Montenéigro

O Montenéigro (Црна Гора in monteneigrìn, trasliteròu in Crna Gora, prononçiòu [tsr̩̂ːnaː ɡǒra]) o l'é 'n pàize de l'Eoröpa sùd-òrientâle^[3].

Giögrafîa

O Montenéigro o se trêuva inta penîzoa balcànica, afaciòu in sciô Mâ Adriàtico. O confìnn-a co-a Sèrbia a nòrd-èst, co-a Bòsnia-Erçegòvina a nòrd e a ponénte, co-o Kosovo a levànte, con l'Albanîa a sùd-èst e co-a Croàçia a sùd-òvest, direçión inta quæ o l'é bagnòu da l'Adriàtico ascì. Pe mêzo do 'sto mâ chi, a naçión a l'à ànche 'n confìn marìtimo con l'Itàlia^[4].

A sò capitâle, e çitæ ciù grànde da naçión ascì, a l'é Podgorica, a quæ, ch'a l'òcupa o 10,4% di 13.812 km² do teritöio montenegrìn, a l'é a câza de ciù ò mêno o 30% da popolaçión totâle do pàize, pægia a 621.000 persónn-e^[5].

Stöia

Inte l'Âta Etæ de Mêzo, o teritöio do modèrno Montenéigro o l'êa òcupòu da-i tréi prinçipâti de Duklja, scitoòu inta sò pàrte meridionâle, de Travunija, a ponénte, e de Rascia, a nòrd^[6]^[7]^[8]. Tra i sécoli XIV e XV o l'é emèrso inta zöna o Prinçipâto de Zêta. Da-a fìn do sécolo XIV a-o prinçìpio do sécolo XVIII, a ciù pàrte do Montenéigro meridionâle a l'é stæta controlâ da-a Repùbrica de Venéçia e incorporâ inta coscì dîta Albanîa Véneta^[9]. Pròpio da 'sto perîodo chi, spécce da-a fìn do sécolo XV, o vêgne o nómme co-o quæ a naçión a l'é conosciûa a-a giornâ d'ancheu.

Depoî a conquìsta òtomànn-a, o Montenéigro o l'é diventòu tórna 'na naçión indipendénte inte l'ànno 1696 sótt'a-o contròllo da cazàdda di Petrović-Njegoš, prìmma cómme 'na teocraçîa e pöi cómme 'n prinçipâto secolâ. L'indipendénsa do Montenéigro a l'é stæta riconosciûa da-e grénde poténse a-o Congrèsso de Berlìn do 1878. Inte l'ànno 1910 a naçión a l'é diventâ 'n régno.

Depoî a Prìmma Goæra Mondiâle, o régno o l'é diventòu pàrte da Iogoslàvia e, co-a sò roìnn-a, e dôe Repùbriche de Sèrbia e de Montenéigro àn proclamòu a nascìta de 'na federaçión. Aprêuvo a l'éxito do referendum do màzzo 2006, o Montenéigro o l'à diciaròu a sò indipendénsa e a confederaçión a s'é desfâ in mòddo pacìfico^[10].

Abitanti

Quésta seçión a l'é ancón vêua. Agiùtta a scrîvela!

Pòsti de interesse

Quésta seçión a l'é ancón vêua. Agiùtta a scrîvela!

Economîa e polìtica

O Montenéigro o l'à 'n'economîa a rédito médio-âto^[11] e o se trêuva a-o 48° pòsto inta clasìfica globâle de l'Ìndice de Svilùppo Umâno^[12]. A sò monæa ofiçiâ a l'é, de facto^[13], l'éoro, scibén ch'o Montenéigro o no fa pàrte de l'Unión econòmica e monetâia de l'Unión Eoropêa^[14].

O l'é un di ménbri de Naçioìn Unîe, do Conséggio d'Eoröpa, da NATO, da WTO, de l'OSCE e do CEFTA. O l'é ànche un di ménbri fondatoî de l'Unión pe-o Mediterànio^[15]. O l'é in córso o procèsso pe l'adexón a l'Unión Eoropêa^[16].

Nòtte

↑ Scìnn'a-i 22 de òtôbre do 2007 a naçión a l'avéiva o nómme ofiçiâ de "Repùbrica de Montenéigro"
1 2 (EN) Report for Selected Countries and Subjects, FMI. URL consultòu l'8 arvî 2022.
↑ (EN) Montenéigro, in sce cia.gov. URL consultòu l'8 arvî 2022.
↑ (EN) Montenegro - Encyclopædia Britannica, in sce britannica.com. URL consultòu l'8 arvî 2022.
↑ (EN) Republic of Montenegro / Crna Gora - Country Profile, in sce nationsonline.org. URL consultòu l'8 arvî 2022.
↑ (EN) David Luscombe e Jonathan Riley-Smith, The New Cambridge Medieval History, c.1024-c.1198, Part. 2, vol. 2, Cambridge University Press, 1995, pp. 266 ss., ISBN 0-521-41411-3.
↑ (EN) Jean W. Sedlar, East Central Europe in the Middle Ages, 1000-1500, University of Washington Press, 2013, pp. 21 ss., ISBN 0-295-80064-X.
↑ (EN) John Van Antwerp Fine, The Early Medieval Balkans: A Critical Survey from the Sixth to the Late Twelfth Century, University of Michigan Press, 1983, p. 194, ISBN 0-472-10025-4.
↑ (DE) Oliver Jens Schmitt, Das Venezianische Albanien (1392–1479), Oldenbourg, 2001, ISBN 3-486-56569-9.
↑ (EN) Serbia ends union with Montenegro, in sce irishtimes.com, 6 màzzo 2006. URL consultòu l'8 arvî 2022.
↑ (EN) Montenegro Economy: Population, GDP, Inflation, Business, Trade, FDI, Corruption, in sce heritage.org. URL consultòu l'8 arvî 2022.
↑ (EN) Montenegro - Human Development Indicators, in sce hdr.undp.org. URL consultòu l'8 arvî 2022.
↑ Aprêuvo a-o fæto che no gh'é stæto nisciùn acòrdio formâle con l'UE. L'adoçión de l'éoro a vêgne da l'ûzo (de facto ànche lê) do màrco tedésco cómme monæa ofiçiâ scìnn-a-o 2002, sostitoîa dónca da-o sò sucesô.
↑ (EN) The euro outside the euro area, in sce ec.europa.eu. URL consultòu o 6 màzzo 2022.
↑ (EN) Montenegro, in sce europeanwesternbalkans.com. URL consultòu l'8 arvî 2022.
↑ (EN) European Neighbourhood Policy And Enlargement Negotiations - Montenegro, European Commission. URL consultòu l'8 arvî 2022.

Bibliografîa

(EN) Thomas Fleming, Montenegro: The Divided Land, Chronicles Press, 2002, ISBN 0-961-93649-5.
(EN) Elizabeth Roberts, Realm of the Black Mountain: A History of Montenegro, Cornell University Press, 2007, ISBN 0-801-44601-5.
(EN) Norm Longley, The Rough Guide to Montenegro, Rough Guides UK, 2009, ISBN 1-848-36204-8.
(EN) Kenneth Morrison, Montenegro: A Modern History, Bloomsbury Academic, 2009, ISBN 1-845-11710-7.
(EN) Ivo Banac, The National Question in Yugoslavia: Origins, History, Politics, 2ª ed., Cornell University Press, 2015, ISBN 1-501-70194-0.
(EN) Francis Stevenson, A History of Montenegro, Bloomsbury Academic, 2018, ISBN 1-531-28983-5.

Âtri progètti

Wikimedia Commons a contêgne di files in sce Montenéigro

Colegaménti esterni

(CNR, EN) Scîto ofiçiâ, in sce gov.me. URL consultòu l'8 arvî 2022.

Contròllo de outoritæ	VIAF (EN) 149551124 · LCCN (EN) n81032743 · GND (DE) 4040163-7 · BNF (FR) cb11986624m (data) · BNE (ES) XX4575551 (data) · BAV (EN, IT) 497/1378 · NDL (EN, JA) 01072580

[1] Scìnn'a-i 22 de òtôbre do 2007 a naçión a l'avéiva o nómme ofiçiâ de "Repùbrica de Montenéigro"

[IMF-2] 1 2 (EN) Report for Selected Countries and Subjects, FMI. URL consultòu l'8 arvî 2022.

[3] (EN) Montenéigro, in sce cia.gov. URL consultòu l'8 arvî 2022.

[4] (EN) Montenegro - Encyclopædia Britannica, in sce britannica.com. URL consultòu l'8 arvî 2022.

[5] (EN) Republic of Montenegro / Crna Gora - Country Profile, in sce nationsonline.org. URL consultòu l'8 arvî 2022.

[6] (EN) David Luscombe e Jonathan Riley-Smith, The New Cambridge Medieval History, c.1024-c.1198, Part. 2, vol. 2, Cambridge University Press, 1995, pp. 266 ss., ISBN 0-521-41411-3.

[7] (EN) Jean W. Sedlar, East Central Europe in the Middle Ages, 1000-1500, University of Washington Press, 2013, pp. 21 ss., ISBN 0-295-80064-X.

[8] (EN) John Van Antwerp Fine, The Early Medieval Balkans: A Critical Survey from the Sixth to the Late Twelfth Century, University of Michigan Press, 1983, p. 194, ISBN 0-472-10025-4.

[9] (DE) Oliver Jens Schmitt, Das Venezianische Albanien (1392–1479), Oldenbourg, 2001, ISBN 3-486-56569-9.

[10] (EN) Serbia ends union with Montenegro, in sce irishtimes.com, 6 màzzo 2006. URL consultòu l'8 arvî 2022.

[11] (EN) Montenegro Economy: Population, GDP, Inflation, Business, Trade, FDI, Corruption, in sce heritage.org. URL consultòu l'8 arvî 2022.

[12] (EN) Montenegro - Human Development Indicators, in sce hdr.undp.org. URL consultòu l'8 arvî 2022.

[13] Aprêuvo a-o fæto che no gh'é stæto nisciùn acòrdio formâle con l'UE. L'adoçión de l'éoro a vêgne da l'ûzo (de facto ànche lê) do màrco tedésco cómme monæa ofiçiâ scìnn-a-o 2002, sostitoîa dónca da-o sò sucesô.

[14] (EN) The euro outside the euro area, in sce ec.europa.eu. URL consultòu o 6 màzzo 2022.

[15] (EN) Montenegro, in sce europeanwesternbalkans.com. URL consultòu l'8 arvî 2022.

[16] (EN) European Neighbourhood Policy And Enlargement Negotiations - Montenegro, European Commission. URL consultòu l'8 arvî 2022.

[a-17] 1 2 3 4 5 Stâto parçialménte eoropêo a segónda da convençión giögràfica adotâ

[b-18] 1 2 Parçialménte in Àzia

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]

[16]

[1]

[2]

V · D · M Stâti de l'Eoröpa
Albanîa · Andòra · Àostria‎ · Azerbaijan^[1] · Bèlgio · Bielorùscia · Bòsnia-Erçegòvina · Bulgarîa · Çitæ do Vaticàn · Croàçia · Danimàrca · Estònia · Finlàndia · Frànsa · Giörgia^[1] · Germània · Grêcia · Irlànda · Islànda · Itàlia · Kazakistan^[1] · Letònia · Liechtenstein · Litoània · Lusenbùrgo · Maçedònia do Nòrd · Mâta · Moldàvia · Mónego · Montenéigro · Norvéggia · Pàixi Bàsci · Polònia · Portogàllo · Régno Unîo · Repùbrica Cêca · Romanîa · Rùscia^[2] · Sàn Marìn · Sèrbia · Slovàchia · Slovénia · Spàgna · Svéçia · Svìsera · Turchia^[2] · Ucraìnn-a · Ungherîa
Riconosciménto limitòu	Abkhazia^[1] · Kosovo · Oséçia do Sùd^[1]
De facto indipendénti	Transnistria
Dipendénse	Danimàrca ( Fær Øer) · Régno Unîo ( Gibiltæra · Guernsey · Jersey · Izoa de Man)
1 2 3 4 5 Stâto parçialménte eoropêo a segónda da convençión giögràfica adotâ 1 2 Parçialménte in Àzia