Festival de San Zorzu

Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese
Da Wikipedia
AR
Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese
U palcu esternu du Festival de San Zorzu 2022

U Festival de San Zorzu (üfisialmènte Festival da Cansùn en Lengua Ligüre de San Zorzu) l'è ina manifestasiun müxicâle che se tégne tütti i ànni a Arbenga, inta lucalitài de San Zorzu de Campugexa.

Stòia[modìfica | modìfica wikitèsto]

E primme idee de lancià 'na manifestasiun dialetàle ligüre e sun du 1999, grassie a a Cunsulta Ligure du mèximu annu, dund'u s'è parlau da valurisasiùn du teatru in Lengua Ligüre cumme veiculu pé u svilüppu e a cunuscènsa da stessa parlâ. A Cunsulta l'hà ascì vistu a cansùn cumme 'n atru moddu pè svilupà e fà cunusce e tradisiùi regiunali.[1]

A primma edisiùn a l'è datâ du 2002, da lì u vegne urganizau tütti i anni grassie a-a partecipasiùn da parocchia de San Zorzu Martire, ch'a métte a dispusisiùn u "Salun Paruchiale Teatru Don Pelle", zà prutagunista da Rassegna Teatrale de Lengua Ligüre.

Dau 2013 inta gara canora végne ascì premià a Cumpagnia de Teatru Ligure vinsitrìxe da rasegna teatràle e, grassie au premmiu Elio Bassano, u "Ligure ciü ilustre" de l' annu.

Cumpetisiùn[modìfica | modìfica wikitèsto]

A cumpetisiùn a vegghe l'esibisiùn di cantanti in ta gara in dui sée (in genere venardì e sabbu). Sùn acetai sùlisti e ascì grùppi muxicali, e cansùn devàn ésse pé regula in Ligure, sun acétàe tütte e varianti dialetàli (dau Zenese au Savunese pasàndu pé u Brigašc fin au Tabarchìn).

E cansùn vàn cunsegnàe a l'urganissasiùn entru i termini prévisti e e sun ascì giudicàe da 'na giuria d'ésperti, a primma sélesiùn a vegne stabilìa primma da cumpetisiùn: se esibisciàn a San Zorzo sulu i cantanti qualificài.[2]

Géneralmènte in gara réstan quaxi 20 cansùn pé annu.

Clascìfica[modìfica | modìfica wikitèsto]

É cansùn, a partì da l'annu 2005, se clascìfican ségundu due categurie, quella di grùppi e quella di sulisti. Presedentemente se duve(r)àva u scistemma a categurìa ünica, mecanìsmu ch'u l'ha vistu a vitôia di seguenti artìsti.[3]

Annu Primmu pòstu Cansùn
2002 Romantos A mê tèra
2003 Compagnia della Casaccia Gira la corda
2004 Ragazze Gau 'N òmmo senza tempo

Grùppi[modìfica | modìfica wikitèsto]

I Grandi e Fanti, gruppu vinsitû de l'edisiun 2023

Elencu vinsitùi (2005-2012)[modìfica | modìfica wikitèsto]

De seguitu l'elencu di primmi clascificài inte edisiùi fra u 2005 e u 2012, inta categuìa di grùppi.[3]

Annu Primmu pòstu Cansùn Varietài
2005 Young Fathers Retaggi de Vitta
Zenese
2006 I Tandem Certe séie d'invernu
Zenese
2007 Zena antiga Proverbi che pasciùn
Zenese
2008 Trallallero Minindè
Zenese
2009 I Bussieri Odo de ma
Zenese
2010 I Bussieri Se o poesse parlâ
Zenese
2011 I Gioilarò Stella du munte
Zenese
2012 La Combriccola Zena, Genova
Zenese

Grùppi premiài (dau 2013)[modìfica | modìfica wikitèsto]

Chi a clasìfica di grüppi (2013-2023), i finalisti sun urdinài pé annu e pusisiùn, in urdine ghe sùn ascì i nùmmi de cansùn, autùri e a parlâ duveâ[4] (se dispunibili).[5][6][7][8][9][10] [11]

Annu Primmu pòstu Segundu pòstu Tersu pòstu
2013 Quei de Rsciugni Noi Voliamo Maz Vilander & Makadam Zena
“Gnacchi e furbi” “Gatti d’ancheu” “Sciaccaprie”

Zenese (parlâ de Rusigiùn)

Arbenganese (parlâ de Utuê e da Valà Aròscia)[12]

Zenese
2014 Maz Vilander & Makadam Zena Quei de Rsciugni Grandi e Fanti
"U Barban" "Swing dor cascino" "Luna de lugiu"

Zenese

Zenese (parlâ de Rusigiùn)

Spèssin (parlâ de Rimazù)
2015 Quei de Rsciugni Grandi e Fanti I nuovi disertori
"Min-na" "Rusu de seia" "A gali-nna"

Zenese (parlâ de Rusigiùn)

Spessìn (parlâ de Rimazù)

Zenese (parlâ de Sestri de Levànte)
2016 I nuovi disertori Mandillà Quei de Rsciugni
"A vigilia" “O paize da succa” “Tempu cus sia“

Zenese (parlâ de Sestri de Levànte)

Zeneize (parlâ de Munéia)

Zenese (parlâ de Rusigiùn)
2017 Grandi e Fanti I Nuovi Disertori I Cantauu
"A faudeta recamà"
de Enrico Bonanini
“A foa di Buestento”

de Nicola Rollando

Bèla Briga

de Carlo Lanteri


Spèssin (parlâ de Rimazù)

Zenese (parlâ de Sestri de Levànte)

Brigašc (parlâ de Üpega)
2018 I Mandillà Grandi e Fanti I Cantauu
“Canson do diao” "Scia e vega" "Deman matin, s'er fa bee"

Zeneize (parlâ de Munéia)

Spèssin (parlâ de Rimazù)

Brigašc
2019 Grandi e Fanti I Mandillà Chelli du gumbu de Chichen
"Lungu er viaeu" "A nessa" "A mi m'a gusta u brussu"

Spessin (parlâ de Rimazù)

Zenese (parlâ de Muneia)

Imperiese[12]
2020 Barche a Torsio Demueluìn Chelli du Gumbu de Chichén
“A bordo” “Bello ch’o l’é” “U me paize”

Zenese

Zeneize

Imperiese[12]
2021 Mandillà Mike fC cun Guido Perata Demueluìn
"Manco un papè" "Dase una man" "T'ou digu oua"

Zenese (parlâ de Muneia)

Zenese (parlâ de Campumuùn)

Zenese

Borzìn
2022 Mandillà Sensa Tempu[13] I Strufuggi
"O testamento da vêgia" "Dimme perché" "A saggra"

Zenese (parlâ de Muneia)

Zenese (parlâ de Campumuùn)

Zenese (parlâ de Réccu)

Borzìn
2023 Grandi e fanti I Strufuggi Martin Padela
"Sentu lüne" "Çinque métri" "Lerfe"

Spessin (parlâ de Rimazù)

Zenese (parlâ de Réccu)

Zenese

Sulìsti[modìfica | modìfica wikitèsto]

Renzo Graglia, sulista vinsitû de l'edisiun 2023

Elencu vinsitùi (2005-2012)[modìfica | modìfica wikitèsto]

Annu Primmu pòstu Cansùn Varietài
2005 Domenica Vernassa U caruggiu du Beetu
Zenese
2006 Olinda di Dea Nösse d'òu
Arbenganese[12]
2007 Walter Decia U cantu de sirene
Zenese
2008 Alfonso Miceli A baladda di fagotti
Zenese
2009 Milena Mendicina A publicitæ
Zenese
2010 Piero Parodi A perla ciù presiusa


Löanese[12]

2011 Olinda Di Dea Cumme u sajeva
Arbenganese[12]
2012 Enrico Bonannini Er monumentu
Spèssin (parlâ de Rimazù)

Sulisti premiài (dau 2013)[modìfica | modìfica wikitèsto]

Chi a clascìfica di sulìsti (2013-2022), i finalisti sun urdinài pé anno e pusisiùn, in urdine ghe sùn ascì i nummi de cansùn, autùri e a parlâ duveà[4] (se dispunibili).[5][6][7][8][9][10][11]

Annu Primmu pòstu Segundu pòstu Tersu pòstu
2013 Andrei Colace Chiara Baralli Piero Parodi
“Il portuale” “Truvà ‘n’amiga” “E figge”

Zenese

Zenese

Löanese[12]

2014 U Carbun[14] Piero Parodi Enrico Bruno Lofrano
“Chi nu cianse u nu tetta” “U basta na cansunvà” “N’amigo ero”

Zenese


Löanese[12]


Savunese (parlâ de Vàze)
2015 Olinda Di Dea Francesco Arrigoni Piero Parodi
"Cunchiggia" "Linbè-linbè" "U releuju"

Zenese

Zenese

Löanese[12]

2016 Attilio Valeri Piero Parodi Olinda Di Dea
"U sciu Lillu" “U quaderno” “Föa du tempu“

Zenese (parlâ de Rusigiùn)

Löanese[12]


Arbenganese[12]
2017 Mike fC[15] Attilio Valeri Francesco Arrigoni
"T’e speciale" “Mu l’èrâ bèlu Rsciugni” “A mê têra”

Zenese (parlâ de Campumuùn)

Zenese (parlâ de Rusigiùn)
Valburmidése
2018 Mike fC[15] Alberto Fratini Walter Decia
"Ferma o tenpu" “Zena dònde a l'è” “O macchinista”

Zenese (parlâ de Campumuùn)

Zenese

Finalese (parlâ de Orco Feìn)
2019 Mkg U Canta U Pittù[16] Mike fC[15] Attilio Valeri
"Aegua Santa" "Pe i monti a pè" "A Bsaza"

Zenese

Zenese (parlâ de Campumun)

Zenese

(parlâ de Rusigiùn)

2020 Attilio Valeri Valerio Arrigoni Remo Tagliafico
“Őř man” “Propriu ninte” “U curmu da disgrassia”

Zenese(parlâ de Rusigiùn)

Zenese

Finalese[12]
2021 Alessandro De Mura[17] Chiara Franzi Valter De Cia
"E stoje de Zena" "O inparou" "L'urtima aquila"

Zenese

Zenese

Finalese[12]
2022 U Carbun Attilio Valeri Renzo Graglia
"Na votta eu un erbu" "Rsciugni pü'ra raza" "Pa(r)âxu"

Zenese

Zenese(parlâ de Rusigiùn)

Imperiese[12]
2023 Renzo Graglia Attilio Valeri Fancesco Arrigoni
"E logge de Sànta Cèa" "A mæ poæ "Garibaldi"

Imperiese[12]

Zenese(parlâ de Rusigiùn)

Zenese

Nòtte[modìfica | modìfica wikitèsto]

  1. (IT) U festival de San Zorzu, in sce rivieraeventi.it. URL consultòu o 4 arvî 2021.
  2. (IT) E cansùn dialetàli du Festival de San Zorzo, in sce IVG, in sce ivg.it. URL consultòu o 4 arvî 2021.
  3. 3,0 3,1 (IT) Festival de San Zorzo, i vinsitùi, in sce sangiorgioalbenga.it. URL consultòu o 20 lùggio 2021 (archiviòu da l'url òriginâle o 28 novénbre 2019).
  4. 4,0 4,1 A parlàe duveàe se distinguen pé stemmi e culuri relativi : (Russu Zenese, Blö Savunese, Grixu Spèzin, Arànciùn Brigašc, Maròn Valbúrmidese, Giàllu Arbenganése, Aranciùn ciàiu Finalese), e varianti lucali sun indicae tra parentexi.
  5. 5,0 5,1 (IT) San Zorzu 2013, in sce ivg.it. URL consultòu o 4 arvî 2021.
  6. 6,0 6,1 (IT) San Zorzu 2014, in sce ivg.it. URL consultòu o 4 arvî 2021.
  7. 7,0 7,1 (IT) San Zorzu 2017, in sce savonanews.it. URL consultòu o 4 arvî 2021.
  8. 8,0 8,1 (IT) San Zorzu 2018, in sce savonanews.it. URL consultòu o 4 arvî 2021.
  9. 9,0 9,1 (IT) San Zorzu 2019, in sce savonanews.it. URL consultòu o 4 arvî 2021.
  10. 10,0 10,1 (IT) San Zorzu 2020, in sce savonanews.it. URL consultòu o 4 arvî 2021.
  11. 11,0 11,1 (IT) San Zorzu 2022, in sce albengacorsara.it. URL consultòu o 15 zùgno 2022.
  12. 12,00 12,01 12,02 12,03 12,04 12,05 12,06 12,07 12,08 12,09 12,10 12,11 12,12 12,13 12,14 Ligure sentru-ucidèntàle
  13. Trìu cumpostu da Mike fC, Chiara Franzi e Guido Perata
  14. Numme d'arte de Marco Carbone
  15. 15,0 15,1 15,2 Numme d'arte de Michele Ferroni
  16. Numme d'arte de Mirko Grasso
  17. Nunustante e uigini zenesi u l'è u primmu vinsitù du festival in t'in cumün de tradisiùi "nu ligüi" (Ruchetta Tanàu)

Âtri prugetti[modìfica | modìfica wikitèsto]

Ligàmmi de föa[modìfica | modìfica wikitèsto]