Sâta a-o contegnûo

Diu marmellu

Sta pàgina a l'é scrîta in zenéize
Da Wikipedia
ZE
Sta pàgina a l'é scrîta in zenéize
E dîe da màn

Diu marmellu a l'é 'na filastròcca da tradiçión òrâle, difûza inta Ligùria intrêga, mostrâ a-i figgeu pe inprénde o nómme e dîe da màn e, in mòddo spiritôzo, o sò ûzo[1].

Borghétto de Borbêa

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Sta chi a l'é a versción da filastròcca do Borghétto de Borbêa.

NV
Istu toccu l'è scritu in nuvaize, ncu a variante dei Buighètu

«Dîgu maméllu
dîgu anéllu
dîgu digâ
lecca murtâ
sciàcca peghéuggi.»

Sta chi a l'é a versción da filastròcca de Castrevêgio.[2]

AR
Stu toccu u l'è scricciu in arbenganese, inta varietài castreveglina

«Diu marmellu
diu spusellu
lungaspâ
scüramurtà
sciacca prüxi in sciù bancà.»

Sta chi a l'é a versción da filastròcca de Déiva[3].

ZE
Stu toccu chi u l'è scritu in zeneize, inta varietæ de Deiva

«Diu marmellu
spusu d'anellu
lungu de spà
sciacca pipù
caccilu in mà.»

Sta chi a l'é a versción da filastròcca de Lêua[1].

Stu toccu chi u l'è scritu intu parlò de Löa

«(U) diu marmellu
(u) diu spusellu[n. 1]
(u) lungu de spò[n. 2]
(u) lecca u murtò
(u) sciacca pigheuggi
e cacciali in mò.»

Sta chi a l'é a versción da filastròcca de L'Órba[4].

VB
Istu toccu r'è scriciu 'nt'er lìgüre dra Burmia, 'nt'er parlé d'R'Urba

«Dì marmellu
dì sposellu
dì du dià
lecca piatti
sciacca pieuggi.»

Sta chi a l'é a versción da filastròcca do Çeiâ[5].

AR
Stu toccu u l'è scritu in arbenganese, inta varietae du Sejô

«Dìu marméllu
dìu spuséllu
longu de spò
spassa fuméllu
e càccialu in mò.»

Sta chi a l'é a versción da filastròcca de Sànn-a[6].

SV
'Stu toccu u l'è scritu in savuneize

«Dìu marmellu
dìu spuzellu
lungu de spä
sciacca pigöggi
e cacceli in mä.»

Sta chi a l'é a versción da filastròcca de Toiàn[7].

AR
Stu toccu u l'è scritu in arbenganese, inta varietae tuiranina

«Dîu marméllu
dîu spuséllu
longà spà
scüra-murtà
sciacca-pigöggi in sciu bancà.»

Nòtte a-o tèsto
  1. Dòppo ò in càngio de sto vèrso chi se dîxe (u) porta l'anellu ascì.
  2. In càngio de sto vèrso chi se dîxe (u) lungu de mezu ascì.
Nòtte bibliogràfiche
  1. 1,0 1,1 (LIJIT) Antonio Arecco, Chi me veu ben-me sbraggia. Il folklore dell'infanzia in Liguria con particolare riferimento a Loano e dintorni, Sànn-a, Stamperia Officina d'Arte, Màrso 1982, pp. 45-46.
  2. (ITLIJ) Silvio Riolfo Marengo, Silvia Malco Badano e Roberto Badano, Il dialetto di Castelvecchio, in Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva, Arbenga, Bacchetta Editore, 2022, p. 156.
  3. (LIJIT) Diu marmellu, in sce filastrocche.it, 22 òtôbre 2001. URL consultòu o 12 frevâ 2024.
  4. In sciâ parlâ de L'Órba, lêzi: [1].
  5. Angela Bruzzone, Cose da Türchi: raccolta di filastrocche, giochi, e scherzi, proverbi, modi di dire e soprannomi in dialetto cerialese, Arbénga, Edizioni del Delfino Moro, Seténbre 1982, p. 24.
  6. (IT) Le filastrocche e melodie di una "Savona Scomparsa", in sce savonanews.it. URL consultòu o 12 frevâ 2024.
  7. A Cumpagnia di S-ciancalassi, U gh'è de tüttu cumme a Zena. Soprannomi, proverbi, favole, filastrocche, modi di dire ed altro in dialetto toiranese, Lêua, Tipografia Litografia Ligure, Lùggio 1995, p. 86.