Sâta a-o contegnûo

Diu marmellu

Sta pàgina a l'é scrîta in zenéize
Da Wikipedia
ZE
Sta pàgina a l'é scrîta in zenéize
E dîe da màn

Diu marmellu a l'é 'na filastròcca da tradiçión òrâle, difûza inta Ligùria intrêga, mostrâ a-i figgeu pe inprénde o nómme e dîe da màn e, in mòddo spiritôzo, o sò ûzo[1].

Borghétto de Borbêa

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Sta chi a l'é a versción da filastròcca do Borghétto de Borbêa.

NV
Istu toccu l'è scritu in nuvaize, ncu a variante dei Buighètu

«Dîgu maméllu
dîgu anéllu
dîgu digâ
lecca murtâ
sciàcca peghéuggi.»

Sta chi a l'é a versción da filastròcca de Castrevêgio.[2]

AR
Stu toccu u l'è scricciu in arbenganese, inta varietài castreveglina

«Diu marmellu
diu spusellu
lungaspâ
scüramurtà
sciacca prüxi in sciù bancà.»

Sta chi a l'é a versción da filastròcca de Déiva[3].

ZE
Stu toccu chi u l'è scritu in zeneize, inta varietæ de Deiva

«Diu marmellu
spusu d'anellu
lungu de spà
sciacca pipù
caccilu in mà.»

Sta chi a l'é a versción da filastròcca de Lêua[1].

Stu toccu chi u l'è scritu intu parlò de Löa

«(U) diu marmellu
(u) diu spusellu[n. 1]
(u) lungu de spò[n. 2]
(u) lecca u murtò
(u) sciacca pigheuggi
e cacciali in mò.»

Sta chi a l'é a versción da filastròcca de L'Órba[4].

VB
Istu toccu r'è scriciu 'nt'er lìgüre dra Burmia, 'nt'er parlé d'R'Urba

«Dì marmellu
dì sposellu
dì du dià
lecca piatti
sciacca pieuggi.»

Sta chi a l'é a versción da filastròcca do Çeiâ[5].

AR
Stu toccu u l'è scritu in arbenganese, inta varietae du Sejô

«Dìu marméllu
dìu spuséllu
longu de spò
spassa fuméllu
e càccialu in mò.»

Sta chi a l'é a versción da filastròcca de Sànn-a[6].

SV
'Stu toccu u l'è scritu in savuneize

«Dìu marmellu
dìu spuzellu
lungu de spä
sciacca pigöggi
e cacceli in mä.»

Sta chi a l'é a versción da filastròcca de Toiàn[7].

AR
Stu toccu u l'è scritu in arbenganese, inta varietae tuiranina

«Dîu marméllu
dîu spuséllu
longà spà
scüra-murtà
sciacca-pigöggi in sciu bancà.»

Nòtte a-o tèsto
  1. Dòppo ò in càngio de sto vèrso chi se dîxe (u) porta l'anellu ascì.
  2. In càngio de sto vèrso chi se dîxe (u) lungu de mezu ascì.
Nòtte bibliogràfiche
  1. 1 2 (LIJ, IT) Antonio Arecco, Chi me veu ben-me sbraggia. Il folklore dell'infanzia in Liguria con particolare riferimento a Loano e dintorni, Sànn-a, Stamperia Officina d'Arte, Màrso 1982, pp. 45-46.
  2. (IT, LIJ) Silvio Riolfo Marengo, Silvia Malco Badano e Roberto Badano, Il dialetto di Castelvecchio, in Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva, Arbenga, Bacchetta Editore, 2022, p. 156.
  3. (LIJ, IT) Diu marmellu, in sce filastrocche.it, 22 òtôbre 2001. URL consultòu o 12 frevâ 2024.
  4. In sciâ parlâ de L'Órba, lêzi: .
  5. Angela Bruzzone, Cose da Türchi: raccolta di filastrocche, giochi, e scherzi, proverbi, modi di dire e soprannomi in dialetto cerialese, Arbénga, Edizioni del Delfino Moro, Seténbre 1982, p. 24.
  6. (IT) Le filastrocche e melodie di una "Savona Scomparsa", in sce savonanews.it. URL consultòu o 12 frevâ 2024.
  7. A Cumpagnia di S-ciancalassi, U gh'è de tüttu cumme a Zena. Soprannomi, proverbi, favole, filastrocche, modi di dire ed altro in dialetto toiranese, Lêua, Tipografia Litografia Ligure, Lùggio 1995, p. 86.