Vuè

Questa pagina a l'è scrita in savuneize
Da Wikipedia
(Rindirisòu da Voæ)
SV
Questa pagina a l'è scrita in savuneize, a-a manea de l'Essiu d'a Ciann-a
Vuè
cumün
(IT) Vado Ligure
Vuè – Stemma Vuè – Bandiera
Vuè – Veduta
Vuè – Veduta
Panuramma de Vuè
Localizaçión
StâtoItàlia Itàlia
Región Liguria
Provìnsa Sann-a
Aministraçión
ScìndicoMaurizio Gatto (cumisäju prefetissiu) da-o 21-9-2023
Teritöio
Coordinæ:44°16′09.03″N 8°26′09.85″E / 44.269175°N 8.436069°E44.269175; 8.436069 (Vuè)
Altitùdine12 m s.l.m.
Superfìcce23,79 km²
Abitanti7 978[1] (30-6-2019)
Denscitæ335,35 ab./km²
FraçioìnPortu Vuè, Sant'Ermu, San Zenexiu, U Segnu, Valle de Vuè
Comùn confinantiBerzezzi, Cüggèn, Sann-a, Spoturnu, Vessi
Âtre informaçioìn
CAP17047
Prefìsso019
Fûzo oràrioUTC+1
Còdice ISTAT009064
Cod. cadastrâL528
TargaSV
Cl. scìsmicazöna 3 (sismicitæ bàssa)[2]
Cl. climàticazöna D, 1 463 GG[3]
Nomme abitantiVueixi
(it) Vadesi
Sànto patrónSan Giuan Battista
Giórno festîvo24 züĝn̂u
Cartògrafîa
Màppa de localizaçión: Liguria
Vuè
Vuè
Vuè – Mappa
Vuè – Mappa
Puziçiùn d'u cumün de Vuè int'a pruvincia de Sann-a.
Scîto instituçionâle

Vuè (Voæ in zeneize, Vado Ligure in italian) u l'è ün cumün de 7.978 abitanti int'a pruvincia de Sann-a.

Geugrafìa[modìfica | modìfica wikitèsto]

A fuxe d'a sciumèa Segnu

U cumün u se tröva int'a Rivea de Punente, a-u punente d'u cappulögu d'a sö pruvincia. E duì fraçiuìn de Sant'Ermu e d'U Segnu sun a munte d'u paize, sciü p'â valle percursa da-a sciumèa Segnu insc'ou versante meridionäle d'a Rocca d'i Crôi a 792 m insc'ou livellu d'u mä.

Vuè u cunfinn-a cun Sann-a e Cüggèn a nord, Vessi a punente e Spoturnu e Berzezzi a süd.

Stoja[modìfica | modìfica wikitèsto]

L'antigu paize de Vuè, ciamóu a l'épuca d'i rumäni Vada Sabatia, u se svilüppa int'u II seculu primma de Cristu in gìu a ün canpu militäre inperiäle, ün d'i primmi d'a culunizzaçiùn rumäna in Liguria.

Divegnüu dunca municipium de l'inperu de Rumma e inpurtante nódu viariu e mercantile p'ou cunzunzise d'e stradde cunsuläri pruvegnenti da Zena, Turtunn-a (Derthona) e da-a cósta punentinn-a. U vegne poi destrütu da-i Lungubärdi d'u 641, ma sutt'a-u duminiu d'i Franchi u riesce a retiäse sciü e a divegnì poi sede vescuvile da-u VII a-u IX seculu.

Vuè u fà poi pärte d'i pussediménti feudäli d'i marcheixi D'u Carettu e poi d'i marcheixi de Punsùn, passandu poi a-a Repùbblica de Zena. A vegne dunca eretta a Puistaia. I Zeneixi i aumentan u svilüppu cummerciäle d'u portu, faxendu de Vuè ün di ciü impurtanti centri purtuäli d'a Rivea.

A segue poi a stoja d'a Repùbblica de Zena, intrandu a fä pärte d'a França, d'u Regnu de Sardegna (1815) e d'u Regnu d'Italia (1861).

Int'u XX seculu, Vuè a cunusce ün svilüppu p'ou ciü indüstriäle. Int'i anni çinquanta e sciuscianta i se inciantan int'a zona benbén de stabilimenti, scinn'ai anni settanta cu'a centräle termuelettrica de l'ex Enel, cu'e sö due çiminee de 200 metri ch'i l'éan u scinbulu d'u paize.

Da-u 1973 a-u 31 de dixenbre d'u 2008, u territóiu d'u cumün u l'ha fètu pärte d'a Cumünitè Muntann-a d'u Zuvu.

Löghi de 'nteresse[modìfica | modìfica wikitèsto]

Castélli[modìfica | modìfica wikitèsto]

  • Quärche ruvinn-a d'u castellu, custruìu inte l'Etè de Mezu da-i marcheixi D'u Carettu, ch'a se pö vedde int'a fraçiùn d'U Segnu.
  • Forte San Luensu e San Steva: d'u XVI seculu, custruìu da-i zeneixi.
  • Forte San Giacumu: custruìu int'u 1757 insc'ou Cou de Vuè a pruteçiùn d'u portu.
  • Bastiùn de San Giuan

Architetüe religiuse[modìfica | modìfica wikitèsto]

  • Gexa paruchiäle de San Giuan Battista: custruìa int'u seculu XVIII, a l'è na ricustruçiùn in stìle baroccu de na gexa ciü antiga, cun l'ünica navä surmuntä da-a cupula. A strûtüa, restaurä doppu a segunda guêra mundiäle, a l'ha na facciäta decurä cun de stattue de l'öttuçentu d'u Brilla.
  • Gexa de Nostra Scignùa da Neive: int'a zona de Bossarìn.
  • Capella de San Feipu Neigri: d'u 1732, a Bossarìn.
  • Gexa paruchiäle de Nostra Scignùa d'a Vixitaçiùn: d'u 1952, a se tröva int'a fraçiùn de Portu Vuè.
  • Gexa paruchiäle de San Mauriçiu: int'a fraçiùn d'U Segnu.
  • Âtóiu de Santa Margaita: vixìn a-a gexa de San Mauriçiu.
  • Capella de San Benärdu: a-U Segnu
  • Gexa de San Zenexiu: custruìa int'u Mediuevu int'a lucalitè cu'u mêximu numme.
  • Gexa paruchiäle de Sant'Ermu: a parocchia d'a fraçiùn cu'u mêximu numme, a l'è steta custruìa tra l'XI e u XII seculu da-i mùneghi de l'Îzua de Berzezzi. De güstu rumanicu, a l'ha na strûtüa a duì naväte[4].
  • Gexa paruchiäle de Nostra Scignùa Reginn-a d'a Päxe: a se tröva int'a fraçiùn de Valle de Vuè.
  • Capella de Nostra Scignùa d'u Carmu.
  • Capella d'i Santi Giacumu e Feipu.

Architetüe civili[modìfica | modìfica wikitèsto]

  • Punte de Prìa, d'u 1434.
  • Furnäxe da câçìnn-a de Sant'Ermu
  • Rèsti d'a villa de l'inperatù rumàn Pertinace

Abitanti[modìfica | modìfica wikitèsto]

Evuluçiùn demugrafica[modìfica | modìfica wikitèsto]

Abitanti censìi[5]

Minuranse furèste[modìfica | modìfica wikitèsto]

Segundu l'ISTAT, a-i 31 dixenbre 2017, a Vuè ghe sun 563 rexidenti furèsti.

Cultüa[modìfica | modìfica wikitèsto]

Müsei[modìfica | modìfica wikitèsto]

  • Müseu çivicu de Villa Groppallo: u müseu u recögge mateiä de l'inperu rumàn e mediêväle. I reperti rumäni sun steti rinvegnüi int'a zóna archeulógica ciamä Vada Sabatia, e na culeçiùn de na çèrta inpurtansa de munee rumäne (Queirolo) tra u II e u V seculu a l'è cunservä int'u müseu.
  • Pinacutéca çivica: a cunserva de pitüe de scöa zeneize, lunbärda e spagnolla realizè tra u XVI e u XVIII seculu.

Dialettu[modìfica | modìfica wikitèsto]

Persunalitè lighè a Vuè[modìfica | modìfica wikitèsto]

L'inperatù rumàn Pertinace

Manifestaçiuìn[modìfica | modìfica wikitèsto]

Fèste e fêe[modìfica | modìfica wikitèsto]

«Quelli de Vuè se sun dùe ne fan trè»

(Moddu de dì de Sann-a insce-i vueixi e e fèste)
  • Fèsta de San Giuan Battista: patrùn de Vuè, a cazze u 24 de züĝn̂u. A fèsta a cumensa a-u 23 züĝn̂u cu'ün tradiçiunäle spettaculu a-a seĵa de föghi d'artifissiu da-i puntili insc'ou mä. U 24 u se fà u mercóu insc'ou lungumä e a Prucesciùn, cu'u cäru d'u Santu p'ê stradde d'u paize.

Ecunumìa[modìfica | modìfica wikitèsto]

U prugèttu d'a növa ciattafurma de Portu Vuè

Vuè u l'è ün cumün ciütóstu indüstrializóu, ch'u l'óspita benbén de stabilimenti indüstriali e de ditte. Parçialmente insc'ou sö térritóiu a se tröva na çenträle termuelettrica, primma ENEL e oua Tirreno Power, pensä e realizä a-a fin d'i anni '60 e inandiä tra u mazzu d'u 1970 e u dixenbre d'u 1971. E sö duì äte çiminee de 199 metri i sun caratteristiche d'a sc-cianä. A gh'è poi na grande ativitè purtuäle: benbén de traghetti ch'i unìscian u cumün a-a Corsega e a-a Sardegna, gh'atraccan näve merci, porta-container e survatüttu de pétrulee, faxendu d'u portu de Vuè u primmu portu italiàn cun Trieste p'ou petroliu e i sö derivè. In Vuè u pärte ascì in impurtante öiudóttu pe spedì i cunbustibili int'a zona de Milàn e in Germagna.

A tradiçiùn indüstriäle de 'stu cumün chi a l'ha reixe int'i anni d'u boom ecunómicu, quande Vuè u l'ha visciüu na forte crescita ecunómica divegnindu poi pe lungu tenpu u paize a ciü äta cuncentraçiùn indüstriäle d'Európa, ch'a se cuntrapugnìva a-a vexinn-a e ciü gróssa Sann-a che int'u mêximu periudu a l'éa cunsciderä ünanimemente a piccola Manchester p'â sö forte indüstria, tra e ciü flóride d'Európa. In Vuè u se trûväva ascì in stabilimentu d'a FIAT p'â custruçiùn de pigniuin e pärti meccaniche in genere (1200 dipendenti). U l'ha serô int'u 1984 cu'u ricullucamentu de 600 lavuratûri in 3 növe ditte picinn-e. Incö u cumün de Vuè u l'è pärte fundamentäle d'a mägra ecunumìa savuneize. U sö portu u l'è amministróu da l'auturitè portuäle de Sann-a.

A l'éa in prugettu a realizaçiùn de na enurme ciattafurma cuntainer ch'a cangià cumpletamente a zona de Portu-Vuè, e a fuxe d'u turente Segnu, ch'a l'è steta da pocu finìa, cu'a sö inauguraçiùn a-i 12 de dixenbre d'u 2019[6].

Trasporti e vìe de cumünicaçiùn[modìfica | modìfica wikitèsto]

Stradde e autustradde[modìfica | modìfica wikitèsto]

Vuè a se tröva insc'ä Stradda Pruvinciäle 1 Aurelia (de lungu Stradda Statäle n° 1). A se pö razzunze ascì da l'autustradda A10 sciurtindu a-u vixìn cazellu de Sann-a.

Liĝn̂e feruviarie[modìfica | modìfica wikitèsto]

Vuè a dövia a staçiùn insc'ou térritóiu d'u cumün de Cüggèn denuminä Quiliano-Vado, insc'ä liĝn̂a feruviaria Zena-Vintimìggia, in particulä int'u tretu lucäle cunpreizu tra Sann-a e Inperia.

Amministraçiùn[modìfica | modìfica wikitèsto]

Scindico: Maurizio Gatto (cumisäju prefetissiu) da-o 21/09/2023
Çentralìn do comùn: 019 8863501
Email do comùn: info@comune.vado-ligure.sv.it

Scìndichi de Vuè[modìfica | modìfica wikitèsto]

U palassiu d'u Cumün
Perîodo Prìmmo çitadìn Partîo Càrega Nòtte
12 agustu 1985 23 lüggiu 1990 Pierino Ricino Partìu Cumünista Italian Scìndicu
23 lüggiu 1990 24 arvì 1995 Roberto Peluffo Partìu Cumünista Italian Scìndicu
24 arvì 1995 14 züĝn̂u 1999 Roberto Peluffo Partìu Demucraticu d'a Mancinn-a Scìndicu
14 züĝn̂u 1999 14 züĝn̂u 2004 Roberto Peluffo Demucratichi de Mancinn-a Scìndicu
14 züĝn̂u 2004 8 züĝn̂u 2009 Carlo Giacobbe Lista civica Scìndicu
8 züĝn̂u 2009 27 mazzu 2014 Attilio Caviglia Lista civica "Con Caviglia Vado Viva" Scìndicu
27 mazzu 2014 26 mazzu 2019 Monica Giuliano Lista civica "Lavoriamo con i vadesi" Scìndicu
27 mazzu 2019 9 agustu 2023 Monica Giuliano Lista civica "Lavoriamo con i vadesi" Scìndicu
21 agustu 2023 in càrega Maurizio Gatto Cum. pref. [7]

Binelaggi[modìfica | modìfica wikitèsto]

Vuè a l'è abinellä cun:

Spor[modìfica | modìfica wikitèsto]

Futbàll[modìfica | modìfica wikitèsto]

A Vuè a gh'è a squaddra d'u F.C. Vado 1913, ch'a l'ha guagnóu a primma Coppa Italia de balùn, d'u 1922.

Notte[modìfica | modìfica wikitèsto]

  1. Detu Istat - Pupulaçiùn residente a-u 31 de mazzu d'u 2023.
  2. Clascificaçion sismica (XLS), in sce protezionecivile.gov.it.
  3. Lézze 26 agósto 1993, n. 412, alegòu A, Tabélla di gràddi/giórno di Comùn pe Región e Provìnsa (PDF), in sce efficienzaenergetica.acs.enea.it, 1 màrso 2011, p. 151. URL consultòu o 25 arvî 2012.
  4. (IT) Chiesa di Sant'Ermete, in sce beweb.chiesacattolica.it. URL consultòu l'8 agòsto 2023.
  5. Statìstiche I.Stat - ISTAT;  URL cunsültòu u 30-12-2023.
  6. (IT) Arianna Codato, Vado Ligure, inaugurata la piattaforma Maersk, in sce ilsecoloxix.it, 12 dexénbre 2019. URL consultòu o 4 agòsto 2021.
  7. Numinóu cun decrettu D.P.R. d'u 21 de setenbre d'u 2023

Bibliugrafìa[modìfica | modìfica wikitèsto]

Ätri prugètti[modìfica | modìfica wikitèsto]

Contròllo de outoritæVIAF (EN132512705 · GND (DE4434809-5 · WorldCat Identities (EN132512705