Prearpi Lìgüri
AR |
Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese |
| Prearpi Lìgü(r)i Prearpe Lìgü(r)i | |
|---|---|
A spartisiùn de Àrpi Lìgü(r)i fra e Prearpi Lìgü(r)i e e Àrpi du Marguareis | |
| Lucalisasiùn | |
| Stàttu | |
| Regiùn | |
| Pruvinsa | |
| Caraterìstiche fìxiche | |
| Lunghessa | 50 km |
| Curdinàe | 44°08′12.51″N 7°56′22.46″E |
| Artessa màscima | 1739 m s.l.m., Munte Armetta |
| Cadena | Àrpi |
| Geulugia | |
| U(r)ugenexi | U(r)ugenexi arpìna |
| Cartugrafìa | |
| Dàtti SOIUSA | |
| Grande parte | Àrpi de Punènte |
| Grande setû | Àrpi de Süd-òvest |
| Sesiùn | Àrpi Lìgü(r)i |
| Còdice | I/A-1.I |
E Prearpi Lìgü(r)i (ascì Prearpe Lìgü(r)i, Prealpi Liguri in italiàn, Préalpes liguriennes in fransese[1]) e sun in grùppu de munti ch'i fan parte de Àrpi Lìgü(r)i. Se trövan ai cunfìn fra a regiùn Ligü(r)ia (pruvinse de Impe(r)ia e de Savùna) e u Piemunte (pruvinsa de Cuni). E sun frasiunàe dae Àrpi du Marguareis, l'âtra parte de Àrpi Lìgü(r)i, daa Colla de Nava. A simma ciü âta a l'è quella du munte Armetta[2], ch'a razunze i 1.739 m s.l.m..
Geulugìa
[modìfica | modìfica wikitèsto]Inta zona de Prearpi i sun ben rapresentài, cumme in âtre zone prearpìne, cunglumerài[3] e âtre prìe sedimenta(r)ie cumme e màrne, e a(r)ena(r)ie, u carcâ[4] e u gèssu.[5]
Clascificasiùn
[modìfica | modìfica wikitèsto]Segundu a SOIUSA e Prearpi Lìgü(r)i e sun ina sutta-sesiùn arpìna, cun clascificasiùn chi de sutta:
- Gran parte = Àrpi de Punènte
- Grande setû = Àrpi de Süd-òvest
- Sesiùn = Àrpi Lìgü(r)i
- Sutta-sesiùn = Prearpi Lìgü(r)i
- Còdice = I/A-1.I
Delimitasiùn
[modìfica | modìfica wikitèsto]Intu sensu u(r)a(r)iu i limiti geugrafichi de Prearpi Lìgü(r)i i sun: a Colla de Nava, u scciümme Tàna(r)u, u turènte Sevetta, a buchetta d'Atâ, u turènte Lavanèstru, Savuna, u Mâ Lìgü(r)e, Arbenga, a valâ de l'A(r)òscia.
Südivixùn
[modìfica | modìfica wikitèsto]
A particularitài de Prearpi rispettu a l'internu da cadéna arpìna, resepìa du 2005 daa SOIUSA, a l'é(r)a stâ sustegnüa zà inti primmi ànni du Növesèntu da l'arpinista ligü(r)e Jacques Guiglia.[6] E Prearpi Lìgü(r)i e sun divìse int'in super-grùppu, trèi gruppi e növe sutta-grùppi.
- Cadena Settepan-Carmu-Armétta (A)
- Gruppu du Munte Settepàn (A.1)
- Custe(r)a Briccu Quòggia-Munte Âtu (A.1.a)
- Custe(r)a du Munte Settepàn (A.1.b)
- Custe(r)a Briccu di Pinèi-Rocca Rulüa (A.1.c)
- Custe(r)a du Bric Getìna (A.1.d)
- Gruppu du Munte Carmu (A.2)
- Custe(r)a du Munte Carmu (A.2.a)
- Dursâle Spinarda-Sòtta (A.2.b)
- Gruppu Galé-Armétta (A.3)
- Custe(r)a Galé-Armétta (A.3.a)
- Dursâle du Pissu Castelìn (A.3.b)
- Dursâle da Rocca de Penne (A.3.c)
- Gruppu du Munte Settepàn (A.1)
A Còlla du Me(r)ögnu a sepa(r)a u Gruppu du Munte Settepàn da quellu du Munte Carmu, mentre a Còlla de San Benardu de Garesce a divìdde u Grùppu du Munte Carmu da quellu du Galé-Armétta, u tòccu ch'u cunta e simme ciü elevàe de Prearpi Lìgü(r)i.[7]
Valichi
[modìfica | modìfica wikitèsto]Inta tabella chi sutta u gh'è a lista cu'ina selesiùn de colle de Prearpi Lìgü(r)i.
| Colla | Artessa | Curdinàe | Futugrafìa |
|---|---|---|---|
| Buchetta d'Atâ | 459 m | 44.334281°N 8.34905°E | |
| Colla du Bresca | 588 m | 44.283084°N 8.262922°E | |
| Colla Balte(r)a | 795 m | 44.271031°N 8.211391°E | |
| Colla de San Giacumu | 796 m | 44.259613°N 8.310335°E | |
| Zuvu de Tui(r)an | 801 m | 44.168838°N 8.159881°E | |
| Colla du Scravaiùn | 814 m | 44.159515°N 8.12051°E | |
| Colla di Zuvetti | 913 m | 44.279146°N 8.096348°E | |
| Colla de Nava | 934 m | 44.084904°N 7.872878°E | |
| Colla da San Benardu | 957 m | 44.177297°N 8.047379°E | |
| Colla da Riunda | 989 m | 44.23451°N 8.059708°E | |
| Colla du Me(r)ögnu | 1.027 m | 44.230287°N 8.196958°E | |
| Colla de San Benardu d'Armu | 1.056 m | 44.095038°N 7.883361°E | |
| Colla du Cuàssu | 1.090 m | 44.20163°N 8.0678°E | |
| Buchìn de Ma(r)aveje | 1.191 m | 44.164264°N 8.021809°E | |
| Colla de Cravaüna | 1.379 m | 44.108156°N 7.929723°E | |
| Colla de San Bertumê d'Urmea | 1.446 m | 44.1335°N 7.966496°E | |
| Colla Bassa | 1.570 m | 44.12585°N 7.934266°E |
Simme prinsipâli
[modìfica | modìfica wikitèsto]E muntagne prinsipâli ch'e furman e Prearpi Lìgü(r)i e sun:
Nòtte
[modìfica | modìfica wikitèsto]- ↑ (FR) Hippolyte Coste e Charles Flahault, Flore descriptive et illustrée de la France, de la Corse, et des contrées limitrophes, 2ª ed., Pariggi, Librairie des Sciences Naturelles, 1937 [1901], p. 42.
- ↑ (IT) (SI G30) Colle San Bartolomeo - Passo di Prale, in sce sentieroitalia.cai.it. URL consultòu o 26 màrso 2026 (archiviòu da l'url òriginâle o 28 zenâ 2023).
- ↑ (IT) Federico Sacco, Le zone conglomeratiche del terziario calabro, in Atti della Accademia delle scienze di Torino: Classe di scienze fisiche, matematiche e naturali, vol. 79, Tü(r)ìn, R. Accademia delle Scienze, 1944, pp. 155.
- ↑ (IT) AA.VV., Annali della Sperimentazione Agraria, 1940, p. 82.
- ↑ (IT) Aldo Pavari e A. De Philippis, La sperimentazione di specie forestali esotiche in Italia. Resultati del primo ventennio, in Annali della sperimentazione agraria, Vul. XXXVIII, Rumma, Hoepli, 1941, p. 82.
- ↑ (IT) Jacques Guiglia, Guida invernale e alpinistica delle Alpi Liguri, Sci Club Genova della sezione ligure del C.A.I., in L'Universo, Ànnu XV, n. 4, Rumma, Istituto geografico militare, 1934, p. 351.
- ↑ Marazzi, 2005, p. 57
Bibliugrafìa
[modìfica | modìfica wikitèsto]- (IT) Sergio Marazzi, Atlante Orografico delle Alpi. SOIUSA, Pavone Canavese, Priuli & Verlucca, 2005, ISBN 978-88-8068-273-8.
