E létie de l'alfabêto latìn derivan da quéllo greco öcidentâle (adeuviòu a Cuma) e bâze pe a ciù parte di alfabêti adeuviæ ancheu in Euròpa, América e Africa (cómme quello italiàn e quello lìgure). I grafi öriginâli son questi:

A B C D E F (G) H I (K) L M N O P Q R S T V (Y) Z

Gramàtiga[modìfica | modìfica wikitèsto]

O latìn o l'é 'na léngoa flescìva che adêuvia i câxi pe-e fonçioìn gramaticâli. I câxi son:

  • Nominatîvo: indica o sogètto da frâze (es: Cornelia pulchra videtur; Cornélia a pâ bella)
  • Zenitîvo: indica de sòlito un posèsso, agéndo cómme conpleménto de specificaçión (es: milites Caesaris; i sordàtti de Cézare)
  • Datîvo: indica de sòlito o conpleménto de tèrmine (es: Do gladium Iulio; Dàggo a spâ a Giùlio)
  • Acuzatîvo: indica l'ogètto da frâze (es: Cornelia amat Iulium; Cornélia ama Giùlio)
  • Vocatîvo: uzòu into discórso dirétto, indica o conpleménto de vocaçión (es: Cornelia, quid fecisti?; Cornelia, cöse t'æ fæto?)
  • Ablatîvo: o l'è o câxo con ciù fonçioìn (conpleménto de ténpo, d'agénte, caoza, etc.)

Nómmi[modìfica | modìfica wikitèsto]

Into latìn gh'é træ categorîe de nómmi: mascolìn, feminìn e nêotro. No l'exìste l'artìcolo

Declinaçioìn[modìfica | modìfica wikitèsto]

In latìn exìstan çinque declinaçioìn, e quæ se diferençian pe-e sciortîe do zenitîvo scingolâre:

  • Prìmma: zenitivo in -ae
  • Secónda: zenitivo in -i
  • Tersa: zenitivo in -is
  • Quarta: zenitivo in -us
  • Quinta: zenitio in -ei
Prìmma declinaçión[modìfica | modìfica wikitèsto]

I nómmi feminìn son solitaménte da prìmma declinaçión

Declinaçion de rosa (a rêuza):

Câxo Scing. Plur.
Nom rosa rosae
Zen rosae rosārum
Dat rosae rosis
Acuz rosam rosas
Voc rosa rosae
Abl rosā rosis
Seconda declinaçión[modìfica | modìfica wikitèsto]

I nómmi mascolìn e nêutri son solitaménte da seconda declinaçión

Declinaçión de lupus (mascolìn; o lô):

Câxo Scing. Plur.
Nom lupus lupi
Zen lupi lupōrum
Dat lupo lupis
Acuz lupum lupos
Voc lupe lupi
Abl lupo lupis

Declinaçión de bellum (nêutro; a guæra):

Câxo Scing. Plur.
Nom bellum bella
Zen belli bellōrum
Dat bello bellis
Acuz bellum bella
Voc bellum bella
Abl bello bellis

Bigliografîa[modìfica | modìfica wikitèsto]

  • Lao Paoletti, Corso di lingua latina. I. Fonetica, Morfologia, Sintassi, Torino PARAVIA 1974, 16ª rist. 1987 pp. 604. ISBN 8839503870
  • Germano Proverbio, Lingue classiche alla prova: note storiche e teoriche per una didattica, Bologna, Pitagora, 1981

Vóxe correlæ[modìfica | modìfica wikitèsto]