Festival de San Zorzu
AR
|
Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese |
U Festival de San Zorzu (üfisialmènte Festival da Cansùn en Lengua Ligüre de San Zorzu) l'è ina manifestasiun müxicâle che se tégne tütti i ànni a Arbenga, inta lucalitài de San Zorzu de Campugexa.
Stòia[modìfica | modìfica wikitèsto]
E primme idee de lancià 'na manifestasiun dialetàle ligüre e sun du 1999, grassie a a Cunsulta Ligure du mèximu annu, dund'u s'è parlau da valurisasiùn du teatru in Lengua Ligüre cumme veiculu pé u svilüppu e a cunuscènsa da stessa parlâ. A Cunsulta l'hà ascì vistu a cansùn cumme 'n atru moddu pè svilupà e fà cunusce e tradisiùi regiunali.[1]
A primma edisiùn a l'è datâ du 2002, da lì u vegne urganizau tütti i anni grassie a-a partecipasiùn da parocchia de San Zorzu Martire, ch'a métte a dispusisiùn u "Salun Paruchiale Teatru Don Pelle", zà prutagunista da Rassegna Teatrale de Lengua Ligüre.
Dau 2013 inta gara canora végne ascì premià a Cumpagnia de Teatru Ligure vinsitrìxe da rasegna teatràle e, grassie au premmiu Elio Bassano, u "Ligure ciü ilustre" de l' annu.
Cumpetisiùn[modìfica | modìfica wikitèsto]
A cumpetisiùn a vegghe l'esibisiùn di cantanti in ta gara in dui sée (in genere venardì e sabbu). Sùn acetai sùlisti e ascì grùppi muxicali, e cansùn devàn ésse pé regula in Ligure, sun acétàe tütte e varianti dialetàli (dau Zenese au Savunese pasàndu pé u Brigašc fin au Tabarchìn).
E cansùn vàn cunsegnàe a l'urganissasiùn entru i termini prévisti e e sun ascì giudicàe da 'na giuria d'ésperti, a primma sélesiùn a vegne stabilìa primma da cumpetisiùn: se esibisciàn a San Zorzo sulu i cantanti qualificài.[2]
Géneralmènte in gara réstan quaxi 20 cansùn pé annu.
Clascìfica[modìfica | modìfica wikitèsto]
É cansùn, a partì da l'annu 2005, se clascìfican ségundu due categurie, quella di grùppi e quella di sulisti. Presedentemente se duve(r)àva u scistemma a categurìa ünica, mecanìsmu ch'u l'ha vistu a vitôia di seguenti artìsti.[3]
Annu | Primmu pòstu | Cansùn |
---|---|---|
2002 | Romantos | A mê tèra |
2003 | Compagnia della Casaccia | Gira la corda |
2004 | Ragazze Gau | 'N òmmo senza tempo |
Grùppi[modìfica | modìfica wikitèsto]
Elencu vinsitùi (2005-2012)[modìfica | modìfica wikitèsto]
De seguitu l'elencu di primmi clascificài inte edisiùi fra u 2005 e u 2012, inta categuìa di grùppi.[3]
Annu | Primmu pòstu | Cansùn | Varietài |
---|---|---|---|
2005 | Young Fathers | Retaggi de Vitta | Zenese |
2006 | I Tandem | Certe séie d'invernu | Zenese |
2007 | Zena antiga | Proverbi che pasciùn | Zenese |
2008 | Trallallero | Minindè | Zenese |
2009 | I Bussieri | Odo de ma | Zenese |
2010 | I Bussieri | Se o poesse parlâ | Zenese |
2011 | I Gioilarò | Stella du munte | Zenese |
2012 | La Combriccola | Zena, Genova | Zenese |
Grùppi premiài (dau 2013)[modìfica | modìfica wikitèsto]
Chi a clasìfica di grüppi (2013-2023), i finalisti sun urdinài pé annu e pusisiùn, in urdine ghe sùn ascì i nùmmi de cansùn, autùri e a parlâ duveâ[4] (se dispunibili).[5][6][7][8][9][10] [11]
Annu | Primmu pòstu | Segundu pòstu | Tersu pòstu |
---|---|---|---|
2013 | Quei de Rsciugni | Noi Voliamo | Maz Vilander & Makadam Zena |
“Gnacchi e furbi” | “Gatti d’ancheu” | “Sciaccaprie” | |
Zenese (parlâ de Rusigiùn) |
Arbenganese (parlâ de Utuê e da Valà Aròscia)[12] |
Zenese | |
2014 | Maz Vilander & Makadam Zena | Quei de Rsciugni | Grandi e Fanti |
"U Barban" | "Swing dor cascino" | "Luna de lugiu" | |
Zenese |
Zenese (parlâ de Rusigiùn) |
Spèssin (parlâ de Rimazù) | |
2015 | Quei de Rsciugni | Grandi e Fanti | I nuovi disertori |
"Min-na" | "Rusu de seia" | "A gali-nna" | |
Zenese (parlâ de Rusigiùn) |
Spessìn (parlâ de Rimazù) |
Zenese (parlâ de Sestri de Levànte) | |
2016 | I nuovi disertori | Mandillà | Quei de Rsciugni |
"A vigilia" | “O paize da succa” | “Tempu cus sia“ | |
Zenese (parlâ de Sestri de Levànte) |
Zeneize (parlâ de Munéia) |
Zenese (parlâ de Rusigiùn) | |
2017 | Grandi e Fanti | I Nuovi Disertori | I Cantauu |
"A faudeta recamà" de Enrico Bonanini |
“A foa di Buestento”
de Nicola Rollando |
“Bèla Briga”
de Carlo Lanteri | |
Spèssin (parlâ de Rimazù) |
Zenese (parlâ de Sestri de Levànte) |
Brigašc (parlâ de Üpega) | |
2018 | I Mandillà | Grandi e Fanti | I Cantauu |
“Canson do diao” | "Scia e vega" | "Deman matin, s'er fa bee" | |
Zeneize (parlâ de Munéia) |
Spèssin (parlâ de Rimazù) |
Brigašc | |
2019 | Grandi e Fanti | I Mandillà | Chelli du gumbu de Chichen |
"Lungu er viaeu" | "A nessa" | "A mi m'a gusta u brussu" | |
Spessin (parlâ de Rimazù) |
Zenese (parlâ de Muneia) |
Imperiese[12] | |
2020 | Barche a Torsio | Demueluìn | Chelli du Gumbu de Chichén |
“A bordo” | “Bello ch’o l’é” | “U me paize” | |
Zenese |
Zeneize |
Imperiese[12] | |
2021 | Mandillà | Mike fC cun Guido Perata | Demueluìn |
"Manco un papè" | "Dase una man" | "T'ou digu oua" | |
Zenese (parlâ de Muneia) |
Zenese (parlâ de Campumuùn) |
Zenese | |
Borzìn | |||
2022 | Mandillà | Sensa Tempu[13] | I Strufuggi |
"O testamento da vêgia" | "Dimme perché" | "A saggra" | |
Zenese (parlâ de Muneia) |
Zenese (parlâ de Campumuùn) |
Zenese (parlâ de Réccu) | |
Borzìn | |||
2023 | Grandi e fanti | I Strufuggi | Martin Padela |
"Sentu lüne" | "Çinque métri" | "Lerfe" | |
Spessin (parlâ de Rimazù) |
Zenese (parlâ de Réccu) |
Zenese |
Sulìsti[modìfica | modìfica wikitèsto]
Elencu vinsitùi (2005-2012)[modìfica | modìfica wikitèsto]
Annu | Primmu pòstu | Cansùn | Varietài |
---|---|---|---|
2005 | Domenica Vernassa | U caruggiu du Beetu | Zenese |
2006 | Olinda di Dea | Nösse d'òu | Arbenganese[12] |
2007 | Walter Decia | U cantu de sirene | Zenese |
2008 | Alfonso Miceli | A baladda di fagotti | Zenese |
2009 | Milena Mendicina | A publicitæ | Zenese |
2010 | Piero Parodi | A perla ciù presiusa |
|
2011 | Olinda Di Dea | Cumme u sajeva | Arbenganese[12] |
2012 | Enrico Bonannini | Er monumentu | Spèssin (parlâ de Rimazù) |
Sulisti premiài (dau 2013)[modìfica | modìfica wikitèsto]
Chi a clascìfica di sulìsti (2013-2022), i finalisti sun urdinài pé anno e pusisiùn, in urdine ghe sùn ascì i nummi de cansùn, autùri e a parlâ duveà[4] (se dispunibili).[5][6][7][8][9][10][11]
Annu | Primmu pòstu | Segundu pòstu | Tersu pòstu |
---|---|---|---|
2013 | Andrei Colace | Chiara Baralli | Piero Parodi |
“Il portuale” | “Truvà ‘n’amiga” | “E figge” | |
Zenese |
Zenese |
Löanese[12] | |
2014 | U Carbun[14] | Piero Parodi | Enrico Bruno Lofrano |
“Chi nu cianse u nu tetta” | “U basta na cansunvà” | “N’amigo ero” | |
Zenese |
|
Savunese (parlâ de Vàze) | |
2015 | Olinda Di Dea | Francesco Arrigoni | Piero Parodi |
"Cunchiggia" | "Linbè-linbè" | "U releuju" | |
Zenese |
Zenese |
Löanese[12] | |
2016 | Attilio Valeri | Piero Parodi | Olinda Di Dea |
"U sciu Lillu" | “U quaderno” | “Föa du tempu“ | |
Zenese (parlâ de Rusigiùn) |
Löanese[12] |
Arbenganese[12] | |
2017 | Mike fC[15] | Attilio Valeri | Francesco Arrigoni |
"T’e speciale" | “Mu l’èrâ bèlu Rsciugni” | “A mê têra” | |
Zenese (parlâ de Campumuùn) |
Zenese (parlâ de Rusigiùn) |
Valburmidése | |
2018 | Mike fC[15] | Alberto Fratini | Walter Decia |
"Ferma o tenpu" | “Zena dònde a l'è” | “O macchinista” | |
Zenese (parlâ de Campumuùn) |
Zenese |
Finalese (parlâ de Orco Feìn) | |
2019 | Mkg U Canta U Pittù[16] | Mike fC[15] | Attilio Valeri |
"Aegua Santa" | "Pe i monti a pè" | "A Bsaza" | |
Zenese |
Zenese (parlâ de Campumun) |
Zenese (parlâ de Rusigiùn) | |
2020 | Attilio Valeri | Valerio Arrigoni | Remo Tagliafico |
“Őř man” | “Propriu ninte” | “U curmu da disgrassia” | |
Zenese(parlâ de Rusigiùn) |
Zenese |
Finalese[12] | |
2021 | Alessandro De Mura[17] | Chiara Franzi | Valter De Cia |
"E stoje de Zena" | "O inparou" | "L'urtima aquila" | |
Zenese |
Zenese |
Finalese[12] | |
2022 | U Carbun | Attilio Valeri | Renzo Graglia |
"Na votta eu un erbu" | "Rsciugni pü'ra raza" | "Pa(r)âxu" | |
Zenese |
Zenese(parlâ de Rusigiùn) |
Imperiese[12] | |
2023 | Renzo Graglia | Attilio Valeri | Fancesco Arrigoni |
"E logge de Sànta Cèa" | "A mæ poæ | "Garibaldi" | |
Imperiese[12] |
Zenese(parlâ de Rusigiùn) |
Zenese |
Nòtte[modìfica | modìfica wikitèsto]
- ↑ (IT) U festival de San Zorzu, in sce rivieraeventi.it. URL consultòu o 4 arvî 2021.
- ↑ (IT) E cansùn dialetàli du Festival de San Zorzo, in sce IVG, in sce ivg.it. URL consultòu o 4 arvî 2021.
- ↑ 3,0 3,1 (IT) Festival de San Zorzo, i vinsitùi, in sce sangiorgioalbenga.it. URL consultòu o 20 lùggio 2021 (archiviòu da l'url òriginâle o 28 novénbre 2019).
- ↑ 4,0 4,1 A parlàe duveàe se distinguen pé stemmi e culuri relativi : (Russu Zenese, Blö Savunese, Grixu Spèzin, Arànciùn Brigašc, Maròn Valbúrmidese, Giàllu Arbenganése, Aranciùn ciàiu Finalese), e varianti lucali sun indicae tra parentexi.
- ↑ 5,0 5,1 (IT) San Zorzu 2013, in sce ivg.it. URL consultòu o 4 arvî 2021.
- ↑ 6,0 6,1 (IT) San Zorzu 2014, in sce ivg.it. URL consultòu o 4 arvî 2021.
- ↑ 7,0 7,1 (IT) San Zorzu 2017, in sce savonanews.it. URL consultòu o 4 arvî 2021.
- ↑ 8,0 8,1 (IT) San Zorzu 2018, in sce savonanews.it. URL consultòu o 4 arvî 2021.
- ↑ 9,0 9,1 (IT) San Zorzu 2019, in sce savonanews.it. URL consultòu o 4 arvî 2021.
- ↑ 10,0 10,1 (IT) San Zorzu 2020, in sce savonanews.it. URL consultòu o 4 arvî 2021.
- ↑ 11,0 11,1 (IT) San Zorzu 2022, in sce albengacorsara.it. URL consultòu o 15 zùgno 2022.
- ↑ 12,00 12,01 12,02 12,03 12,04 12,05 12,06 12,07 12,08 12,09 12,10 12,11 12,12 12,13 12,14 Ligure sentru-ucidèntàle
- ↑ Trìu cumpostu da Mike fC, Chiara Franzi e Guido Perata
- ↑ Numme d'arte de Marco Carbone
- ↑ 15,0 15,1 15,2 Numme d'arte de Michele Ferroni
- ↑ Numme d'arte de Mirko Grasso
- ↑ Nunustante e uigini zenesi u l'è u primmu vinsitù du festival in t'in cumün de tradisiùi "nu ligüi" (Ruchetta Tanàu)
Âtri prugetti[modìfica | modìfica wikitèsto]
- Wikimedia Commons a contêgne di files in sce Festival de San Zorzo
Ligàmmi de föa[modìfica | modìfica wikitèsto]
- (LIJ, IT) Festival "San Giorgio" Ligure, in sce youtube.com.