Prearpi Lìgüri
AR |
Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese |
| Prearpi Lìgü(r)i Prearpe Lìgü(r)i | |
|---|---|
A sutta-divixùn fra e Àrpi Lìgü(r)i e e Prearpi Lìgü(r)i | |
| Lucalisasiùn | |
| Stàttu | |
| Regiùn | |
| Pruvinsa | |
| Caraterìstiche fìxiche | |
| Lunghessa | 50 km |
| Curdinàe | 44°08′12.51″N 7°56′22.46″E |
| Artessa màscima | 1739 m s.l.m., Munte Armetta |
| Cadena | Àrpi |
| Geulugia | |
| U(r)ugenexi | U(r)ugenexi arpìna |
| Cartugrafìa | |
| Dàtti SOIUSA | |
| Grande parte | Àrpi de Punènte |
| Grande setû | Àrpi de Süd-òvest |
| Sesiùn | Àrpi Lìgü(r)i |
| Còdice | I/A-1.I |
E Prearpi Lìgü(r)i (ascì Prearpe Lìgü(r)i, Prealpi Liguri in italiàn, Préalpes liguriennes in fransése[1]) e sun in grùppu de munti ch'i fan parte de Àrpi Lìgü(r)i. Se trövan ai cunfìn fra a regiùn Ligü(r)ia (pruvinse de Impe(r)ia e de Savùna) e u Piemunte (pruvinsa de Cuni). E sun frasiunàe dae Àrpi du Marguareis (âtra parte de Àrpi Lìgü(r)i) daa Colla de Nava. A simma ciü âta a l'è quella du munte Armetta[2], ch'a razunze i 1.739 m s.l.m..
Geulugìa
[modìfica | modìfica wikitèsto]Inta zona de Prearpi i sun ben rapresentài, cumme in âtre zone prearpìne, cunglumerài[3] e âtre prìe sedimenta(r)ie cumme e màrne, e a(r)ena(r)ie, u carcâ[4] e u gèssu.[5]
Clascificasiùn
[modìfica | modìfica wikitèsto]Segundu a SOIUSA e Prearpi Lìgü(r)i e sun ina sutta-sesiùn arpìna, cun clascificasiùn chi de sutta:
- Gran parte = Àrpi de Punènte
- Grande setû = Àrpi de Süd-òvest
- Sesiùn = Àrpi Lìgü(r)i
- Sutta-sesiùn = Prearpi Lìgü(r)i
- Còdice = I/A-1.I
Delimitasiùn
[modìfica | modìfica wikitèsto]Intu sensu u(r)a(r)iu i limiti geugrafichi de Prearpi Lìgü(r)i i sun: a Colla de Nava, u scciümme Tàna(r)u, u turènte Sevetta, a buchetta d'Atâ, u turènte Lavanèstru, Savuna, u Mâ Lìgü(r)e, Arbenga, a valâ de l'A(r)òscia.
Südivixùn
[modìfica | modìfica wikitèsto]
A particularitài de Prearpi rispettu a l'internu da cadéna arpìna, resepìa du 2005 daa SOIUSA, a l'é(r)a stâ sustegnüa zà inti primmi ànni du Növesentu da l'arpinista ligü(r)e Jacques Guiglia.[6] E Prearpi Lìgü(r)i e sun divìse int'in super-grùppu, trèi gruppi e növe sutta-grùppi.
- Cadena Settepan-Carmu-Armétta (A)
- Gruppu du Munte Settepàn (A.1)
- Custe(r)a Briccu Quòggia-Munte Âtu (A.1.a)
- Custe(r)a du Munte Settepàn (A.1.b)
- Custe(r)a Briccu di Pinèi-Rocca Rulüa (A.1.c)
- Custe(r)a du Bric Getìna (A.1.d)
- Gruppu du Munte Carmu (A.2)
- Custe(r)a du Munte Carmu (A.2.a)
- Dursâle Spinarda-Sòtta (A.2.b)
- Gruppu Galé-Armétta (A.3)
- Custe(r)a Galé-Armétta (A.3.a)
- Dursâle du Pissu Castelìn (A.3.b)
- Dursâle da Rocca de Penne (A.3.c)
- Gruppu du Munte Settepàn (A.1)
A Còlla du Me(r)ögnu a sepa(r)a u Gruppu du Munte Settepàn da quellu du Munte Carmu, mentre a Còlla de San Benardu de Garesce a divìdde u Grùppu du Munte Carmu da quellu du Galé-Armétta, u tòccu ch'u cunta e simme ciü elevàe de Prearpi Lìgü(r)i.[7]
Valichi prinsipâli
[modìfica | modìfica wikitèsto]
- Buchetta d'Atâ (459 m),
- Colla Balte(r)a (795 m),
- Colla de San Giacumu (796 m),
- Zuvu de Tui(r)an (801 m),
- Colla du Scravaiùn (814 m),
- Colla di Zuvetti (913 m),
- Colla de Nava (934 m),
- Colla da San Benardu (957 m),
- Colla da Riunda (989 m),
- Colla de San Benardu d'Armu (1056 m),
- Colla du Cuàssu (1090 m),
- Colla du Me(r)ögnu (1027 m),
- Buchìn de Ma(r)aveje (1191 m),
- Colla de Cravaüna (1394 m),
- Colla de San Bertumê d'Urmea (1446 m),
- Colla Bassa (1570 m).
Simme prinsipâli
[modìfica | modìfica wikitèsto]
E muntagne prinsipâli ch'e furman e Prearpi Lìgü(r)i e sun:
- Munte Armétta (1739 m),
- Munte Galé (1708 m),
- Munte da Guardia (1658 m),
- Munte Dubassu (1545 m),
- Rocca de Penne (1501 m),
- Pissu de Penne (1488 m),
- Munte Carmu de Löa (1389 m),
- Munte Settepài (1386 m),
- Munte Scalabrìn (1377 m),
- Munte Spinarda (1357 m),
- Bric Agnelìn (1335 m),
- Munte Pennìn (1270 m),
- Munte Cianêa (1226 m),
- Munte Camule(r)a (1224 m),
- Munte Sotta (1206 m),
- Briccu du Scciàvu (1172 m),
- Bric Agriföju (1156 m),
- Rocca Barbena (1142 m),
- Runcu de Maju (1108 m),
- Munte Lìn (1102 m),
- Munte Castel'Èrmu (1092 m),
- Cian di Corsi (1028 m),
- Bric Zèrbi (1028 m),
- Briccu da Getìna (1025 m),
- Munte Âtu (954 m),
- Briccu da Cruxe (911 m),
- Munte Baracùn (819 m),
- Munte Bürò (745 m).
Nòtte
[modìfica | modìfica wikitèsto]- ↑ (FR) Hippolyte Coste, Flore descriptive et illustrée de la France, de la Corse, et des contrées limitrophes, Librairie des Sciences Naturelles, 1901, p. 42.
- ↑ (IT) (SI G30) Colle San Bartolomeo - Passo di Prale, in sce sentieroitalia.cai.it. URL consultòu o 27 frevâ 2021.
- ↑ (IT) AA.VV., Atti della Accademia delle scienze di Torino: Classe di scienze fisiche, matematiche e naturali, Tü(r)ìn, pp. 155.
- ↑ (IT) AA.VV., Annali della Sperimentazione Agraria, 1940, p. 82.
- ↑ (IT) Aldo Pavari e A. De Philippis, La sperimentazione di specie forestali esotiche in Italia. Resultati del primo ventennio, in Annali della sperimentazione agraria, Vul. XXXVIII, Rumma, Hoepli, 1941, p. 82.
- ↑ (IT) AA.VV., L'universo rivista mensile, Istituto geografico militare, 1934, p. 351.
- ↑ Marazzi, 2005, p. 57
Bibliugrafìa
[modìfica | modìfica wikitèsto]- (IT) Sergio Marazzi, Atlante Orografico delle Alpi. SOIUSA, Pavone Canavese, Priuli & Verlucca, 2005.
