Società Autolinee Riviera

Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese
Da Wikipedia
AR
Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese, sècundu a grafia Gastaldi
Società Autolinee Riviera
Lögo
Lögo
StâtoItàlia Itàlia
Fórma de socjêtæSucietè pe assiùi
Fondaçión12 de dejèmbre 1974 a Arbenga
Serâ1° de lüïu 2010 pe fujùn cùn A.C.T.S.
Sêde prinçipâCijàn
SetôTrasporti
ProdûtiTrasportu pübblicu
Faturòu2.998.078[1] (2006)
Ùtile nétto20.165[1] (2006)
Dipendénti148[1] (2006)
Scîto webwww.sar-bus.com/

A Società Autolinee Riviera, ufissialmènte S.A.R. - Autolinee Riviera S.p.A. e cunussciüa nummà cumme S.A.R. asscì, a l'è stèta ina sucietè ligü"e de trasportu pübblicu lucale fundà in Arbenga, ch'a l'ha gestiu in cuncessiùn e autulinee in ta parte da Rivea de Punènte tra Andeu"a e u Finà dau 1974 aa sò fin, du 2010, quand'a s'è füṡa cùn l'A.C.T.S. de Sauna in ta TPL Linea.

Sto"ia[modìfica | modìfica wikitèsto]

A sto"ia da S.A.R. a cumènsa cu'a delega ae regiùi di puteri in mate"ia de trasportu pübblicu lucale e u pasaggiu a ina gestiùn da privà a pübblica, rivandu a spartì u terito"riu ligü"e in te di bacìn, ciaschedün de cumpetènsa d'in cunsorsiu. In particulà, cu'a leṡṡe regiunale 28/30 d'agustu du 1974, tra i âtri u s'è identificàu u bacìn "A" fra Andeu"a (a l'imprinsippiu a Servu) e u Finà e cùn tütta a valà de l'Arosscia, scibèn che u cunsorsiu u sa"à préstu limitàu nummà aa pruvinsa de Sauna[2].

U cunsorsiu de riferimèntu du bacìn "A", furmàu daa pruvinsa de Sauna, e cumünitè muntane Pollupice e Ingauna, e ina trentèna de cumüi, u l'ha creàu pé a gestiùn du trasportu pübblicu ina sucietè ex-novo, fundà u 12 de dejèmbre du 1974 e cùn primma sede in tu Municipiu d'Arbenga. Cu'a rilevassiùn de parte du persunà e de cuncessiùi daa veggia Cuperativa Dipendènti S.A.T.I., fundà u 22 de zügnu du 1972 cu'u fallimèntu da S.A.T.I., a S.A.R. a l'ha cusscì cumensàu, au primmu de lüïu du 1975, a sò attivitè[3][4].

Daa primma sede, de l'82 a S.A.R. a l'è traslucà in tu "palassiu de veddru" de Largu Paganìn, dund'a gh'è restà fina au 1991. A l'imprinsippiu depojiti e uffisine, ereditài da S.A.T.I., i l'é"a a Lèigueïa e au Burgu du Finà pe peui, passàu in tentativu de l'84 de druvì in depojitu a Lüjignàn, cummissciunâne aa fìn ün neuvu a Cijàn, du 1991. Fina in ti anni '80 a S.A.R. a gh'ajeva asscì di scaggni despantegài pé a pruvinsa ch'i funsiunava da bïetterie e pé a gestiùn da manuvalansa de zona e che, in particulà, i l'é"a a Sauna, au Finà e in A"assce[5].

U 30 d'utubre du 2006, sècundu a növa leṡṡe regiunale 31/98, a gestiùn de attivitè du trasportu pübblicu lucale a l'è stèta destaccà dau rèstu de attivitè, cu'a creassiùn da S.A.R. TPL, cuntrullà daa sucietè ma"e, che pe cuntru a l'ajeva cunservàu a gestiùn de linee a lünga percurènsa, du fittu de curriere e di bus pé e sceu"e. Cu'a sucietè equivalente creà da l'A.C.T.S., a A.C.T.S. Linea, u 27 de dejèmbre du 2006 s'è vussciüu imbastì in'âtra cuntrullà, l'ARCA s.c.a.r.l., pe gestì insémme de attivitè cumüne ae due impreṡe[6]. Stu prucèssu d'integrassiùn tra i servissi da S.A.R. e de l'A.C.T.S., ch'u l'é"a zà cumensàu du 2004 cu'a creassiùn du biettu ünicu, u l'è fètu cu'u tèmpu vijinà e due sucietè[7] che aa fìn i se sun füṡe in ta neuva TPL Linea, au primmu de lüïu du 2010[8], mèntre a sucietè a l'è cessà du tüttu l'8 d'agustu du 2013.

Mézzi[modìfica | modìfica wikitèsto]

Aa sò furmassiùn, a S.A.R. a gh'ajeva ina flotta de 47 curriere, tütte ereditè daa S.A.T.I. e immatriculè tra u 1951 e u 1969. In particulà, i gh'é"a ancù i ürtimi Fiat 682, cunussciüi cumme "i 82", che pe tanti anni i sun stèti due"ài daa S.A.T.I. pé i sò servissi in ta Rivea, dismissi du tüttu au 1978. Du '76 i sun rivè 21 curriere neuve, di mudèlli Fiat 306/3, 314/3, 343 e 418AL apa"ài pé u traffegu ürbàn, ecstra-ürbàn e G.T. e rivandu, cunsscideràu e ruttamassiùi, a in tutale de 61 mézzi[9], mèntre l'annu apreuu a S.A.R. a l'ha cattàu in Fiat 320[10]. Tra u 1978 e u 1979 i sun rivài sèi neuvi Fiat 370, in Fiat 625 e de âtre curriere cumme s'è cattàu e cuncessiùi de impreṡe "Agolio", "Balestrino" e "Panizza", ciǜ in sèrtu nümeru de veiculi in leasing, mèntre du 1980 l'è stètu a vôta d'in Fiat 308[11].

A l'imprinsippiu di anni '80, mullè e linee a lünga percurrensa, a flotta da S.A.R. a l'è stèta adattà du tüttu ae linee sub-ürbane, cùn l'arivu de Fiat 418AL e 55-10 tra u 1981 e u 1982[12] e, de l'83, di Fiat Menarini M201 e Effeuno 671[13]. In ta sècunda metè di anni '80 u l'è rivàu in Fiat 370S, de l'88, e, survetüttu, ina dèjena de curriere picenine, di mudèlli Fiat 316, A-70 Portesi, A70 Autodromo e Daily, ciǜ quattru Volvo B10M[14]. Passài i anni '80, quandu a S.A.R. a l'ha cattàu 43 mézzi in tüttu, in tu neuvu decenniu l'impreṡa a l'ha pïàu l'ürtima cuncessiùn privà ch'a gh'é"a ancù, quella de l'Autoservizi Galleano d'Andeu"a, e tra u 1996 e u 1997, i sun rivài unṡe veiculi, di mudèlli Fiat Pollicino, Cacciamali TCC635L e 877CAS, TCM80CAS e Bussotto. Aa fìn di anni '90 e curriere da S.A.R. i l'han cangiàu de cu"ù, cu'u passaggiu aa neuva livrea daa tenta giancu-russa[15].

Du 2000 i sùn rivài di Breda-Menarini M231CS, âtri Pollicino e, tra u 2003 e u 2007, Bredamenarinibus M240 SI LI, Scania DC 903, Beluga Sitcar, Mercedes 520 CITO, Fiat Daily A50C, Irisbus PS 09 D3, Scania "CV Omnicity" e Scania "Omnycity"[16]. Tra i anni '90 e primmi du 2000, a S.A.R. a l'ha cattàu asscì pa"eggi püllman pé i servissi GT, in particulà di mudèlli Volvo BM10, Volvo B12, Fiat 315, Volvo B12B9700, Volvo "Genesis HD" e Iveco 397E13 "Atlantis"[17].

Servissi[modìfica | modìfica wikitèsto]

De linea[modìfica | modìfica wikitèsto]

A S.A.R. a l'ha cumensàu a upe"à in tu sò bacìn de riferimèntu in scé linee rilevè daa S.A.T., se"ea a dì quelle a lünga percurrensa Sanremu-Zena, Sanremu-Tü"in e Sauna-Tü"in e, pé u trasportu pübblicu lucale, e linee A"assce-Surva, A"assce-Meuïu-Testegu, Arbenga-Autu-Cravaüna, Arbenga-Erli-Garessce, Arbenga-Casterveggiu-Ca"issàn, Arbenga-Salia e Finà-Leua-Bardenèi-Cai"ssàn. De ciǜ, insémme a l'AMT de Zena, tra u 1975 e u 31 de zenà du 1978 a S.A.R. a l'ha gestiu a trèta Lèigueïa-Zena, che peui a l'andava avanti pé Sanremu cu'u servissiu da S.T.P., d'Impe"ia[18].

I servissi de linea a lünga percurrensa i sun pe"ò entrài préstu in criṡi pé u gran svilüppu da muturiṡassiùn privà e u muntà du traffegu, ch'u l'ha fètu vegnì ciǜ cumpetitiva a feruvia. Defèti, cumme zà ditu, du '78 u l'è terminàu u servissiu S.A.R./A.M.T. pé Zena[19], u servissiu pe Milàn u l'è stètu ceddüu au 31 de maṡṡu du 1979 aa milaneṡe S.T.I.E. ch'a u l'ha ciàn cianìn abandunàu[20] mèntre a Sauna-Tü"in a l'è terminà doppu nummà in annu, p'esse ciǜ avanti integrà daa S.T.P. in tu sò servissiu Sanremu-Tü"in[21].

Pé e trète lucali, in ti anni '70 i se sun definii in moddu cè"u i cunfin de l'area servia daa S.A.R., tra u 1980 e u 2007 delimità da Andeu"a e Sauna e spartia in te due relassiùi Sauna-Arbenga (cu'u capulinea a Vaìn) e Andeu"a-Finà (capulinea a Pia)[22]. In ti mèjimi anni a S.A.R. a l'ha cattàu e ürtime cuncessiùi in tu sò bacìn ch'i l'é"a de âtre impreṡe cumme, du '78, quelle ancù da S.T.P. scibèn che drentu au bacìn "A"[n. 1], quelle de l'impreṡa Giuseppe Panizza de Balèstrìn[n. 2], da Calisto Agoglio de Leua[n. 3], da Secondo Balestrino da Prïa[n. 4] e da Pietro Galleano d'Andeu"a[n. 5], cattè tütte a l'imprinsippiu du 1979 levàu a linea da Galleano, passà aa S.A.R. du 1990[23]. De ciǜ, a S.A.R. a l'ha utegniu de cuncessiùi de neuva creassiùn, ch'i sun stète a Casaneuva-Ligu-Arbenga du 1991, l'Andeu"a-Conna du 1996 e a Garlenda-Villaneuva-A"assce, creà du 2005 cun l'avertü"a de l'Aurelia bis de Villaneuva[23].

Gh'é"a peui di servissi speciali de linea, cumme quellu tra u Finà e Sestri Punente dedicàu ai uperài da Piaggio Aerospace e gestiu dau persunà viaggiante du grüppu du Finà[22].

Gran Turismu[modìfica | modìfica wikitèsto]

Daa S.A.T.I., a S.A.R. a l'ha risevüu asscì in'impurtante ereditè de linee turistiche (G.T.), spartie in ti dui tipi de autulinee de gi"u e di servissi da fità. In particulà, tra e autulinee de gi"u o "escurssciùi" ecs S.A.T.I gh'é"a e relassiùi Dian-Purtufìn (che ai tempi da S.A.T.I. a partiva d'in Burdighe"a), Varaṡṡe-Nissa-Cannes, Sputurnu-Sanremu, A"assce-Testegu-Sèrvu, Dian-Casterveggiu, Varaṡṡe-Casterveggiu (cun cuntinuassiùi in stagiùn pe Bardenèi) e Dian-Grotte de Tüi"àn (in te sèrte stagiùi); tütte curse cùn frequensa annuale, giurnaliera o a giurni alternài ch'i se tegnivan quand'u gh'é"a u nümeru minimu de prenutassiùi. De ciǜ, a S.A.R. a l'ajeva cattàu a cuncessiùn ex-novo tra Dian e l'Aquariu de Zena[24].

U servissiu de curriere a fittu pe escurssciùi turistiche, inandiàu zà daa S.A.T.I. in ti anni '40, u l'è andàu avanti asscì cu'a S.A.R., che pe"ò a nu se truvava ciǜ in t'in ambitu quaji de munupoliu cumm'u l'è stètu pé a S.A.T.I., cu'u nassciùn de neuve sucietè e a cunverssciùn ai servissi turistici de âtre che primma i se cü"ava de trasportu pübblicu[25].

Notte[modìfica | modìfica wikitèsto]

Notte au testu
  1. E trète Arbenga-Arnascu-Ligu, Arbenga-Villaneuva-Vellegu, Arbenga-Leca-Villaneuva e Arbenga-San Fé-Villaneuva.
  2. E trète a Prïa-Tüi"àn-Balèstrìn e Leua-Tüi"àn-Buissàn.
  3. A trèta Leua-a Prïa-Giüstèneje-Vèrṡi.
  4. E trète a Prïa-Borṡi-Vereṡṡi e a Prïa-Tuvu-Maïeu.
  5. A trèta Andeua-Stananellu-Testegu.
Notte bibliugrafiche

Bibliugrafia[modìfica | modìfica wikitèsto]

Âtri prugetti[modìfica | modìfica wikitèsto]

Ligammi de feu"a[modìfica | modìfica wikitèsto]