Dialettu savuneize
Câa
(Rindirisòu da Savuneize)
SV |
Questa pagina a l'è scrita in savuneize, a-a manea de l'Essiu d'a Ciann-a |
| Savuneize Savuneize, Savunéiʒe, Savuneise | |
|---|---|
| Pronónçia | [savuˈnejze] |
| Parlòu in | |
| Regioìn |
|
| Parlànti | |
| Totâle | ~13.500[1] (2015) |
| Clasificaçión | |
| Filogénexi | Lengue indoeurupêe Italiche Rumanze Rumanze de punente Gallu-italiche Lìgure Lìgure d'u çentru Savuneize |
| Còdichi de clasificaçión | |
| Linguasphere | 51-AAA-ohc
|
| Estræto in léngoa | |
Diciaraçión universâle di dirìtti umâni, art. 1
Tütti i ommi nascian in libertè e sun paigi in dignitè e diritti. Sun dutè de raxùn e de cuscensa e han da fä l'ün cun l'ätru in pinn-a fraternitè | |
U savuneize u l'è a variante da lengua lìgure parlä int'a çitè de Sann-a e int'i paixi vixìn, ch'a fà parte d'u gruppu d'u lìgure d'u çentru.
Descriçiùn
[modìfica | modìfica wikitèsto]Grafîa
[modìfica | modìfica wikitèsto]| Lettie | Sönnu | Ezenpi | Notte |
|---|---|---|---|
| A | a | Anciùa | |
| Â | a: | Giâsemìn | Sönnu da a lunga nu velarizä |
| Ä | ɔ | Rumagnäta | Sönnu da a velarizä, da leze "o" |
| Ȧ | i | Ȧndètu | a ch'a se leze "i" |
| B | b | Brixa | |
| C | k/ʧ | Cäru/Ciapeletta | Sönnu da c düa o duçe |
| Ç | s | Çitè | Sönnu da s aspia da döviä segundu l'etimulugîa da parolla a-u postu de "S" |
| D | d | Drita | |
| E | e | Açidente | e serä |
| É | e | Dé | e serä cu' u̇na ciü forte intenscitè |
| È | ɛ | Squèxi | e avèrta |
| Ê | eː | Vèrdüêa | e lunga |
| Ė | i | Lėamme | e ch'a se leze "i" |
| F | f | Fantinn-a | |
| G | g/ʤ | Guèi/Gèa | Sönnu da g düa o duçe |
| GL | ʎ | Migliùn | |
| ĜL̂ | ʎ | Giĝl̂iu | Ciü forte intenscitè d'u -gl- "nurmäle" |
| GN | ɲ | Guägnu | |
| ĜN̂ | ɲ | Geraĝn̂u | Ciü forte intenscitè d'u -gn- "nurmäle" |
| H | Havéi | Mütta | |
| I | i | Inseì | |
| Î | i: | Scîtu | i lunga |
| J | j | Pujann-a | Semicunsunante intervucalica sencia |
| Ĵ | j: | Macaĵa | Semicunsunante intervucalica duggia |
| L | l | Lümàçça | |
| M | m | Mizeja | |
| N | n | Neggia | |
| NN- | ŋ | Duzenn-a | n velarizä |
| O | o | Bioda | o avèrta |
| Ô | o: | Scôpéllu | o lunga |
| Ö | ø | Scöggiu | Sönnu du françeize "eu" |
| Ó | ɔ | Cumó | o avèrta cu' u̇na ciü forte intenscitè, cumme int'i partiçippi pasè (-óu) |
| P | p | Papua | |
| Q | k(w) | Questiunä | |
| R | r | Riçça | |
| S | s | Sann-a | Sönnu da s aspia |
| SC | ʃ | Sciätu | |
| ŜĈ | ʃ | Saŝĉiu | Ciü forte intenscitè d'u -sc- "nurmäle" |
| SC-C | ʃ+t͡ʃ = ʃʧ | Sc-ceì | |
| T | t | Treggia | |
| U | u/w | Unze/Pescóu | |
| Û | u: | Gûa | u lunga |
| Ü | y | Scüu | Sönnu da "u" françeize |
| U̇ | i | Bu̇tiru | u ch'a se leze "i" |
| V | v | Vuxe | |
| X | ʒ | Faxö | Sönnu da "j" françeize |
| Z | z | Zeru | Sönnu da s duçe |
| Lettie | Sönnu | Ezenpi | Notte |
|---|---|---|---|
| A | a | Anciua | |
| Ä | a: | Giäsemìn | Sönnu da a lunga nu velarizä |
| Â | ɔ | Rumagnâta | Sönnu da a velarizä, da leze "o" |
| AE | ɛː | Guaei | Sönnu da e avèrta e lunga (cumme int'u zeneize -æ-) |
| B | b | Brixa | |
| C | k/ʧ | Câru/Ciapeletta | Sönnu da c düa o duçe |
| Ç | s | Çitae | Sönnu da s aspia da döviä segundu l'etimulugîa da parolla a-u postu de "S" |
| D | d | Drita | |
| E | e | Açidente | e serä |
| É | e | Préiʒa | e serä cu' u̇na ciü forte intenscitè |
| È | ɛ | Purtughèiʒe | e avèrta |
| Ë | eː | Xinëla | e lunga |
| EU | ø | Sceuggiu | Cumme int'u françeize "eu" |
| F | f | Fantinn-a | |
| G | g/ʤ | Guaei/Giaea | Sönnu da g düa o duçe |
| H | Le u l'ha | Mütta | |
| I | i | Inseî | Scritu î se acentä a-a fin de 'na parolla |
| Ï | i: | Scïtu | i lunga |
| L | l | Lûmassa | |
| M | m | Miʒeia | |
| N | n | Nëgia | |
| N- | ŋ | Duʒen-a | n velarizä |
| O | o | Bioda | o avèrta |
| Ö | o: | Scöpellu | o lunga |
| Ô | 'o | Ôrbu | |
| P | p | Pàpua | |
| Q | k(w) | Questiunâ | |
| R | r | Rissa | |
| S | s | San-a | Sönnu da s aspia |
| ʃ | z | ʃbaeru | Sönnu da s duçe |
| ʒ | z | Ôrʒeu | Ciü forte intenscitè d'u -ʃ- "nurmäle" |
| SCC | ʃ+t͡ʃ = ʃʧ | Scceî | |
| T | t | Trèggia | |
| U | u/w | Unze/Pescou | |
| Ü | u: | Güa | u lunga |
| Û | y | Scûu | Sönnu da "u" françeize |
| V | v | Vuxe | |
| X | ʒ | Faxeu | Sönnu da "j" françeize |
| Z | ʣ | Zeui | Sönnu da z duçe; u nu gh'è ciü int'u parlä d'a çitè |
| Lettie | Sönnu | Ezenpi | Notte |
|---|---|---|---|
| A | a | Anciua | |
| Â | ɔ | Rumagnâta | Sönnu da a velarizä, da leze "o" |
| B | b | Brixa | |
| C | k/ʧ | Câru/Ciapeletta | Sönnu da c düa o duçe |
| D | d | Drita | |
| E | e/ɛ/eː/ɛː | Etê | e serä/avèrta/lunga, scrive "é" (e), "è" (ɛ) o "ê" (e:/ɛː) se a "e" a l'è a-a fin da parolla e u ghe cazze l'acentu |
| ÊU | ø | Sceuggiu | Cumme int'u françeize "eu" |
| F | f | Fantinn-a | |
| G | g/ʤ | Guei/Gea | Sönnu da g düa o duçe |
| H | Le u l'ha | Mütta | |
| I (Î) | i/i: | Inseì | |
| L | l | Lûmassa | |
| M | m | Mizeia | |
| N | n | Neggia | |
| NN- | ŋ | Duzzenn-a | n velarizä |
| O (Ô) | o/o: | Ommu | |
| P | p | Pappua | |
| Q | k(w) | Questiunâ | |
| R | r | Rissa | |
| S | s | Sann-a | |
| SCC | ʃ+t͡ʃ = ʃʧ | Scceì | |
| T | t | Treggia | |
| U | u/w | Unze/Pescou | |
| Û | y | Scûu | Sönnu da "u" françeize |
| V | v | Vuxe | |
| X | ʒ | Faxêu | Sönnu da "j" françeize |
| Z | z | Zeru | Sönnu da s duçe |
Testimuĝn̂anse scrite
[modìfica | modìfica wikitèsto]- Quärche cunpunimentu in lengua d'u Ciabrea, ch'u gh'è inta Wikivivagna ascì.
- Beppìn d'a Cà (Giuseppe Cava), In to remoin (PDF), 1ª ed., Sann-a, 1930.
- Arbiseva: Ma in burrasca. Versi in dialetto ligure, Sann-a, L. Brizio, 1938.
- Arbiseva: Ma in bonassa. Versi in dialetto ligure, Sann-a, L. Brizio, 1938.
- O bacciccin vattene a ca!... Versi in dialetto ligure, Sann-a, Tip. Brizio, 1939.
- A rionda di cucculli... versi in dialetto ligure, Sann-a, L. Brizio, 1939.
- Rosita Del Buono Boero, Ô massettô, Sann-a, Ed. Priamar, 1957 (1° ed), 1965 (2° ed), 1982 (3° ed).
- Emma Midolo, Gente in gìo, Zena, Tipografia Erga, 1971.
- Emma Midolo, 'na rionda de figgieu, Zena, Tipografia Erga, 1972.
- Emma Midolo, Cose scordae, Sann-a, Editrice Liguria, 1973.
- Emma Midolo, Canta 'na moae, D'Ätu d'Arbissöa, Casa Editrice "Le Esperidi", 1974.
- Emma Midolo, A l'arba de n'atra primavëia, Zena, Tipo-litografia Cecchinelli, 1976.
- Edoardo Travi, Pe i vegi caroggi de Sann-a, Sann-a, Marco Sabatelli Editore, 1977.
- Edoardo Travi, Sentî parlâ de Sann-a, Sann-a, Marco Sabatelli Editore, 1978.
- Claudìn du Giabbe (Marco Scaglia) e Pino de l'Angin, A cansun da nostra taera, Sann-a, 1978.
- Giovanni Battista Nicolò Besio e Antonio Elmo Bazzano, Amü de scheuggiu rèixe de nasciùn, Sann-a, Liguria Editrice, 1979.
- Clara Paoletti, Simugge au ventu, Sann-a, Tipografia La Stampa, 1980.
- Claudìn d'u Giabbe e GhiGi (Gianni Ghilione, ilustraçiuìn), Armanaccö de Sann-a, Sann-a, 1980.
- Angela Olivieri, Vuxe d'ègua, Sann-a, La Poligrafica di Borgna Claudio, 1981.
- Edoardo Travi, Remesciandu pe a cà, Sann-a, Marco Sabatelli Editore, 1981.
- Claudìn d'u Giabbe e Ivano Nicolini, A mae taera... O mae mâ, Sann-a, 1982.
- Claudìn d'u Giabbe et al., Armanaccö de ca' nostra, Sann-a, 1987-1988-1989.
- Rodolfo Badarello, Fregugge de sêunni, Sann-a, Marco Sabatelli Editore, 1988.
- Claudìn d'u Giabbe, Aödo de bön ... pröfûmmö de regordi, Sann-a, 1990.
- Edoardo Travi, Xoan âti i ciumbin, Sann-a, Marco Sabatelli Editore, 1991.
- Beppìn d'a Cà, A tramontann-a, Sann-a, Marco Sabatelli Editore, 1992.
- Rodolfo Badarello, Stradde, Sann-a, Marco Sabatelli Editore, 1992.
- Rodolfo Badarello, Chinze haiku e âtri versci, Sann-a, Marco Sabatelli Editore, 1996.
- Giuliano Melis, A l'è 'na roea ca gia: detti popolari savonesi, Sann-a, Marco Sabatelli Editore, 1997.
- Beppìn d'a Cà, Te vêuggio ben Savönn-a: poesie e prose di Giuseppe Cava (Beppin da Cà), 1870-1940, Sann-a, Marco Sabatelli Editore, 2001.
- Rodolfo Badarello, Unn-a scaggia d'ou, Sann-a, Marco Sabatelli Editore, Dexenbre 2001.
- Rodolfo Badarello, Ganêuffei rusci, Sann-a, Marco Sabatelli Editore, 2004.
- Giuliano Melis, Chinn-a zü da l'êrbu: detti popolari savonesi, Carcae, Magema, 2004.
- Essiu d'a Ciann-a (Ezio Viglione), Gelindu e Gelinda: fantaxia allegorica nataliccia, Sann-a, Marco Sabatelli Editore, 2005.
- Rodolfo Badarello, Poexie da-o quarte, Sann-a, Cooperativa Tipograf, 2010.
- (LIJ, IT) Gio Batta Sirombra, cu'a parlä d'i nostri vegi; regordi, stoje, penscêi, puexìe in vernàculu sabassiu purìu, Sànn-a, Coop Tipograf, 2013.
Notte
[modìfica | modìfica wikitèsto]- ↑ Dètu stimóu insc'â bäze da pupulaçiùn de l'area interessä e d'u dètu ISTAT insc'â difuxùn de lengue regiunäli, in perçentuäle, a-u 2015
- ↑ (LIJ, IT) Ezio Viglione, Il puro vernacolo sabazio, Sann-a, Marco Sabatelli Editore, 2006, ISBN 88-88-44927-2.
- ↑ (LIJ, IT) Il Gruppo di Studio "Amixi d'u dialettu", in sce acampanassa.it. URL consultòu o 12 frevâ 2023.
- ↑ (LIJ, IT) Giovanni Battista Nicolò Besio, Dizionario del dialetto savonese «Calepìn da batuièʒa ciciolla», 1ª ed., Sann-a, Editrice Liguria, 1980, p. XIII.
Bibliugrafîa
[modìfica | modìfica wikitèsto]- (LIJ, IT) Filippo Noberasco e Italo Scovazzi, O Cicciollâ: antologia dialettale savonese (PDF), Sann-a, Pietro Lodola, 1930.
- (LIJ, IT) Filippo Noberasco, Piccolo vocabolario marinaresco italiano-savonese, Sann-a, Tipografia Savonese, 1934.
- (LIJ, IT) Rosita Del Buono Boero, Angelo Barile e Italo Scovazzi, Priamâ: antologia della poesia dialettale savonese, Sann-a, Editrice Liguria, 1963.
- (LIJ, IT) Rosa Sguerso e Anita Sguerso, Compendio di voci ed espressioni del dialetto savonese, Sann-a, Editrice Liguria, lüggio 1985.
- (LIJ, IT) Fiorenzo Toso, Giulia Petracco Sicardi e Patrizia Cavallaro, Vocabolario delle parlate liguri, Zena, Consulta Ligure, 1985-1992.
- (LIJ, IT) Ezio Viglione, Il puro vernacolo sabazio. Storia ed evoluzione bimillenaria della tipica parlata della nostra gente, Sann-a, Marco Sabatelli Editore, 2006, ISBN 88-88-44927-2.
- (LIJ, IT) Giovanni Battista Nicolò Besio, Dizionario del dialetto savonese «Calepìn da batuièʒa ciciolla», 2ª ed., Sann-a, Editrice Liguria, 2013, ISBN 88-95-95576-5.