Castrevegliu

Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese
Da Wikipedia
(Rindirisòu da Castrevëgio)
AR
Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese, in ta varietài lucâle
Castrevegliu
cumüna
Castrevegliu – Stemma
Castrevegliu – Veduta
Castrevegliu – Veduta
Panuràmma de Castrevégliu da-a Madònna de Grassie
Localizaçión
StâtoItàlia Itàlia
Región Liguria
Provìnsa Savuna
Aministraçión
ScìndicoMarino Milani (Lega Nord) da-o 26-5-2014 (2º mandòu da-o 27-5-2019)
Dæta de instituçión1861
Teritöio
Coordinæ:44°07′49.73″N 8°06′55.85″E / 44.130481°N 8.115514°E44.130481; 8.115514 (Castrevegliu)
Altitùdine420 m s.l.m.
Superfìcce16,14 km²
Abitanti141[1] (31-5-2020)
Denscitæ8,74 ab./km²
FraçioìnVeserxe
Comùn confinantiBarestin, Bardenéi, Èrli, Garesce (CN), Tuiràn, Süccarê
Âtre informaçioìn
CAP17034
Prefìsso0182
Fûzo oràrioUTC+1
Còdice ISTAT009021
Cod. cadastrâC276
TargaSV
Cl. scìsmicazöna 3 (sismicitæ bàssa)[2]
Cl. climàticazöna E, 2 324 GG[3]
Nomme abitanticastreveglìn (ascì castreveggìn o castreveijin)
Sànto patrónSanta Maria 'Sunta
Giórno festîvo15 aùstu
Cartògrafîa
Màppa de localizaçión: Liguria
Castrevegliu
Castrevegliu
Castrevegliu – Mappa
Castrevegliu – Mappa
Pusisiun da cumüna de Castrevegliu in ta pruvinsa de Savuna
Scîto instituçionâle

Castrevegliu[n. 1] (dìcciu ascì Castrevéggiu, Castrevéju o Casterveiu in te parlàe ingàune[n. 2], Castrevéju in bardenòllu, Cašteveiu in garescìn, Castelveju in urmeàscu[4], Castrevêgio in zenese, Castelvecchio di Rocca Barbena in italian) a l'è ina cumüna da Ligüria cun 'na pupulasiun de 141 abitanti (dàtti agiurnài au 2020), ch'a se tröva in Pruvinsa de Savuna.

Geugrafîa[modìfica | modìfica wikitèsto]

U l'è scituàu in ta Pruvinsa de Savuna e u fa parte da vâ du Neva, in te l'entrutèra d'Arbenga.

U teritòriu cumünâle u l'è survastàu da a Rocca Barbena e u se tröva ascì vixin aa còlla du Scravagliun dunde se pö ancù vegghe a ca' cantuniêra. Castrevegliu u fa ascì parte di burghi ciü belli d'Italia.

Vìlle e burgàe[modìfica | modìfica wikitèsto]

U statüu cumünâle u ricunusce cumme frasiun a vìlla de Vesérxe, assemme a âtre burgàe e cascìne, sparse pe' u teritòriu. Fra ste lì a Cascina d'Agliu (o d'Aju, cumme dìcciu in tu dialettu du postu, ai cunfin cun Èrli), chéla de Burgna (in diresiun de Bardenéi, de dòppu u Scravagliun),e u Giru de Löa, ün di insediamenti ciü resenti, tiràu sciü fra u 1964 e u 1974.

U burgu stessu, u l'è frasiunàu in te diferenti burgàe, cumme chéla de Ròcche (e quâli ca' sun stàe cacciàe zü in ti àgni '50) o da Curumbera (in ingressu au paìse, da u stradun). Extra moenia se cuntan poi e sinque burgàe da Stra, de Preâte, da Gattafreggia e du Pözzu (de Sutta e de Surva). Cun ste chi u teritòriu cumünâle u cröve 16,14 km2.

Storia[modìfica | modìfica wikitèsto]

E urigini du primmu insediamêntu sun datae au I seculu cumme i ne mustran i ritruvaménti in ta frasiun da Cascina d'Agliu dund'a se tröva ina necropoli rumâna. U burgu u l'è poi divegnüu feudu di Clavesana, ch'i l'han fundau e svilüpau u paise da u XII seculu.

A partì da u XIV seculu[5] u l'incuménsa a pèrde impurtansa, pe' a fundasiun, li vixin, du feudu de Süccarê, ch'u divènta u növu séntru du marchesau e u sciôrbe ascì i pusedimènti de stu burgu li. Con u matrimôniu fra Enrico Del Carretto e Caterina Clavesana, figlia du marchese de Süccarê, a rexidénsa di Del Carretto a divegne Castrevegliu.

Fra l'ànnu 1623 e u 1624[5] vegne câtàu da i Savoia che u pòrtan sutta au sò ducàu, fin au 1672 [5] quande, doppu in asédiu duraüu e truppe da Repübbrica de Zena e rîvan in ta Vâ du Neva, inglubandu cuscì st'ürtima in ti territòri pusedüi.

'Sti evénti i sun seguìi fra l'âtru da 'n periudu dunde Süccarê e Castrevegliu i cundivìdden a stéssa storiaa; impurtànte ascì nu scurdâ (fra i vàri evènti) che intu 1746 gh'éra stàu in asediu di austru-piemuntexi, ligàu a a guèra de sucesiùn austriaca, chi i sercavan de sulevâ a pupulasiun du burgu cuntru a duminasiùn zeneze. Tòstu sinquant'agni doppu, in tu nuvémbre de l'ànnu 1795[5], püte u teritòriu castreveglin u vegne interesàu da i fàtti de guèra fra a Fransa e Regnu de Sardegna (a l'epuca alléau cun l'Austria), dü(r)ante a Battaglia de Löa.

Cu'a duminasiùn fransese u teritòriu du burgu u éntra a fà pàrte da u 2 de dexembre du 1797 in tu "Dipartimentu du Letimbru", cun capitâle Savùna a l'intèrnu da Repübbrica Ligü(r)e, e da l'ànnu sucescìvu u vâ a fâ parte du III Cantun cu'a séde a Süccarê.

Da u 1804 u 'sciòrbe ascì u municipiu de Veserxe, istituìu presedenteménte, in tu 1797. Zà inglubàu diretaménte in tu Primmu Impéru Fransese da u 1815 u pàssa sutta a pruvinsa d'Arbenga du Regnu de Sardegna, e da u 1861 u vâ a fâ parte de l'Italia ünia. Da l'8 d'avrì du 1863 u pìglia u nùmme atuâle, cun u suffissu "di Rocca Barbena", pé distìnguelu da e âtre cumüne cun u numme paréggiu.[6]

Fra u 1973 e u 2008 u l'ha fau parte da Comunitài muntàna Ingauna e, fin au 2011 de chélla du Punente Savuneze.

Abitânti[modìfica | modìfica wikitèsto]

Evulusiùn demugrâfica[modìfica | modìfica wikitèsto]

Abitanti censìi[7]

Minu(r)ânse furèste[modìfica | modìfica wikitèsto]

Dându améntu a l' ISTAT, a-i de 31 dixembre du 2014, a Castrevegliu ghe sun 10 rexidenti furèsti.

Pôsti de interesse[modìfica | modìfica wikitèsto]

U Castê di Clavesana[modìfica | modìfica wikitèsto]

• Castê da famiglia Clavesana, u l'è u castê c'u dòmina u bùrgu, fàcciu custruì da i Clavesana atùrnu au XI seculu, poi pasàu in màn ai Del Carretto. Au mumentu u nu u l'è vixitâbile, ma u gh'è in sentê, dìcciu du "Castagnéu", c'u permette d'amirà u panuramma du paìse passàndu d'in gìru a l'edifissiu. Da u 1997 u l'è de prupietài da famiglia di del Conte, chi i se premüran de restauràlu. L'edifissiu u l'è fra l'âtru culegàu aa lezenda du Bastiàn cuntrâriu.[8]

Architetüe religiuse[modìfica | modìfica wikitèsto]

A livellu religiusu u teritòriu de Castrevegliu u l'è spartîu in te due parôcchie, üna ch'a cröve u paìse (da 'Sunta) e l'âtra legâ a a frasiùn de Vesérxe (dedicâ a a Madònna da Nêve).

Gêxa paruchiale de N.S.Assunta in t'u burgu, cun l'ürtima restruttürasiùn rizalènte au XVII seculu, in stìle baròccu.
• Gêxa da Madonna da Nêve in ta frasiun de Veserxe, restaurâ resenteménte, cun u presiùsu campanìn c'u domina u paìse.[9]
Santuâ(r)iu da Nostra Scignua de Grassie vixin au semite(r)iu, inisialmente dedicau a San Bastiàn. Ancöi u prezènta ina strutüa a furma de cö presedüa da in pôrtegu picin.
• Uratòriu da Santa Maria Madaléna de uriigine tardu medievâle cu'u campanì a véla. L'internu u l'è sobriu e cürau, e u raprezenta e furme du baròccu lìgüre.
• Capeletta de San Giüxeppe, lungu a cuscì dìccia Via du Rösu, pe' anda versu Süccarê a l'è stâ edificâ in tu 1700.

Architetüe sivìli[modìfica | modìfica wikitèsto]

• I Lavaûi: sparsci pé u burgu se trövan diferenti trögli e funtanìn, antigamente duveài daa pupulasiùn lucâle pé lavâ i pànni e i lensöi, grassie a l'opera de restàuru di ürtimi ànni da parte da cumüna sti chi i sun ancù aù funsiunànti, e pe ciascün funtanìn i se pònan vegghe e tàrghe cun i nummi intu dialettu lucâle.

Ecunumîa[modìfica | modìfica wikitèsto]

Prevàlentemènte agricula (survatüttu cultivasiùn de urìve) e türistica grassie ascì a-a bandéa aranciun e a u ricunuscimentu de i Burghi ciü belli d'Italia.

Cultüra[modìfica | modìfica wikitèsto]

«U mâ furestu e agru, u mâ distante
che, da fanci, a bagnâse drentu ai pussi
carâmu dunde l'àiva a recamava
cu'a giassa tüttu l'annu e in t'i riài
ciumbâmbu zü dai bâsi in mezu ai lampi...»

(U Mâ, de Sirviu Riulfu, 1988)

Dialettu castreveglìn[modìfica | modìfica wikitèsto]

A Castervegliu u se pàrla in dialettu scimile a chéi di âtri paixi da vâ du s-ciümme Neva, de stampu arbenganese, faxènte parte du gruppu ligü(r)e séntru ucidentâle. Fra e carateristiche ciü impurtanti ch'u distinguen da l'arbenganese sitadìn se trövan:

  • A cazüa da g e da v intervucalica (ad esempiu in fögu, ch'u divén föu), a prununsia da a in pusisiùn tonica tendénte a a velarisasiùn, ch'a l'avixìna versu ina o avèrta, ascì s'a nu l'è cuscì fursâ da êsse segnâ cumme tâle.
  • A r intervucalica, graficamente segnâ, a vén prununsiâ in manéra ciü evidénte rispèttu che in ti âtri dialetti da vâ.
  • I êxiti de -CL- e -GL- du latìn i se trasfurman in /ʎ/, au cuntràriu de quànt'u sücédde in Arbenga (evulusiùn in /j/)
  • Ürtimu trattu carateristicu, a prununsia palatàre da s impüra: lezüa cumme sc (/ʃ/) se seguìa da c, f, p, q e t, o cumme x (/ʒ/), d'atàccu a: b, d, l, m e n.

Diferente peò rispettu a chélla du burgu a l'è a parlâ d'Agliu, pé vixinànsa paragunàbile ciü a quelle d'Èrli e prinsipalmente du Praéttu. Carateristiche ciü particulâri e sun riscuntrabili inta varietài de Vesérxe, cun arcüne influense versu Barestin.

Grafîa castreveglina[modìfica | modìfica wikitèsto]

In tentatîvu de cudificasiùn du dialéttu lucâle u l'è stàu purtàu avànti daa cumüna de Castrevegliu, scimile ascì a chella duverâ da Sirviu Riulfu pe' a racòlta puetica A Culumbera, adutâ ascì in ti âtri tèsti

Létere Sòn

IPA/AFI

Nòtte
A a
B b
C k/ʧ
D d
E e/ɛ e serâ/ e avèrta
F f
G g/dʒ
H mütta
I i
L l
M m
N ɱ/n/ŋ
O o/ɔ o serâ/o avèrta
Ö ø són de eu fransese
P p
Q k
R r/ɹ ɹ u ven diretamente indicàu
S s Üzu paréggiu a l'italiàn
SCC ʃ+ʧ són da paòlla "scciümma"
T t
U u
Ü y són da "u" françéize
V v
X ʒ sòn du fransése jardin
Z z són da "s" de l'italiàn "rosa"

In ta leteratüra[modìfica | modìfica wikitèsto]

U burgu u l'è u prutagunista du rumanzu Miracolo a Castelvecchio di Rocca Barbena de Ippolito Edmondo Ferrario, u cumparìsce poi in tu libbru noir Le albicocche de Cristina Rava e in te La seconda vita de M. P. Bracari. Ciü particulâre a prudusiùn de puexîe lucâli, scrìccie inta parlà castreveglina, cumme U Mâ, cumpuniméntu de Sirviu Riulfu Marengu (nasciüu in tu 1940), inserìa in tu percursu lete(r)âiu pé i caruggi ciamâu "U Sentê da Puexîa", ch'u cumprende vârie âtre lìriche in Ligure ma ascì in italiàn, sernüe fra chélle partecipanti a l'apôxitu cuncursu A Giara da puexîa.

Enugastrunumìa[modìfica | modìfica wikitèsto]

Tipicu de quéstu paìse i sun i raviöi de burâxe, u cunigliu au steccadû e ascì i frisciöi de méi.[10]

Feste e fê(r)e[modìfica | modìfica wikitèsto]

Ù paîse di balocchi, cun i zöghi de 'na vôta pé i matétti e labu(r)atò(r)i vârri, u se tegne in culaburasiùn cun l'asusciasiun arbenganese di Figliöi di Caruggi (in arbenganese Fiöi di Caruggi), da lucâle pro-loco e ascì daa cumüna de Castrevegliu.

Castagnâ in ùtubre, intu bùrgu cun e rustîe prepa(r)àe in sciü muméntu.

Festa da 'Sunta, a se festezza ai 15 d'aùstu, a l'è a fèsta patrunàle du paîse.

Paliu di âsi, festezàu antigamènte ai 15 d'austu.

Aministrasiùn[modìfica | modìfica wikitèsto]

Perîodo Prìmmo çitadìn Partîo Càrega Nòtte
24 zügnu 1985 6 zügnu 1990 Ennio Ferrua PSI scìndicu
6 zügnu 1990 24 abrì 1995 Gianni Beffa lista sivica scìndicu
24 abrì 1995 14 zügnu 1999 Gianni Beffa lista sivica scìndicu
14 zügnu 1999 14 zügnu 2004 Gianni Beffa lista sivica scìndicu
14 zügnu 2004 8 zugno 2009 Maria Balbo Uniti per Castelvecchio
(lista sivica de séntru-destra)
scìndicu
8 zügnu 2009 26 mazzu 2014 Marino Milani Uniti per Castelvecchio
(lista sivica de séntru-destra)
scìndicu
26 mazzu 2014 27 mazzu 2019 Marino Milani Lega Nord scìndicu
27 mazzu 2019 in càrega Marino Milani Lega Nord scìndicu

Vie de Cumünicasiùn[modìfica | modìfica wikitèsto]

U Scravagliùn

Castrevegliu u l'è culegau cun Barestin grassie aa stradda pruvinsâle 44, cun Arbenga grassie aa SP582 du Còlla de San Benârdu e cun Bardenéi pe a pruvinsâle 52 du Scravaiùn. Caminàndu pe u sentru se pò razunze u Castê de Süccarê, pasàndu pé u cuscì dìcciu "sentê de Ilaria" (a Via du Rösu, de urigine marchiunâle), cun a biciclétta o a pê ascì.

Nòtte[modìfica | modìfica wikitèsto]

Nòtte dialetâli[modìfica | modìfica wikitèsto]

  1. pununsiàu/kaʃtre'veʎʎu/
  2. In urdine e trê furme se riferiscen a l'arbenganese ürban (/kastre'veʤʤu/), a a parlâ d'Èrli e de Tuiràn (/kaʃtre'veiju/) e a chélle da vâ du Pennavaire(/kaʃtɛr'veiju/)

Nòtte a u testu[modìfica | modìfica wikitèsto]

  1. Dàttu Istat - Pupulasiun rexidénte ai 31 de mazzu du 2020.
  2. Clascificaçion sismica (XLS), in sce protezionecivile.gov.it.
  3. Lézze 26 agósto 1993, n. 412, alegòu A, Tabélla di gràddi/giórno di Comùn pe Región e Provìnsa (PDF), in sce efficienzaenergetica.acs.enea.it, 1 màrso 2011, p. 151. URL consultòu o 25 arvî 2012.
  4. Grafia du disiunàiu Italian-ulmioscu Ulmioscu-Italian
  5. 5,0 5,1 5,2 5,3 Enzo Bernardini, Borghi nel verde. Viaggio nell'entroterra della Riviera Ligure delle Palme, San Mauro (TO), Tipografia Stige, 2003.
  6. Regio decreto du 8 avrì 1863, in sce normattiva.it. URL consultòu o 14 màzzo 2021.
  7. Statìstiche I.Stat - ISTAT;  URL consultàu u 30-12-2023.
  8. (IT) Castrevegliu e su sô castêllu, in sce lavocedigenova.it. URL consultòu o 21 zùgno 2021.
  9. (IT) A Vesérxe u restauru da paruchiàle, in sce ivg.it. URL consultòu o 21 zùgno 2021.
  10. Castervegliu, ün di burghi ciü belli d'Italia, in sce borghipiubelliditalia.it. URL consultòu o 14 màzzo 2021.

Âtri prugètti[modìfica | modìfica wikitèsto]