Veserxe
AR
|
Sta pagina lì a l'è scrìccia in arbenganese, inta varietài lucâle |
Veserxe frasiùn geugrafica | |
---|---|
![]() A frasiùn da u stradùn
| |
Localizaçión | |
Stâto | ![]() |
Región | ![]() |
Provìnsa | ![]() |
Comùn | ![]() |
Teritöio | |
Coordinæ: | 44°07′29.32″N 8°08′01.1″E |
Altitùdine | 500 m s.l.m. |
Abitanti | 60[1] (2011) |
Âtre informaçioìn | |
CAP | 17034 |
Fûzo oràrio | UTC+1 |
Nomme abitanti | Vescerxìn (a Castrevegliu) Veserxìn (in Èrli) Vesérxi (in Càrpe) |
Cartògrafîa | |
Vesérxe[n. 1] (Vescerxe ascì, dìcciu Vèserji in Arbenga[2], Vecersio in italiàn) a l'è ina vìlla[n. 2] da cumüna de Castrevegliu, in ta pruvinsa de Savùna, ch'a cunta 62 abitànti (dàti agiurnài du 2011).[1]
Geugrafìa
[modìfica | modìfica wikitèsto]
Custruìa lungu a stràdda ch'a pòrta versu Barestìn, a frasiun a se tröva in t'ina pursiun laterâle da Vâ du Néva, a 500 métri in su livéllu du mâ, ünicu riàn de rilevansa u l'è chê de Pisciapolla, da u quâle a vegne recampâ l'àigua di lavaùi in entrâ au paìse.

A cunfurmasiùn de l'abitàu a l'è cumpatta, fàccia da i tradisiunàli caruggi, ch'i se deràmman a partì da a Via Mazû. Surva a sta lì truvemmu a pàrte ata du paìse, chiamâ U Casté, fin a recunzünzise cu'a stràdda pruvinsâle. Pe' cuntru, au de sutta se tröva a burgâ cunusciüa cumme Sutt'a Ciàssa, méntre süperàu u ciassâ d'ancöi se va versu a zôna ciamâ Terrisö e i so campi curtivài.
Storia
[modìfica | modìfica wikitèsto]Etài muderna
[modìfica | modìfica wikitèsto]Testimuniàu pe' a primma vôta dürante a vìxita apustôlica du 1585, fàccia da u véscu Nicolò Mascardi, a l'épuca véscu da diocexi còrsa de Accia e Mariàna, u se sa che u paìse u l'axêa 40 föi, ducca tòstu duxéntu persune.
Inserìu dréntu ai dumini castreveglìn, u l'ha seguìu u destìn du Marchesàu de Sücarê, sciurténdu numma a vâgnà ina furma de indipendensa religiùsa in tu 1647, quânde a gêxa lucâle a vegne destacâ da chélla du sentru cumünâle.
Sempre du Seisentu u paìse u resta cuinvôltu fin in ti scuntri fra i zenexi (aleài cu'i spagnòlli) e i Savòia, cum'u restu da cumüna, pe' u preduminiu in su feudu. Da reurdà u sacheggiu da vìlla, a i 2 de dexémbre du 1614, quattru dì primma da capitulasiun de Castrevegliu, invàsu da i piemuntexi.[3]
Se e stimme in sa pupulasiùn fàcce da fin du Sinquesentu e cuntâvan (a livéllu da cumüna) 170 föi tutali, bezögna spîtà u periudu seguente pe' avê di dàtti ciü precixi.
Tempu di fransexi
[modìfica | modìfica wikitèsto]Ben reurdâ a batàglia de Löa, ch'a s'è tegnüa in tu nuvembre du 1795. Za da tempu primma i Savoia se pusisiunavan in si brìcchi surva Castrevegliu e Veserxe, tendandu de mantegnì ina linea de difésa, rispettu a l'avansâ fransese. Cu'u falimentu de l'asiun piemuntese, a situasiùn a se fa pézzu pe i abitanti, dàtu che, versu a fin de setembre, se schiêran 24 batagliun versu a Rocca Curaira (ciü versu Cixàn). I fàcci ciü gràvi, però, l'éran legài a u devastu di campi curtivài, uramài nu ciü acescìbili. De riliévu u ferimentu d'in abitante da vìlla, a seguitu d'in'agresciùn, nu se sa se da parte fransese o sarda.
Chescì u retû de Veserxe, Paolo Ferrari, u descrivêa a situasiùn a a a fin de l'ànnu:
(IT)
«Nell'anno ora trascorso che è il 1795 quasi niente si è raccolto, atteso che la truppa francese e l'ancora austrosarda ambedue si sono avanzate vicino al paese di Vecersi, che non solo hanno spogliato le vigne di ciascheduno individuo dal raccolto del vino; ma ancora de pali ornamenti e detta vigna e per fino hanno tagliate delle viti di modo che altre di queste si sono rese infruttuose per molti anni» |
(LIJ)
«In te l'ànnu aù pasàu ch'u l'è u 1795 tostu nente u s'è campàu, spetàndu che a trüppa fransese e ancùa chélla austrusarda tütt'e due se sun avansàe versu u paìse de Veserxe, che nu sulu han spugliàu e vigne d'ognidün dau racòltu du vin; ma ancù de pâli urnaménti e dìccia vigna e dìn han tagliàe de vîti de mòddu che âtre de ste chi se sun rése infrütûse pe' tanti àgni» |
(Paolo Ferrari, retû da parocchia veserxìna, 1795) |
Survatüttu i vescerxìn i patîan u tàgliu di èrbui (da i castàgni a i fîi, fin a e nuxi), du fürtu in te vìgne e ascì de bestie, fàcciu dai fransexi. U dànnu u l'éra valüàu a 22.000 lìre.[4]
Da a Restaurasiun a ancöi
[modìfica | modìfica wikitèsto]L'è numma dòppu l'arìvu di franséxi, ch'a se cunusce megliu a cumpusisiun de l'abitàu. Castrevegliu difatti u êntra drentu a u regnu de Sardegna da u 1815 e, grassie a l'indagine fàccia du 1858 da l'alùra scindicu Runcu se descröve che, di 731 abitanti ben 226 i staxêan inta vìlla veserxìna.[5]
Rilevante l'emigrasiùn versu l'America, avegnüa in t'in primmu periudu fin a a metài du seculu XIX, cumme in tu câxu du Nicolò Delfino, rimpatriàu poi du 1859, du Giovanni Moreno (mortu a Muntevidêu) o du G. Scrigna (partìu in tu 1868 e poi turnàu in derê du 1870) e in t'ina segunda undâ de dòppu a guèra, che però l'ha interesàu prinsipalmente u sentru de Castrevegliu.[6]
Dürante a prìmma guèra mundiâle, di ünze cazüi castreveglìn (reurdài da a làpide in sa müraglia da veglia cumüna), ün u l'éra Attilo Delfino, de Veserxe, mòrtu cumbaténdu in Trentìn. U sò numme u se tröva in te 'n'âtra tàrga, sta vôta in tu paìse, assemme a chéi da segunda: da Rinaldo Moreno, dispersu doppu êsse stàu imprixunàu dai surdatti tedeschi, a Fernando Rosso (dispersu in Rüscia).
Eventu tragicu, poi, u rastrelamentu du nuvembre 1944, quande, sciurtìi da a gêxa a a fìn da messa, vegnen masài U Durin (T. Moreno) e so figliu, "curpevuli" de n'avê ubedìu a l'urdine de fermâse, impartìu dai tedeschi.
Sti surdatti l'axîan duèrtu u föu in te chélla c'ha l'éra a stàlla de famiglia, dund'i dui i l'éran lì ch'i tentàvan de reparâse.[7]
Da reurdà, intu dòppu guèra, a custrusiùn du stradùn ch'u se deràmma da Castrevegliu, avegnüa fra u 1958 e u 1959.[8] Lungu tütti i àgni '50, l'è ascì ducumentâ a presensa de l'asìlu infantìle, asémme a e tréi cunfratèrnite e ascì a l'òpera santiscima, cumme descricciu in ti fundi da paròcchia.[9]
Abitanti
[modìfica | modìfica wikitèsto]Evulusiùn demugrafica
[modìfica | modìfica wikitèsto]Abitanti censìi[n. 3]

Pòsti de interesse
[modìfica | modìfica wikitèsto]
- Gêxa da Madonna da Néve (Santa Marìa ad Nives ascì), indicâ cumme uratòriu custruìu pe' cumuditài da i abitanti da vìlla (1585)[24], vén de seguitu vixitâ in tu 1612 da u véscu arbenganese Domenico de Marini, ch'u sta a descrîve cumme necesàriu in ingradimentu de l'edifissiu, nu ciü in gràddu de uspîtà tütti paisài. A l'è stâ elevâ a paròcchia du 1647, benexîa in tu setembre du 1665 cun a dedicasiun a a Madònna. Primmu retû numinàu u l'è Francesco Brusco.[25]

- Uratoriu de Sacre Sénne de San Giamatìsta, u se tröva d'atàccu aa gêxa[26], tiràu sciü du Seisentu, denansi a a ciàssa da canònica. U l'è stàu scistemàu in tu 2005, repigliandu a figüra in faciâ, serâ in t'in riliêvu de stüccu surva aa pòrte. Dréntu i se trövan i arêdi sâcri da lucâle cunfratèrnita.[27]

- Uratoriu de Sant'Antognu da Padua, in sa stràdda ch'a porta versu Barestìn, lasciàu l'abitàu da vìlla, se incuntra sta capella campestre chi, custruìa a prutesiùn di viadanti, vixìn a u semiteriu.[28] Drentu a l'è cunservâ 'na têra figürante a Madònna da Misericòrdia de Savuna, chi trasferìa da Meriâdu témpu di franséxi.[29]
Funtane e lavaùi
[modìfica | modìfica wikitèsto]-
A funtana da Ciassa
-
A Funtana de l'uratoriu
-
A Funtana du Rugìn
-
A funtana du Nuxin
-
I lavaùi
In ta vìlla a se tröva ina série de lavaùi, i ciü impurtanti in tu stradùn, alimentài da u riàn Pisciapolla, asemme a chéi ch'i sun in tu burgu: dìcci di Nuxin, lungu a Via Mazû. Gh'è ascì a Funtâna da Ciassa, da a gêxa e tréi ciü picìne: du Rugìn, de Nuxìn e de l'Uratoriu.
Ecunumìa
[modìfica | modìfica wikitèsto]L'ecunumìa a l'è de lungu agricula, cun a tradisiunâle curtivasiùn di bericòcchi: due e qualitài prinsipâli tegnüe, da in làttu chéle fransexi, ciü düre, cunusciüe cu'u numme de mandurlùi e da l'atru chéi de Valeggia, ciü picenin e da a pèlle fìna, caraterizâ da u curû aranciu cu'e maccie scüre.[30] Difüzi poi ascì i pèrsari.
Cultüra
[modìfica | modìfica wikitèsto]Dialettu veserxìn
[modìfica | modìfica wikitèsto]A parlâ lucâle, ch'a rientra in ta clascificasiùn du Lìgüre de sentru-punénte, a l'è de stampu arbenganese, du tüttu scimile a chélla ch'a se parla a Castrevegliu.[31]
Fra e carateristiche ciü impurtanti ch'u distinguen da l'arbenganese sitadìn se trövan:
- A cazüa da g e da v intervucalica (ad esempiu in fögu, ch'u divén föu), a prununsia da "a" in pusisiùn tonica tendénte a a velarisasiùn, ch'a l'avixìna versu ina o avèrta, ascì s'a nu l'è chescì fursâ da êsse segnâ cumme tâle.
- A r intervucalica, graficamente segnâ, a vén prununsiâ in manéra ciü evidénte rispèttu che in ti âtri dialetti da vâ.
- I êxiti de -CL- e -GL- du latìn i se trasfurman in /ʎ/, au cuntràriu de quànt'u sücédde in Arbenga (evulusiùn in /j/)
- Ürtimu trattu carateristicu, a prununsia palatàre da s impüra: lezüa cumme sc (/ʃ/) se seguìa da c, f, p, q e t, o cumme x (/ʒ/), d'atàccu a: b, d, l, m e n.
Fèste e fére
[modìfica | modìfica wikitèsto]- Festa di bericòcchi d'ôru, cumensâ in tu 1976 in se l'inisiatîva e de l'alùra scindicu Leonardo Rosa, cu'a culaburasiùn da Pro Loco. Definìa cumme ina ménsa rüstega, a se tegnîa in ta Ciàssa da Vitòria, cun e trenétte a u pìstu, a carne in sa brâxa e a tradisiunale turta cun l'üétta e i pignöi, cöccia in ti furni a legna. Seguîa a gàra pe' u bericòccu ciü bè, vistu ch'a se tratâva da curtivasiun ciü difüsa in ta vìlla.[30]

- Festa de Sant'Antognu de Padua, festezâ a a seira du 13 de zügnu, sendéndu u falò in tu sentru da vìlla e cu'a prucesciùn in unû du santu, dedicatàriu da capélla lungu a stradda pe' Barestìn. Difatti, da chi a stàttua du santu a vengne spustâ a a vegìglia in ta paròcchia, dunde a resta fin a u giùrnu da prucesciùn, pe' pòi vegnì spustâ spalla pe' spàlla in ta sò pusisiùn uriginàia.[32]
- Festa de San Giuànni, a i 24 de zügnu, tantu a Veserxe quantu a Castrevegliu, l'éa solitu métte sutta a a sénne du falò (ch'u vegnîa imbastìu a seira denanti) e seùlle apéna campàe in te l'ortu o, atriménti, e patàtte. Atra tradisiùn l'éa chéla de zûvene ch'e pigliavàn a rusà e se ghe lavàvan pe' rende lìscia a pèlle.[32] A i 29 d'austu se festeza ascì a deculasiùn.[27]
Vie de cumünicasiùn
[modìfica | modìfica wikitèsto]U paìse u se tröva lungu u stradun pe' Barestin, a SP44, ch'a porta versu u Munte Cruxe. A vìlla a l'è servìa fin da 'na linea de curiêre da TPL versu Arbenga.
Sturicamente però, a l'axîa ina grande inpurtansa ascì a réa de viö ch'i purtavan versu Sücarê e Castrevegliu, fra sti chi chê ch'u se deràmma da l'uratòriu campèstre de San Bernadu e u càra seguendu a lìnea de mèzza còsta, tacanduse a a stràdda cunusciüa cumme "Vîa du Rösu".[33]
Nòtte
[modìfica | modìfica wikitèsto]Nòtte a u testu
[modìfica | modìfica wikitèsto]- ↑ prununsiàu [ve'serʒe], ciü raraménte [vɛ'serʒe], in quarche câxu se prununsia ascì cumme ina via de mézzu fra [ve'serʃe] e [ve'serʒe], cumme in Càrpe
- ↑ scinònimu da paròlla frasiùn
- ↑ 1871: pupulasiùn presente[10].
1881: pupulasiùn rexidente; chélla presente a l'éra de 211 persune[11].
1901: pupulasiùn rexidente; chélla presente a l'éra de 193 persune[12].
1911: pupulasiùn rexidente; chélla presente a l'éra de 220 persune[13].
1921: pupulasiùn rexidente; chélla presente a l'éra de 201 persune[14].
1931: pupulasiùn rexidente; chélla presente a l'éra de 182 persune[15].
1936: pupulasiùn rexidente[16].
1951: pupulasiùn rexidente[17].
1961: pupulasiùn rexidente[18].
1971: pupulasiùn rexidente[19].
1981: pupulasiùn rexidente[20].
1991: pupulasiùn rexidente[21].
2001: pupulasiùn rexidente[22].
2011: pupulasiùn rexidente[23].
Nòtte bibliugrafiche
[modìfica | modìfica wikitèsto]- ↑ 1,0 1,1 (IT) A frasiun de Veserxe, in sce italia.indettaglio.it. URL consultòu o 26 novénbre 2022.
- ↑ (LIJ, IT) Angelo Gastaldi, Nummi de sittè, paisi e lucalitè, in De tüttu in po', Arbenga, Edizioni del Delfino Moro, 1996, p. 119.
- ↑ (IT, LIJ) Silvio Riolfo Marengo, Silvia Malco Badano e Roberto Badano, Castelvecchio conteso tra Genova e i duchi di Savoia, in Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva, Arbenga, Bacchetta Editore, 2022, p. 101.
- ↑ (IT, LIJ) Silvio Riolfo Marengo, Silvia Malco Badano e Roberto Badano, La Bataglia di Loano vista da Castelvecchio, in Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva, Arbenga, Bacchetta Editore, 2022, pp. 123-127.
- ↑ (IT, LIJ) Silvio Riolfo Marengo, Silvia Malco Badano e Roberto Badano, Dalla restaurazione alla Seconda Guerra Mondiale, in Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva, Arbenga, Bacchetta Editore, 2022, p. 128.
- ↑ (IT, LIJ) Silvio Riolfo Marengo, Silvia Malco Badano e Roberto Badano, Partire per l'America: Castelvecchiesi oltreoceano, in Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva, Arbenga, Bacchetta Editore, 2022, pp. 131-141.
- ↑ (IT, LIJ) Silvio Riolfo Marengo, Silvia Malco Badano e Roberto Badano, Castelvecchio di Rocca Barbena nella bufera delle due guerre mondiali, in Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva, Arbenga, Bacchetta Editore, 2022, pp. 161-162.
- ↑ (IT, LIJ) Silvio Riolfo Marengo, Silvia Malco Badano e Roberto Badano, Gli stradin, in Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva, Arbenga, Bacchetta Editore, 2022, p. 130.
- ↑ (IT) Vecersio ha la sua storia parrocchiale dal 1648: Con tre confraternite e l'opera santissima, in sce trucioli.it. URL consultòu o 27 novénbre 2022.
- ↑ (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: ufficio centrale di statistica, Popolazione presente ed assente per comuni, centri e frazioni di comune: censimento 31 dicembre 1871 (PDF), Vul. I, Rumma, Stamperia Reale, 1874, p. 165.
- ↑ (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: ufficio centrale di statistica, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 31 dicembre 1881 (PDF), Vul. I, Pt. I, Rumma, Tipografia Bodoniana, 1883, p. 158.
- ↑ (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: direzione generale della statistica, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 10 febbraio 1901 (PDF), Vul. I, Rumma, Tipografia Nazionale di G. Bertero e C., 1902, p. 163.
- ↑ (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: direzione generale della statistica e del lavoro, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 10 giugno 1911 (PDF), Vul. I, Rumma, Tipografia Nazionale di G. Bertero e C., 1914, p. 235.
- ↑ (IT) Presidenza del consiglio dei ministri: istituto centrale di statistica, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 1° dicembre 1921 (PDF), Vul. V, Rumma, Tipografia Nazionale di G. Bertero e C., 1926, p. 6, tora 1.
- ↑ (IT) Istituto centrale di statistica del regno d'Italia, VII censimento generale della popolazione: 21 aprile 1931-IX (PDF), Vul. II, Pt. I, Rumma, Tipografia Operaia Romana, 1933, pp. 228-229.
- ↑ (IT) Istituto centrale di statistica del regno d'Italia, VIII censimento generale della popolazione: 21 aprile 1936-XIV (PDF), Vul. II, Fasc. II, Rumma, Tipografia Ippolito Failli, 1937, p. 10, tora II.
- ↑ (IT) Istituto centrale di statistica, IX censimento generale della popolazione: 4 novembre 1951 (PDF), Vul. I, Fasc. 32, Rumma, Soc. Abete, 1956, p. 16, tora II.
- ↑ (IT) Istituto centrale di statistica, 10° censimento generale della popolazione: 15 ottobre 1961 (PDF), Vul. III, Fasc. 9, Rumma, 1964, p. 16, tora II.
- ↑ (IT) Istituto centrale di statistica, 11° censimento generale della popolazione: 24 ottobre 1971 (PDF), Vul. III, Fasc. 7, Rumma, 1974, p. 16, tora II.
- ↑ (IT) Istituto centrale di statistica, 12° censimento generale della popolazione: 25 ottobre 1981 (PDF), Vul. III, Fasc. 7, Rumma, 1986, p. 21, tora II.
- ↑ (IT) Istituto nazionale di statistica, 13° censimento generale della popolazione e delle abitazioni: 20 ottobre 1991 (PDF), Fasc. Savona, Rumma, Istituto poligrafico e zecca dello stato, Agustu 1993, p. 222, tora 6.3.
- ↑ (IT) Istituto nazionale di statistica, 14° censimento generale della popolazione e delle abitazioni: 21 ottobre 2001, Fasc. Savona, Rumma, System Graphic S.r.l., Dixenbre 2005, p. 116, tora 3.3.
- ↑ (IT) La Frazione di Vecersio, in sce italia.indettaglio.it. URL consultòu o 2 zenâ 2025.
- ↑ (IT) Chiesa di Nostra Signora della Neve, in sce beweb.chiesacattolica.it. URL consultòu o 27 novénbre 2022.
- ↑ (IT, LIJ) Silvio Riolfo Marengo, Silvia Malco Badano e Roberto Badano, La chiesa di Santa Maria ad Nives, in Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva, Arbenga, Bacchetta Editore, 2022, pp. 216-217.
- ↑ (IT) San Giovanni Battista, in sce beweb.chiesacattolica.it. URL consultòu o 27 novénbre 2022.
- ↑ 27,0 27,1 (IT, LIJ) Silvio Riolfo Marengo, Silvia Malco Badano e Roberto Badano, Oratorio di San Giovanni decollato, in Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva, Arbenga, Bacchetta Editore, 2022, pp. 218.
- ↑ (IT) Sant'Antonio da Padova, in sce beweb.chiesacattolica.it. URL consultòu o 27 novénbre 2022.
- ↑ (IT, LIJ) Silvio Riolfo Marengo, Silvia Malco Badano e Roberto Badano, Oratorio campestre di Sant'Antonio da Padova, in Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva, Arbenga, Bacchetta Editore, 2022, pp. 219.
- ↑ 30,0 30,1 (IT, LIJ) Silvio Riolfo Marengo, Silvia Malco Badano e Roberto Badano, 1981: La festa dell'albicocca d'oro a Vecersio, in Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva, Arbenga, Bacchetta Editore, 2022, p. 380.
- ↑ (IT, LIJ) Fiorenzo Toso, Il dialetto di Castelvecchio, in Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta Val Neva, Arbenga, Bacchetta, pp. 153-159.
- ↑ 32,0 32,1 (IT, LIJ) Silvio Riolfo Marengo, Silvia Malco Badano e Roberto Badano, Castelvecchio le radici: Giugno, in Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva, Arbenga, Bacchetta Editore, 2022, pp. 252-253.
- ↑ (IT, LIJ) Silvio Riolfo Marengo, Silvia Malco Badano e Roberto Badano, Castelvecchio: Cenni sul patrimonio superstite. Oratorio di San Bernardo, in Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva, Arbenga, Bacchetta Editore, 2022, p. 226.
Atri prugetti
[modìfica | modìfica wikitèsto]Wikimedia Commons a contêgne di files in sce Veserxe