Sâta a-o contegnûo

Gressoney-La-Trinité

Sta pagina chi a l'é scrita in camugin
45°50′N 7°50′E
Da Wikipedia
CA
Sta pagina chi a l'é scrita in camugin
Gressoney-La-Trinité
cumüne
Gressoney-La-Trinité – Stemma
Gressoney-La-Trinité – Veduta
Gressoney-La-Trinité – Veduta
Vista du paize
Localizaçión
StâtoItàlia Itàlia
Región Valle d'Aosta
ProvìnsaNon presente
Aministraçión
ScìndicoAlessandro Girod (lìsta cìvica Per il paese - Fer z'Land) da-o 24-05-2010
Teritöio
Coordinæ:45°50′N 7°50′E
Altitùdine1 635 m s.l.m.
Superfìcce66,52 km²
Abitanti322
Denscitæ4,84 ab./km²
Comùn confinantiAlagna Valsesia (VC), Ayas, Gressoney-Saint-Jean, Zermatt (CH-VS)
Âtre informaçioìn
CAP11020
Prefìsso0125
Fûzo oràrioUTC+1
Còdice ISTAT007032
Cod. cadastrâE167
TargaAO
Nomme abitanti(fr) Gressonards
Sànto patrónSan Fransescu Saveiu
Giórno festîvo3 dixembre
Cartografîa
Màppa de localizaçión:
Gressoney-La-Trinité
Gressoney-La-Trinité
Gressoney-La-Trinité – Mappa
Gressoney-La-Trinité – Mappa
Puzisiun du cumüne de Gressoney-La-Trinité in ta regiun da Valle d'Aosta.
Scîto ofiçiâ

Gressoney-La-Trinité (che in franseize u se dixe [ɡʁɛsɔnɛj la tʁinite], Oberteil[1] o Greschòney Drifaltigkeit[2] in walser) u l'é ün cumüne da Valle d'Aosta de 322 abitanti (au 1° de zenà du 2025).[3]

U se tröva in tu levante da Valle d'Aosta, ai pé du Munte Röza, in ta valadda du turente Lys, cun d'inturnu e simme du Lyskamm Urientale (4.527 m – u puntu ciü ertu da valle) e u Lyskamm Ucidentale (4.481 m), ciü u Munte Castore (4.226 m) e da Piramide Vincent (4.215 m).[4] In sciu teritoiu se ghe tröva di grandi giassè, grosse furme e cien de neve in suspeizu.

U cunfinn-a cu'a Valsesia, ch'a l'é zà in Piemunte e a mustra au contrariu di grossi munta e deschiné, grandiuze furme a piccu e miage de roccia e giassu. In tu teritoiu du cumün u se tröva anche üna stasiun meteurulogica e u lagu artificiale Gabiet, ch'u s'è furmou tra u 1919 e u 1922 pe' sfrütà l'energia de l'egua.[5]

A cumünitè de Gressoney, ch'a cumprende tantu Gressoney-La-Trinité cumme Gressoney-Saint-Jean a l'é nasciüa a partì da l'insediamentu de üna pupulasiun germanica, in particulare de lengua walser.[6]

Gressoney-La-Trinité, incixun du 1899

Fra e gente du postu che parlan u walser u paize u l'é cunusciüu cumme Greschòney o Creschnau[2], mentre u parlà de gente u l'é ditu Greschòneytitsch o megiu titsch, mentre intu töitschu, ün'atra varietè de walser, a l'é cunusciüa cumme Greschunej.[7] A furma propia du tedescu Kressenau[8], a nu rizülta ciü dövià.

De lungu in ta parlà lucale, a lucalitè a l'é dita Oberteil, che vö dì: "a parte ciü erta".[9] Gressoney u l'é invece u numme döviou in lengua franseize. Üna puscibile tradusiun du numme a pö esse "Cian di cresciui" (Chreschen-eye), "grande giassu" (Grossen-eys) o "övu depuxitou frai cresciui" (Chreschen-ey). A zunta franseize de "La Trinité" a l'é duvüa a parocchia du postu, titulà aa Santiscima Trinitè.[10]

A storia de sta cumünitè a se liga ai scuntri (ma finn-a aa tuleransa) tra e auturitè du Cantun Valeize, a Nord, e i Savoia, che zà in tu Duxentu aveivan cuminsou in asiun de espansciun tantu versu u teritoiu valdustan tantu versu u teritoiu valeize.[11] L'ean steti difeti i tedeschi Walser in te l'Etè de Mezu a culunizà a zona, ciantanduse chi.[12] Da ste parti gh'è ciü tante valadde e passi che servivan cumme stradde pe'u cumerciu tra Fransa, Svissera e a Cianüa Padann-a, tantu che zà in tu Duxentu e famigge valdustann-e de Bard, Challant e Vallaise aveivan cuminsou a tià sciü di sö castelli in ti dinturni.

In tu fratempu i Savoia in tu 1210 aveivan otegnüu u züamentu du Cantun Valeize, fetu ch'u l'ha purtou a üna pulitica de forte espansciun purtà dau cuntinuu regiase de gente, fintantu che in tu 1420 u nu l'ha duvüu renunsià a sti posti.[13] Da quellu mumentu, sti posti lì se sun attachè aa Cunfederasiun da Svissea. Gressoney, de cuntru, a l'é restà sutta i Savoia e ligà a di vinculi feudali.

In tu 1660, a pupulasiun a l'aveiva dumandou e utegnüu daa diocexi d'Aosta a puscibilitè de dövià u tedescu cumme lengua du cültu, scicumme che a parocchia ciü vixinn-a a l'ea a Issime, de lengua franseize. A l'ea steta fundà, in tu 1660, a parocchia de San Giuvanni a Gressoney-Saint-Jean, e, in tu 1671, quella de Gressoney-La-Trinité, che u primmu preve u l'é stetu Johan Netscher, nasciüu a Gressoney, cumme tütti i previ che sun vegnüi doppu de lé, fin au 1883.[14]

Ai 10 de dixembre du 1771 Re Carlo Emanuele III u l'aveiva disfetu i privilegi feudali. Da u 1772, tütti i teren de Gressoney-La-Trinité, fin ai giassè, levou a Cunsurteria de Orsiò, sun vegnüi prupietè privè e e tasce duvüe ae scignurie di feudi l'ean stete cangè in de tasce in sci teren e in sci fabrichè in scia baze de valutasiuin fete da unn-a cuminsciun mandà dau ré.[15] Sta delegasiun,ch'a gh'aveiva cumme incaregu a prudusiun du primmu cadastru, a l'é restà in sciu postu pe' di anni.[9]

Ciascün di prupietai u l'ea tegnüu a mustrà i sö pusedimenti, a indicane a puzisiun giüsta cun tütti i particulari e i cunfin de tütti i teren. Da quantu dichiarou l'é stetu scritu di verbali, in lengua tedesca o franseize. In baze a ste indicasiuin l'ea stetu steizu üna mappa cun indicou i nummi, i cunfin de tere, i prupietai, e lucalitè e e stime ecunomiche.

Ai 9 de mazzu 1776 l'é stetu istituiu u Cumüne de Gressoney-La-Trinité.[10] I verbali sun steti scriti in lengua franseize fin au 1878. Doppu stu annu s'è passou a l'italian. Nisciün di verbali u l'é stetu scritu in tedescu, anche se in tu Cunseggiu se usavan cumunque sia sta lengua che u "Titsch".

Cu'u decretu regiu di 20 de mazzu du 1928, i duì cumüni de Gressoney sun steti attachè in te ün sulu e u münicipiu u l'é stetu spustou a Gressoney-Saint-Jean. In tu 1939, pe impuzisiun du regime fascista, u numme da lucalitè u l'é stetu cangiou inte l'italian "Gressonei La Trinità" o "Gressonei Capoluogo", mentre u cumüne ünicu u l'ha pigiou u numme de "Gressonei".

Cu'u decretu regiu di 30 d'arvì du 1946, u l'é stetu custituiu turna cumme Gressoney-La-Trinité e i üfissi purtè in te l'antiga sede au 1° de zügnu du 1946.[10]

A pupulasiun a rezülta spantegà pe'u teritoiu du cumüne, sensa üna burgà ünica. Cun Gressoney-Saint-Jean, u cumüne u furma in ünica entitè pe' cultüa e pe' teritoiu.

Au 2001, squexi u 48% da pupulasiun a cunusce u Greschòneytitsch, ünica lengua muè pe'u 16,83% da gente.[16] U 3.82% di abitanti u recunusce cumme sö lengua muè tantu l'italian cumme u walser.[17] Ciü au fetu d'aveighe tré lengue (italian, franseize, tedescu), üfisiali in te l'istrusiun In ti paizi de lengua germanica in ta Valadda du Lys, a Gressoney-La-Trinité a pupulasiun a cunusce u patois francupruvansale da Valle d'Aosta, vista a vixinansa geugrafica e i raporti storici cu'a Valsesia, u piemunteize.[16]

Gressoney-La-Trinité a l'é ün'impurtante stasiun sciistica, ch'a fa parte du grande cumprensoiu du Monterosa Ski[18], culegà cun Champoluc e Alagna Valsesia.[19] Cumme in te tanti cumüni da regiun, finn-a a Gressoney-La-Trinité gh'è a prudusiun de l'energia da l'egua, döviandu i fussuei Moss e Olene.[20] Ün prudottu tipicu du postu a l'é a tumma de Gressoney, recunusciüa cumme presidiu Slow Food.[21]

Posti de interesse

[modìfica | modìfica wikitèsto]

A ciü parte di insediamenti antighi u l'é steta tià sciü in tu stile de l'architetüa Walser, cumme u l'é u caxu de Villa Ponti, Villa Elena e de l'Hotel Busca Thedy. A sti chi bezögna zunze e strutüe Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in lucalitè Tache, ch'u cumprende a Cà rürale Puròhus (ch'u vö dì, cà du cuntadin), a Ca' Müseu Pòtzschhus e a baita Binò Alpelté (in lucalitè Binò).[22]

Architetüe religiuze

[modìfica | modìfica wikitèsto]
  • Gexa da Santiscima Trinitè: fundà in tu 1702 cu'u titulu d'ancö. Drentu u l'é cunservou l'artà in stile baroccu cun güstu ancun du Renascimentu. U tabernaculu fetu de legnu cuvertu d'ou u l'é scampou au fögu in ta meitè de l'Öttusentu. A ture du campanin, fabricà au tempu da gexa mexima, a se issa pe' 30 metri, mentre a punta a l'é steta finia sulu in tu 1819, cu'a furma d'üna sioula. Cun di travaggi du Növesentu sun stete azunte de növe campane, che ancö sun duzze in tüttu, fetu ch'u l'ha reizu u ciü grossu cuncertu de campann-e de tüttu u Piemunte e Valle d'Aosta. In ta ciassa se pö vedde a campann-a ciü antiga, missa in mustra. In tu 1975 a gexa a l'ha patiu di danni, cun de statue che sun stete freghè. Ancö, in sce l'artà de San Giüzeppe, se veddan quelle che sun stete purtè chì daa capella de Tschaval. Vixin aa gexa, se tröva u campusantu, cu'e antighe cruxe e lapidi de pria.[23]
  • Capella de San Giacumu, in ta lucalitè de Orsia, lungu l'antigu senté ch'u purtava versu l'arpe Gabiet.[24] Tinta de giancu, a l'é steta custruia in tu 1652, pe' vuentè de Peter Knòbal, feta ciü grossa in tu 1714. U santu u l'é festeggiou ai 25 de lüggiu.[25]
  • Capella de Tschaval, fabricà in tu 1624 da Peter Monterin, all'iniziu dedicà ai santi Peu e Nicola, ancö a San Peu e San Paulu, a festa a l'é ai 29 de zügnu.[26]
  • Capella de Oagre, dita "Gnaden Brunnen" in titsch, ch'u vö dì "funte miraculuza", a l'é dedicà aa Madonna da Neive e a l'é steta tià sciü grassise au reverendu Curtaz, a ricordu da muè Caterina Knobal, e se cunta che chi a l'aìse vistu a Madonna in tu 1701 propiu in ta funtana lì vixin.[24] Se ghe arriva in te dexe menüti a pé daa lucalitè de Staffal. Postu de pelegrinaggi, a festa a se tegne ai 5 d'agustu.[27]
  • Capella de Biel, in ta lucalitè cu'u meximu numme, inisialmente a purtava u titulu de Madonna da Neive, ancö u numme u l'é stetu cangiou in San Roccu e San Bastian. Vusciüa dae gente du postu, a l'é steta custruia da Marc Thédy in tu 1736. A festa a l'é ai 16 d'agustu, da lì se vedde in bellu panuramma in sciu Munte Röza.[28][24]
  • Capella de Sant'Anna, costruia in tu 1726 dau nutaiu Thédy, primmu giüdise sutta a famiggia Vallaise, che gh'aveivan u titulu de barun. Issà a 2178 metri d'artessa, in simma au Colle de Bettaforca. Vixità in tu 2001 da Pappa Wojtyla, tantu che gh'è üna targa ch'a ne ricorda u passaggiu. Ben sentia a sö festa dai abitanti, a se tegne ai 26 de lüggiu.[24]
  • In simma au munte Balmenhorn (4167 m) se tröva a statua du Cristu de vette. A l'é üna statua de brunzu erta 3.60 metri ch'a peiza 980 chilli, a mustra a figüa de Gesù, scurpia da u scultù de Türin Alfredo Bai. A l'é steta missa chi doppu de un vutu ch'u l'ha fetu l'artista meximu mentre ch'u cumandava e ativitè partigiann-e da ste parti. U l'é ün munumentu ai morti de tütte e guere. Inaugurà in tu 1955, a l'é steta füza a Türin e purtà chi dai arpin, vegnindu subitu ün puntu de riferimentu pe'i alpinisti.[29]

Abitanti censii[30]

Cugnummi ciü difüxi

[modìfica | modìfica wikitèsto]

I cugnummi ciü difüxi a Gressoney-la-Trinité sun: Bordet, Floris, Perego, Chiabotto e Salza.[31]

U cumüne u l'é parte de l'Unité des Communes valdôtaines Walser.[32] A parolla scindicu a l'é reiza cumme syndic in tu franseize valdustan, sendég in titsch[33], ch'u gh'a de influense du patois valdustan, duve se dixe senteucco.[34]

Perîodo Prìmmo çitadìn Partîo Càrega Nòtte
12 zügnu 1985 24 mazzu 1990 Ugo Peretto - [35]
24 mazzu 1990 29 mazzu 1995 Dante Squinobal Union Valdôtaine [35]
2 zügnu 1995 24 lüggiu 1995 Dante Squinobal Comm. pref. [35]
1º agosto 1995 8 mazzu 2000 Aurelio Welf - [35]
8 mazzu 2000 9 mazzu 2005 Renzo Vicquéry lista civica [35]
9 mazzu 2005 15 dixembre 2009 Massimo Comune lista civica [35]
16 dixembre 2009 24 mazzu 2010 Pietro Vincent lista civica [35]
24 mazzu 2010 27 mazzu 2015 Alessandro Girod lista civica [35]
27 mazzu 2015 in carica Alessandro Girod [35]

U stemma du cumüne e u stendardu sun steti cuncessi cu'u Decretu du Prescidente da Zunta da Regiun n. 105 du 12 de marsu 2001, cu'u cumpitu de ben prezentà a realtè storica sabauda e a particularitè du sö populu e da sö lengua.[36]

(IT)

«Semitroncato partito: del primo d’argento, alla marca gentilizia di rosso raffigurante un’ancora; nel secondo fasciato di rosso e di argento, la prima fascia d’argento caricata da una crocetta patente di rosso, accostata da due stelle dello stesso; nel terzo del Ducato di Aosta che è di nero, al leone d’argento armato e linguato di rosso, abbassato sotto il capo di Savoia che è di rosso alla croce d’argento.[37]»

(LIJ)

«Mezzu truncu spartiu: u primmu d’argentu, cu’a marca gentilissia de russu ch’a rafigüa ün ànqua; in tu segundu, fasciou de russu e d’argentu, a primma fascia d’argentu caregà da üna cruxetta de russu, allargà, cun in sci fianchi due stelle misse pe’ costa. In tu tersu u Dücou d’Aosta, de neigru, cu'u liun d’argentu, armou e cu’a lengua russa, sutta au cavu ch’u l’é de Savoia, russu in cruxe d’argentu. Decurasiuin de föa cumme cumüne.»

In tu primmu quartu u l'é mustrou u simbulu da cultüa Walser, üna particulare cruxe che se pensa ch'a ne vegne da ün antigu arfabetu rünicu, a reciamà u Diu Odino (Udin), prutetù di mercanti, ch'u vegniva döviou dae gente du postu cumme timbru in sci papé di scangi de mercansie. U stendardu u l'é spartiu in te dui, giancu e russu.[37]

Gemelaggiu cun Camuggi

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Dau 2025 i cumüni de Gressoney-La-Trinité e de Camuggi sun lighè da ün gemelaggiu. Levou ch'u se fasse pe' türismu e cultüa, e due cumünitè sun lighè dau fetu che ghe seggian e due grosse statue du Messia, u Cristu de Vette e u cristu di Abissi. U gemelaggiu u l'é stetu firmou a San Fertuzu de Camuggi in ucaxùn du tribütu d'annu in annu aa statua sutta au mà in tu gurfu, mentre l'acordu d'amicissia in preparasiun u s'è firmou in scia simma du Balmenhorn.[38][39]

  1. AA.VV., 2023, p. 3
  2. 1 2 (IT) Annachiara Sessarego e Luisa Giacoma, Lo scrigno plurilingue dell’Alta Valle del Lys, in sce journals.openedition.org. URL consultòu l'8 màzzo 2026.
  3. (IT) Popolazione censita al 1° gennaio, totale (residenti) Comune: Gressoney-La-Trinité Periodo: anno 2025, in sce demo.istat.it. URL consultòu o 9 màzzo 2026.
  4. Cerutti, 1983, Il Monte Rosa e la Valle di Gressoney, 1. Il glacialismo, p. 172
  5. (IT) Diga del Gabiet, in sce cva-ao.it. URL consultòu l'8 màzzo 2026 (archiviòu da l'url òriginâle o 3 novénbre 2013).
  6. Cerutti, 1983, Il particolarismo etnico, p. 181
  7. Michele Musso, Imelda Ronco, D'Eischemtöitschu : vocabolario töitschu-italiano, Walser Kulturzentrum, Gressoney-Saint-Jean, ed. Musumeci, Quart, 1998, p. 299.
  8. Die Alpen, zügnu 2011, p.29 (PDF), in sce caroline-fink.ch (archiviòu da l'url òriginâle o 29 seténbre 2013).
  9. 1 2 (IT, FR, EN) Storia, in sce comune.gressoneystjean.ao.it. URL consultòu l'8 màzzo 2026.
  10. 1 2 3 (IT) Comune di Gressoney-La-Trinité, Gressoney-La-Trinité (Aosta), 1767 - 1928; 1946 -, in sce dati.san.beniculturali.it. URL consultòu l'8 màzzo 2026.
  11. (IT) Tommaso I conte di Savoia, in sce treccani.it. URL consultòu l'8 màzzo 2026.
  12. Cerutti, 1983, I Walser nelle valli meridionali del Monte Rosa, pp. 197-198
  13. (DE, FR, IT) Vallese, in sce hls-dhs-dss.ch. URL consultòu l'8 màzzo 2026.
  14. (IT) La religiosità, in sce centroculturalewalser.com. URL consultòu l'8 màzzo 2026.
  15. AA.VV., 2023, p. 4
  16. 1 2 (IT) Q 0301 Lingua materna, in sce gestione.asiva.it. URL consultòu o 9 màzzo 2026.
  17. (IT) Q 0401 Lingue conosciute, in sce gestione.asiva.it. URL consultòu o 9 màzzo 2026.
  18. Cerutti, 1983, 3. Popolamento e arrivirà economiche, p. 178
  19. AA.VV., 2023, p. 52
  20. (IT) Centrale di Gressoney, in sce cva-ao.it. URL consultòu l'8 màzzo 2026 (archiviòu da l'url òriginâle o 3 novénbre 2013).
  21. (IT) Toma di Gressoney (PDF), in sce onaf.it. URL consultòu l'8 màzzo 2026.
  22. (IT, FR, DE, EN) Walser Ecomuseum - Ecomuseo Walser, in sce comune.gressoneylatrinite.ao.it. URL consultòu o 9 màzzo 2026.
  23. (IT, FR, DE, EN) Chiesa parrocchiale della S.S Trinità, in sce comune.gressoneylatrinite.ao.it.
  24. 1 2 3 4 (IT, DE, EN, ES, FR) Cappelle, Chiese e santuari, in sce lovevda.it. URL consultòu o 9 màzzo 2026.
  25. (IT, FR, DE, EN) Cappella di Orsia, in sce comune.gressoneylatrinite.ao.it. URL consultòu l'8 màzzo 2026.
  26. (IT, FR, DE, EN) Cappella di Tschaval, in sce comune.gressoneylatrinite.ao.it. URL consultòu o 9 màzzo 2026.
  27. Cappella di Oagre, in sce comune.gressoneylatrinite.ao.it. URL consultòu l'8 màzzo 2026.
  28. Cappella di Biel, in sce comune.gressoneylatrinite.ao.it.
  29. (IT) Un'amicizia tra Vette e Fondali: Il Cristo delle Vette incontra il Cristo degli Abissi, in sce gressoneymonterosa.it. URL consultòu o 9 màzzo 2026.
  30. Statìstiche I.Stat - ISTAT;  URL consultou o 30-12-2023.
  31. (IT) I cugnummi ciü difüxi cumüne pe cumüne, Gressoney-La-Trinité, in sce cognomix.it. URL consultòu o 9 màzzo 2026.
  32. (IT, FR, DE, EN) I Comuni, in sce cm-walser.vda.it. URL consultòu o 9 màzzo 2026.
  33. (IT, DE, WAE) Vocabolario Italiano - Titsch. Lettera "S" (PDF), in sce centroculturalewalser.com. URL consultòu o 9 màzzo 2026.
  34. (IT, FR, FRP) Senteucco, in sce patoisvda.org. URL consultòu o 9 màzzo 2026.
  35. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Anagrafe degli amministratori locali e regionali, in sce amministratori.interno.it.
  36. (IT, FR) Decreto del Presidente della Giunta Regionale n.105 Concessione 12 Marzo 2001 (PDF), in sce regione.vda.it. URL consultòu o 9 màzzo 2026.
  37. 1 2 (IT) Gressoney-La-Trinité, in sce araldicacivica.it. URL consultòu o 9 màzzo 2026.
  38. (IT) Camogli, Gressoney-La-Trinitè: firma del gemellaggio, in sce levantenews.it. URL consultòu o 9 màzzo 2026.
  39. (IT) Firmato il gemellaggio tra i comuni di Camogli e Gressoney La Trinité, in sce genova24.it. URL consultòu o 9 màzzo 2026.
Contròllo de outoritæVIAF (EN) 132724215 · LCCN (EN) n2003035809 · GND (DE) 4022030-8