Sâta a-o contegnûo

Léngoa latìnn-a

Quésta pàgina a l'é scrîta in zenéize
Da Wikipedia
(Rindirisòu da Lengua latinn-a)
ZE
Quésta pàgina a l'é scrîta in zenéize, segóndo a grafîa ofiçiâ
Latìn
LINGVA LATINA
Parlòu inCiviltæ de Rómma
Çitæ do Vaticàn Çitæ do Vaticàn
Parlànti
TotâleNisciùn parlànte de léngoa moæ
Clasificaçión
FilogénexiLengoe indoeuropee
 Grùppo Italico
  Léngoe latìn-falische
   Latìn
Statûto ofiçiâ
Ofiçiâ inÇitæ do Vaticàn Çitæ do Vaticàn
Regolòu daPontificia Academia Latinitatis
Còdichi de clasificaçión
ISO 639-1la
ISO 639-2lat
ISO 639-3lat (EN)
Glottologlati1261 (EN)
Estræto in léngoa
Diciaraçión universâle di dirìtti umâni, art. 1
Omnes homines liberi aequique dignitate atque iuribus nascuntur. Ratione conscientiaque praediti sunt et more fraterno iis erga alios se gerendum est.

A léngoa latìnn-a (in latìn: Lingua latīna) a l'é 'na lengoa indeoröpéa do grùppo de lengoe italico-falische.

Nasciûa inta region do Lassio into I milenio primma de Cristo, sta lengoa a s’é difûza 'nte l’Eoröpa òcidentâle a ségoito de conquiste di Români. A l’é a moæ de tùtte e lengoe ancheu definîe “romanse” e a l’é stæta pe secoli a lengoa da coltûa eoropêa. Fin a-o Concilio Vatican II a l’é stæta a lengoa litùrgica da Gêxa Catòlica.   

Scistêma de scritûa

[modìfica | modìfica wikitèsto]

E letie de l'alfabêto latin derivan da quello grêco òcidentâle (adêuviòu a Cuma), e son a bâze pe-a ciù parte di alfabêti adêuviæ ancheu in Eoröpa, America e Africa (comme quello italian e quello ligure). I grafi òriginâli son questi:

Alfabêto latin antîgo
Letia A B C D E F G H I K L M N O P Q R S T V X

Dòppo a conquista da Grêcia into I secolo a.C., s'êa iniçiòu a adêuviâ e letie grêghe ⟨Y⟩ e ⟨Z⟩ (insemme ai digrafi ⟨CH⟩, ⟨PH⟩ e ⟨TH⟩) pe poei scrîve e paròlle d'òrigine grêga. Donca l'alfabêto latin clascico conprendeiva 23 letie:

Alfabêto latin clascico
Letia A B C D E F G H I K L M N O P Q R S T V X Y Z
Nomme latin ā ē ef ī el em en ō er es ū ix ī Graeca zēta
Prononçia latinn-a (IPA) beː keː deː ɛf ɡeː haː kaː ɛl ɛm ɛn peː kuː ɛr ɛs teː iks iː ˈɡraɪka ˈdzeːta

O latìn o l'é 'na lengoa flesciva che a l'adêuvia i câxi pe-e fonçioin gramaticâli. I câxi son:

  • Nominatîvo: indica o sogetto da frâze (es: Cornelia pulchra vidētur; Cornélia a pâ bella)
  • Zenitîvo: indica de sòlito un posesso, agendo comme conplemento de specificaçion (es: mīlitēs Caesaris; i sordàtti de Cézare)
  • Datîvo: indica de sòlito o conpleménto de tèrmine (es: Dō gladium Iūliō; Daggo a spâ a Giùlio)
  • Acuzatîvo: indica l'ogetto da frâze (es: Cornelia amat Iūlium; Cornelia ama Giulio)
  • Vocatîvo: uzòu into discorso diretto, indica o conplemento de vocaçion (es: Cornelia, quid fēcistī?; Cornelia, cöse t'æ fæto?)
  • Ablatîvo: o l'è o câxo con ciù fonçioin (conplemento de tenpo, d'agente, caoza, etc.)

Into latìn gh'é træ categorîe de nommi: mascolin, feminin e neotro. No l'existe l'articolo

In latìn existan çinque declinaçioin, e quæ se diferençian pe-e sciortîe do zenitîvo scingolâre:

  • Prìmma: zenitivo in -ae
  • Secónda: zenitivo in -i
  • Tersa: zenitivo in -is
  • Quarta: zenitivo in -us
  • Quinta: zenitio in -ei
Prìmma declinaçión
[modìfica | modìfica wikitèsto]

I nómmi feminìn son solitaménte da prìmma declinaçión

Declinaçion de rosa (a rêuza):

Câxo Scing. Plur.
Nom rosa rosae
Zen rosae rosārum
Dat rosae rosis
Acuz rosam rosas
Voc rosa rosae
Abl rosā rosis
Seconda declinaçión
[modìfica | modìfica wikitèsto]

I nómmi mascolìn e nêutri son solitaménte da seconda declinaçión

Declinaçión de lupus (mascolìn; o lô):

Câxo Scing. Plur.
Nom lupus lupi
Zen lupi lupōrum
Dat lupo lupis
Acuz lupum lupos
Voc lupe lupi
Abl lupo lupis

Declinaçión de bellum (nêutro; a guæra):

Câxo Scing. Plur.
Nom bellum bella
Zen belli bellōrum
Dat bello bellis
Acuz bellum bella
Voc bellum bella
Abl bello bellis
  • (ITLA) Germano Proverbio, Lingue classiche alla prova: note storiche e teoriche per una didattica, Bològna, Pitagora, 1981, ISBN 88-37-10219-4.
  • (ITLA) Lao Paoletti, Corso di lingua latina. I. Fonetica, Morfologia, Sintassi, 16ª ed., Torìn, Paravia, 1987, ISBN 88-39-50387-0.

Âtri progètti

[modìfica | modìfica wikitèsto]
Contròllo de outoritæLCCN (ENsh85074944 · GND (DE4114364-4 · BNF (FRcb11935508t (data) · BNE (ESXX526920 (data) · NDL (ENJA00569314