Sâta a-o contegnûo

Prearpi Lìgüri

Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese
44°08′12.51″N 7°56′22.46″E
Da Wikipedia
AR
Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese
Prearpi Lìgü(r)i
Prearpe Lìgü(r)i
A sutta-divixùn fra e Àrpi Lìgü(r)i e e Prearpi Lìgü(r)i
Lucalisasiùn
Stàttu Italia
Regiùn Ligü(r)ia
Piemunte
Pruvinsa Cuni
Impe(r)ia
Savuna
Caraterìstiche fìxiche
Lunghessa50 km
Curdinàe44°08′12.51″N 7°56′22.46″E
Artessa màscima1739 m s.l.m., Munte Armetta
CadenaÀrpi
Geulugia
U(r)ugenexiU(r)ugenexi arpìna
Cartugrafìa
Màppa de localizaçión: Liguria
Prearpi Lìgü(r)i
Prearpi Lìgü(r)i
Dàtti SOIUSA
Grande parteÀrpi de Punènte
Grande setûÀrpi de Süd-òvest
SesiùnÀrpi Lìgü(r)i
CòdiceI/A-1.I

E Prearpi Lìgü(r)i (ascì Prearpe Lìgü(r)i, Prealpi Liguri in italiàn, Préalpes liguriennes in fransése[1]) e sun in grùppu de munti ch'i fan parte de Àrpi Lìgü(r)i. Se trövan ai cunfìn fra a regiùn Ligü(r)ia (pruvinse de Impe(r)ia e de Savùna) e u Piemunte (pruvinsa de Cuni). E sun frasiunàe dae Àrpi du Marguareis (âtra parte de Àrpi Lìgü(r)i) daa Colla de Nava. A simma ciü âta a l'è quella du munte Armetta[2], ch'a razunze i 1.739 m s.l.m..

Inta zona de Prearpi i sun ben rapresentài, cumme in âtre zone prearpìne, cunglumerài[3] e âtre prìe sedimenta(r)ie cumme e màrne, e a(r)ena(r)ie, u carcâ[4] e u gèssu.[5]

Clascificasiùn

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Segundu a SOIUSA e Prearpi Lìgü(r)i e sun ina sutta-sesiùn arpìna, cun clascificasiùn chi de sutta:

  • Gran parte = Àrpi de Punènte
  • Grande setû = Àrpi de Süd-òvest
  • Sesiùn = Àrpi Lìgü(r)i
  • Sutta-sesiùn = Prearpi Lìgü(r)i
  • Còdice = I/A-1.I

Intu sensu u(r)a(r)iu i limiti geugrafichi de Prearpi Lìgü(r)i i sun: a Colla de Nava, u scciümme Tàna(r)u, u turènte Sevetta, a buchetta d'Atâ, u turènte Lavanèstru, Savuna, u Mâ Lìgü(r)e, Arbenga, a valâ de l'A(r)òscia.

E Prearpi Lìgü(r)i dau Galé

A particularitài de Prearpi rispettu a l'internu da cadéna arpìna, resepìa du 2005 daa SOIUSA, a l'é(r)a stâ sustegnüa zà inti primmi ànni du Növesentu da l'arpinista ligü(r)e Jacques Guiglia.[6] E Prearpi Lìgü(r)i e sun divìse int'in super-grùppu, trèi gruppi e növe sutta-grùppi.

  • Cadena Settepan-Carmu-Armétta (A)
    • Gruppu du Munte Settepàn (A.1)
      • Custe(r)a Briccu Quòggia-Munte Âtu (A.1.a)
      • Custe(r)a du Munte Settepàn (A.1.b)
      • Custe(r)a Briccu di Pinèi-Rocca Rulüa (A.1.c)
      • Custe(r)a du Bric Getìna (A.1.d)
    • Gruppu du Munte Carmu (A.2)
      • Custe(r)a du Munte Carmu (A.2.a)
      • Dursâle Spinarda-Sòtta (A.2.b)
    • Gruppu Galé-Armétta (A.3)
      • Custe(r)a Galé-Armétta (A.3.a)
      • Dursâle du Pissu Castelìn (A.3.b)
      • Dursâle da Rocca de Penne (A.3.c)

A Còlla du Me(r)ögnu a sepa(r)a u Gruppu du Munte Settepàn da quellu du Munte Carmu, mentre a Còlla de San Benardu de Garesce a divìdde u Grùppu du Munte Carmu da quellu du Galé-Armétta, u tòccu ch'u cunta e simme ciü elevàe de Prearpi Lìgü(r)i.[7]

Valichi prinsipâli

[modìfica | modìfica wikitèsto]
A Colla de Cravaüna dau Munte da Guardia

Simme prinsipâli

[modìfica | modìfica wikitèsto]
U briccu du Scciàvu

E muntagne prinsipâli ch'e furman e Prearpi Lìgü(r)i e sun:

  • Munte Armétta (1739 m),
  • Munte Galé (1708 m),
  • Munte da Guardia (1658 m),
  • Munte Dubassu (1545 m),
  • Rocca de Penne (1501 m),
  • Pissu de Penne (1488 m),
  • Munte Carmu de Löa (1389 m),
  • Munte Settepài (1386 m),
  • Munte Scalabrìn (1377 m),
  • Munte Spinarda (1357 m),
  • Bric Agnelìn (1335 m),
  • Munte Pennìn (1270 m),
  • Munte Cianêa (1226 m),
  • Munte Camule(r)a (1224 m),
  • Munte Sotta (1206 m),
  • Briccu du Scciàvu (1172 m),
  • Bric Agriföju (1156 m),
  • Rocca Barbena (1142 m),
  • Runcu de Maju (1108 m),
  • Munte Lìn (1102 m),
  • Munte Castel'Èrmu (1092 m),
  • Cian di Corsi (1028 m),
  • Bric Zèrbi (1028 m),
  • Briccu da Getìna (1025 m),
  • Munte Âtu (954 m),
  • Briccu da Cruxe (911 m),
  • Munte Baracùn (819 m),
  • Munte Bürò (745 m).
  1. (FR) Hippolyte Coste, Flore descriptive et illustrée de la France, de la Corse, et des contrées limitrophes, Librairie des Sciences Naturelles, 1901, p. 42.
  2. (IT) (SI G30) Colle San Bartolomeo - Passo di Prale, in sce sentieroitalia.cai.it. URL consultòu o 27 frevâ 2021.
  3. (IT) AA.VV., Atti della Accademia delle scienze di Torino: Classe di scienze fisiche, matematiche e naturali, Tü(r)ìn, pp. 155.
  4. (IT) AA.VV., Annali della Sperimentazione Agraria, 1940, p. 82.
  5. (IT) Aldo Pavari e A. De Philippis, La sperimentazione di specie forestali esotiche in Italia. Resultati del primo ventennio, in Annali della sperimentazione agraria, Vul. XXXVIII, Rumma, Hoepli, 1941, p. 82.
  6. (IT) AA.VV., L'universo rivista mensile, Istituto geografico militare, 1934, p. 351.
  7. Marazzi, 2005, p. 57
  • (IT) Sergio Marazzi, Atlante Orografico delle Alpi. SOIUSA, Pavone Canavese, Priuli & Verlucca, 2005.