Voæ
SV
|
Questa pagina a l'è scrita in savuneize |
Voæ | |||
---|---|---|---|
![]() | |||
Stato: | ![]() | ||
Region: | ![]() | ||
Provinsa: | Sann-a | ||
Coordinæ: |
| ||
Superfiçie: | 23,38 km² | ||
Abitanti: |
| ||
Denscitæ: | 354 ab./km² | ||
Fraçioin: | Porto Voæ, Segno, Sant'Ermo, San Zenexo, Bossarin, Valle de Voæ | ||
Comun confinanti: | Berzezzi, Cuggiæn , Sann-a, Spotorno, Vessi | ||
CAP: | 17047 | ||
Pref. tel: | 019 | ||
Codiçe ISTAT: | 009064 | ||
Codiçe cadastro: | L528 | ||
Nomme abitanti: | vadesi | ||
Santo patron: | San Zane Battista | ||
Giorno festïo: | 24 zugno | ||
Scito instituçionâ | |||
Vuè, o ascì Voæ, u l'è in cumün de 8.282 abitanti int'a Provinsa de Sann-a.
Geugrafia[modìfica | modìfica wikitèsto]
O comüne o se tröa in-scia Rivéa de Ponente, confinante co cappulögu de prûvinça. E due fraçoin de Sant'Ermo e d'O Segno son a monte do paise, sciü pe a valle percorsa da o rian Segno in-scio versante meridionäle da Rocca di Corvi a 792 m.s.l.m. O territóiu comünäle o fa pärte da Cumünitae Muntann-a do Zövu.
Storia[modìfica | modìfica wikitèsto]
L'antîgu paize de Vuè, ciamö in epuca rumäna Vada Sabatia, u se svilüppa int'u II seculu a.C. inturnu a in campu militäre imperiäle, ün d'i primmi d'a culunizzaçiun rumäna in Liguria.
Divegnüu dunque municipium de l'imperu de Rumma e impurtante nódu viariu e mercantile pe' u cunzunzise d'e vie cunsuläri pruvegnenti da Zena, Turtunn-a (Derthon]) e da-a cósta punentinn-a. U vegne pói destrütu dai Lungubärdi int'u 641, ma sutta'u duminiu d'i Franchi u riêsce a retiäse sciü e a divegnî pói sede vescuvile da u VII a u IX seculu.
Vuè fa pói pärte d'i pussediménti feudäli d'i marcheisi Del Carretto e pói d'i marcheisi di Ponzone, passandu pói a-a Repubbrica de Zena. A vegne dunque eretta a Puistaia. I Zeneixi i aumentan u svilüppu cummerciäle d'u portiu, faxendu de Vuè ün di ciü impurtanti centri purtuäli d'a Rivéa.
A segue pói a stória d'a Repubbrica de Zena, intrandu a fä pärte d'a Fransa, d'u Regnu de Sardegna (1815) e d'u Regnu d'Italia (1861).
In t'u XX secolo Vuè a cunusce in svilüppu p'ou ciü indüstriäle. In t'i anni çinquanta e sciuscianta i se inciantan in zóna diversi stabilimenti, scinn'ai anni settanta cun a centräle termuelettrica ex Enel, cun e due ciminaeae de 200 metri ch'i detürpan u paesaggiu d'a zona.
Evoluçiùn demugrafica[modìfica | modìfica wikitèsto]
Abitanti censii
Abitanti censæ[1]

Löghi de 'nteresse[modìfica | modìfica wikitèsto]
Castélli[modìfica | modìfica wikitèsto]
Qarche rüdere d'u castéllu, custruìu in t'u Mediuevu dai Marchèixi Do Carretto, un se pö vedde in t'a fraçiùn d'U Segnu.
Architetüe religiuse[modìfica | modìfica wikitèsto]
- Gexia paruchiäle. Custruìa in t'u seculu XVIII a l'è inn-a ricustruçiùn in stîle baroccu, l'ünica navä surmuntä a-a cupula. A strûtüa, restaurä doppu a segunda guèra mundiäle, a l'a inn-a facciäta decurä de statue de l'öttuçentu d'u Brilla.
- Gexia de Sant'Ermo. Custruìa in t'u Mediuevu, a l'a inn-a strûtüa a due naväte.
- Cappélla de San Benärdu.
- Cappélla de San Zenexiu, Custruìa in t'u Mediuevu.
Cultüa[modìfica | modìfica wikitèsto]
Müsei[modìfica | modìfica wikitèsto]
- Müseu çivicu de Villa Groppallo. U müseu u cögge mateiä de l'imperu rumàn e mediêväle. I reperti rumäni sun staeti rinvegnüi in t'a zóna archeulógica ciamä Vada Sabatia, e inn-a numericamente discreta culleçiùn de muneae rumäne (Queirolo) tra u II e u V seculu a l'è cunservä in t'u müseu.
- Pinacutéca çivica (Voæ): a cunserva dipinti de scöa zeneise, lumbärda e spagnolla databili tra u XVI e u XVIII seculu.
Manifestaçiuìn[modìfica | modìfica wikitèsto]
Feste, fée e sägre[modìfica | modìfica wikitèsto]
- Festa de San Giuvanni Battista, patrùn de Vuè, a cazze u 24 zügnu. A festa a cuminça u 23 zugnu cun in tradiçiunäle spettaculu de föghi seräli da i puntili insc'ou mä. U 24 u se fa u mercä insc'ou lungumä e a Prucesciùn, cun u cäru d'u Santu pe'-e vie d'u paize.
Persunalitae lighae a Vuè[modìfica | modìfica wikitèsto]
- Valerio Baçigalû, zügou dä Naçiunäle de futbàll.
Ecunumia[modìfica | modìfica wikitèsto]
Vuè u l'è in cumüne ciütostu indüstrializô, u óspita paigi stabilimenti indüstriali e ditte. Parçialmente insc'ou sö térritóiu a se tröva inn-a çenträle termuelettrica, primma ENEL e òua Tirreno Power, pensä e realizä a-a fin d'i anni 60 e avviä fra u mazzu 1970 e u dixembre 1971. E sö due äte ciminaeae de 199 metri i sun caratteristiche d'a sc-cianä. Prospera a l'è l'ativitae purtuäle: paigi traghetti ch'i unìscian u cumüne a-a Corsega e a-a Sardegna, atraccan näve merci, porta-container e survatüttu paigie pétrulaeae, faxendu d'u portiu de Vuè u primmu portiu italiàn cun Trieste pe' u petroliu e i sö derivae. In Vuè u pärte ascì in impurtante öiudóttu pe' spedì i cumbustibili in t'a zóna de Milàn e in Germagna.
A tradiçiun indüstriäle de 'stu cumüne a l'a raeixe in t'i anni d'u boom ecunómicu, quande Vuè a l'a visciüu inn-a fórte crescita ecunómica divegnindu pói pe' lungu tempu u paize a ciü äta cuncentraçiun indüstriäle d'Európa, ch'a se cuntrapugnìva a-a vexinn-a e ciü gróssa Sann-a che in t'u maeximu periudu a l'aea cunsciderä ünanimemente a piccola Manchester pe' via d'a sö fórte indüstria, tra e ciü flóride d'Európa. In Vuè u se trûväva ascì in stabilimentu d'a FIAT pe' a custruçiùn de pigniuin e pärti meccaniche in genere (1200 dipendenti). U l'a serô in t'u 1984 cun u ricullucamentu de 600 lavuratûri in 3 növe ditte piccinn-e. Inchö u cumüne de Vuè u l'è pärte fundamentäle d'a mägra ecunumia savuneize. U sö portiu u l'è amministrou da l'auturitae purtuäle de Sann-a.
A l'è in prugettu a realizaçiùn de inn-a enurme ciattafurma cuntainer ch'a cangià cumpletamente a zona de Portiu-Vuè, e a fuxe d'u turente Segnu.

Traspórti e vie de cumunicaçiùn[modìfica | modìfica wikitèsto]
Stradde e autustradde[modìfica | modìfica wikitèsto]
Vuè a se tröva insc'a-a Stradda Pruvinciäle 1 Aurelia (da sempre Stradda Statäle n° 1). A se pö razzunze ascì da l'autustradda A10 sciurtindu au vexin casellu de Sann-a.
Lignie fêruviarie[modìfica | modìfica wikitèsto]
Vuè a dövia a staçiùn insc'ou térritóiu d'u cumüne de Cuggiæn denuminä Quiliano-Vado, insc'a-a lignia fêruviaria Zêna-Vintimìggia, insc'ou traetu lucäle cumpreisu intra Sann-a e Imperia.
Amministraçiùn[modìfica | modìfica wikitèsto]
Scindico: Carlo Giacobbe (Çentro-Sinistra) da-o 14/06/2004
Çentralìn do comùn: 019 8863501
Email do comùn: info@comune.vado-ligure.sv.it
Gemelaggi[modìfica | modìfica wikitèsto]
Voœ a l'è gemellä cun:
- La Ravoire, Fransa, da ö 2002
- Niquero, Cuba
Spor[modìfica | modìfica wikitèsto]
Futbàll[modìfica | modìfica wikitèsto]
O F.C. Vado 1913 o l'a guagnö a primma Coppa Italia de ballon, int'o 1922.
Nòtte[modìfica | modìfica wikitèsto]
- ↑ Statìstiche I.Stat - ISTAT; URL consultòu o 28-12-2012.
Âtri progètti[modìfica | modìfica wikitèsto]
Wikimedia Commons a contêgne di inmàgine ò di âtri files in sce Voæ
Contròllo de outoritæ | VIAF (EN) 132512705 · GND (DE) 4434809-5 · WorldCat Identities (EN) 132512705 |
---|